Bolojan își freacă mâinile cu gândul la ofertele de Black Friday
Retailerii online se pregătesc aproape tot anul pentru evenimentul Black Friday, ziua care aduce cele mai mari vânzări de electronice, detergenți sau chiar vacanțe. Comercianții, așa cum arată analiza Gândul, au o marjă de profit de până la 10%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de lei din vânzări, în buzunarul unui retailer rămân 5-10 lei sau mai puțin. Guvernul, însă, are o altă marjă de profit, fără strategii de marketing și fără întreaga desfășurare de forțe pentru pregătirea pachetelor de Black Friday, La fiecare vânzare de 100 de lei, guvernului Bolojan îi vor intra 21 de lei în buzunar direct. Cum retailerii se așteaptă la vânzări similare celui din 2024, care au fost de circa 500 milioane de euro, Gândul a calculat „profitul” guvernului: cel puțin 100 de milioane de euro dintr-un foc. Black Friday a devenit o adevărată tradiție în comportamentul de consum al românilor. Numărul cumpărătorilor activi a crescut de la 57%, în edițiile anterioare, la 62% în 2025, arată datele MKOR, companie de cercetare de piață. Cea de-a 15-a ediție a evenimentului va aduce cele mai mari vânzări din an, acolo unde principalii jucători din piață și-au pus la bătaie bugetele pentru campanii uriașe de promovare. Vânzări record ale retailerilor în 2024 Anul trecut, Black Friday a generat încasări record de aproximativ 500 mil. euro la nivelul întregii luni noiembrie, atât din vânzările online, cât și offline, și nu este exclus ca și anul acesta să aducă încasări similare, stimulate mai ales de creșterea prețurilor. Experții estimează că anul acesta comanda medie realizată de români va fi în jurul a 400-500 de lei, în scădere față de anul trecut, din cauza veniturilor mai mici și a inflației record. Totuși, 7 din 10 români spun că vor cumpăra ceva de Black Friday, conform sursei citate. Guvernul, cel mai mare câștigător de Black Friday eMAG Retail SRL, una dintre firmele grupului eMag, a avut în anul fiscal pe care l-a încheiat în 2024 o cifră de afaceri de 70 mil. euro, însă fără marjă de profit, pentru că a fost pe pierdere. Nu este însă clar care au fost veniturile totale la nivel de grup și care a fost marja de profit. Conform declarației directorului general, în 2024, grupul eMag ar fi înregistrat venituri de 2,3 mld. euro, însă profitul consolidat nu este public. Retailerul francez Carrefour a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. euro și un profit de 10 mil. euro. Practic, Carrefour a marcat un profit de 2024 a fost pe plus cu aproximativ 0,41%. Cel mai bun rezultat în zona de profit l-a avut însă Altex, unul dintre cei mai mari retaileri electro-IT din România, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2,54 mld. euro și un profit de 75 mil. euro, din care rezultă o marjă de profit de 4,9%. Dar toate aceste marje de profit pălesc în fața adevăratului câștigător al ofertelor de Black Friday: statul român, care încasează 21% din vânzările de Black Friday, cât timp nu sunt servicii sau produse cu cote reduse. Majoritatea produselor și serviciilor care se vând în aceste promoții au, însă, TVA de 21%. Încasările de pe urma Black Friday-ului îi ajută pe marii retaileri să-și mărească profiturile, dar cel mai mare învingător după toată frenezia evenimentului nu este nimeni altul decât Guvernul României. Dacă câștigurile din acest an vor fi la fel de mari ca cele din 2024, atunci statul va încasa din nou peste 100 milioane de euro într-o singură zi. Calculul Gândul exclude însă multe alte vânzări cu ocaza evenimentului Black Friday, care la unii comercianți durează o zi, la alții, o lună. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANPC avertizează consumatorii, înainte de Black Friday 2025. La ce trebuie să fiți atenți De de nu există Black Friday la materiale de construcții. Principalele motive pentru care reducerile sunt imposibile
Rețineri de ultimă oră în dosarul traficului de influență de la Vaslui. Stenogramele care mută cazul până în biroul premierului: Marți m-a chemat Bolojan la el! | Guvernul confirmă dezvăluirile MEDIAFAX
UPDATE: Procurorii DNA au dispus miercuri seară reținerea oamenilor de afaceri Fănel Bogos, Mihai Aniței și Laura Iusein. Aceștia vor fi prezentați judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă. Rareș Cristea și Silviu Ularu sunt în continuare la audieri. Joi este chemat la sediul DNA Iași și liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, trezorier al PNL. Potrivit surselor MEDIAFAX, acesta ar fi intermediat întâlnirea dintre milionarul Fănel Bogos și premierul Ilie Bolojan. ALERT NEWS: Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat dezvăluirile MEDIAFAX într-o reacție pentru HotNews. Potrivit Ioanei Dogioiu, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit în 23 septembrie cu afaceristul Fănel Bogos, cercetat acum de DNA. Întâlnirea a avut loc la Palatul Victoria, în urma unei audiențe cerute de liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu. „Conform registrului de intrări, pe 23 septembrie, dl. Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru, audiență pe care o solicitase pe chestiuni politice. Domnul Barbu a venit însoțit de domnul Fănel Bogos”, a transmis Ioana Dogioiu pentru HotNews. Aceasta a mai menționat că discuția ”a durat aproximativ 15 minute”: „Nu a avut niciun fel de urmări în privința situației domnului Bogos, asupra căreia prim-ministrul nu a făcut niciun fel de aprecieri”. ”Premierul subliniază că nu are cunoștință dacă cineva a pretins/primit vreun folos de orice fel pentru promisiunea unei audiențe la domnia sa”, a transmis mai Ioana Dogioiu. ȘTIREA INIȚIALĂ: Potrivit surselor MEDIAFAX, Fănel Bogos ar fi făcut demersuri, cu ajutorul mai multor persoane cu influență politică, pentru a-l înlocui pe Mihai Ponea, directorul executiv al Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui, instituție care ar fi respins cereri de despăgubire formulate de firmele sale. Conform documentelor din anchetă, Bogos ar fi apelat la rețele de influență care „au ajuns până la nivelul factorilor decizionali din administrația centrală”, încercând să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui cu persoane „care să promoveze în mod ilegal interesele financiare” ale SC Vanbet SRL. În interceptările și declarațiile redate de procurori, Bogos afirmă că urma să aibă, prin intermediul lui Mihai Barbu – lider PNL Vaslui și președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară, o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, pentru a-i prezenta situația. „Marți m-a chemat Bolojan la el, din partea unui domn Barbu… Ne-ntâlnim sigur”, ar fi spus Bogos, potrivit redărilor din dosar. Procurorii notează însă că nu există elemente care să indice o implicare directă a premierului în faptele cercetate, discuțiile fiind relatate doar de către Bogos în convorbirile interceptate. CITEȘTE ȘI Generalul SIE Nicolae Iana trăgea sforile din umbră în cazul traficului de influență de la Vaslui: se folosea de Rareș Bogdan și se lăuda că îl poate destitui pe șeful DNA Marius Voineag | STENOGRAME Dosarul DSVSA Vaslui. Afaceristul Cristian Bălan s-a prezentat ”Nr. 2 în SIE” și a negociat la domiciliu șpaga de 300.000 €: ”Balaurul e foarte mare” | STENOGRAME De asemenea, potrivit documentelor, Aniței Mihail îi povestește lui Mihai Ponea un episod halucinant: Fănel Bogos a prezentat problema sa Laurei Iusein, căreia i-a remis suma de 500.000 euro în vederea rezolvării, și că Bogos a avut o întrevedere de 4 ore cu numitul Bolojan Ilie, prim ministrul României la sediul PNL București, Aleea Modrogan nr. 1, unde i-a cerut ajutorul, dar acesta din urmă a refuzat deoarece societatea comercială ar avea „prea multe bube în cap, nu mă bag! ”. În schimb Bogos Fănel ar fi remis suma de 1.5 milioane euro celui care i-a intermediat întâlnirea cu Ilie Bolojan, dar fără rezultat: ”Degeaba s-a dus la Bolojan, am stat deoparte și am râs. S-a dus! Degeaba i-a dat lui Laura Iusein 500.000 de euro, l-a făcut în… știi. Eu am vorbit să vorbim, am venit să… ! (…) Pentru că a mers la Bolojan și a mers direct.. degeaba, a mai dat un milion jumate’ de euro ca să-l pună față-n față cu Bolojan și răspunsul lui Bolojan după 4 ore a fost… pe bune, prea multe bube în cap, nu mă bag! Deci știm când s-a dus în Modrogan, știm ce s-a discutat, știm tot. L-a dus la ședința de Guvern, l-a scos pe Bolojan afară”. Numele eurodeputatului Rareș Bogdan apare în același dosar În același dosar este pomenit și numele eurodeputatului Rareș Bogdan. Potrivit actelor din dosar, la data de 27 august 2025, fostul general SIE Iana Nicolae l-ar fi contactat pe Rareș Bogdan, propunându-i o întâlnire „într-un loc privat, unde nu se pot face fotografii”, pentru a-l prezenta „unor tineri pensionari din servicii secrete” pe care ar fi dorit să-i integreze „într-un sistem relațional de influență”. Declarațiile martorilor din dosar indică faptul că Rareș Bogdan l-ar fi contactat ulterior pe directorul DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, căruia i-ar fi cerut informații despre SC Vanbet SRL, „interesându-se pentru niște prieteni din SIE”. Sursele judiciare precizează că nu sunt formulate acuzații împotriva eurodeputatului, iar menționarea numelui său apare doar în contextul relatărilor din anchetă. Documentele mai arată că Mihai Barbu, lider PNL Vaslui și trezorier al partidului la nivel național, ar fi exercitat presiuni asupra conducerii ANSVSA pentru „stoparea controalelor” la fermele Vanbet și pentru înlocuirea directorului Ponea. Procurorii rețin indicii privind folosirea influenței politice în scopul obținerii de avantaje necuvenite.
Dezvăluirile Mediafax au fost confirmate! Ilie Bolojan s-a întâlnit în 23 septembrie cu afaceristul Fănel Bogos
Întâlnirea, care a avut loc la solicitarea liderului PNL Vaslui, Mihai Barbu, a fost una scurtă, de aproximativ 15 minute, și nu a avut consecințe administrative, potrivit Guvernului. Ilie Bolojan și Fănel Bogos au avut o discuție de 15 minute „Conform registrului de intrări, pe 23 septembrie, dl. Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru, audiență pe care o solicitase pe chestiuni politice. Dl. Barbu a venit însoțit de dl. Fănel Bogos”, a declarat Ioana Dogioiu. Premierul Ilie Bolojan a precizat că „nu are cunoștință dacă cineva a pretins sau primit vreun folos de orice fel pentru promisiunea unei audiențe la domnia sa” și a avertizat că orice tentativă de influențare a accesului la demnitari „trebuie sancționată conform legii”. Dosarul DNA în care este implicat Fănel Bogos Conform dezvăluirii in exclusivitate Mediafax, afaceristul Fănel Bogos ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru a i se intermedia o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan, însă ancheta arată că nu există probe privind implicarea directă a acestuia. Procurorii DNA Iași investighează acuzații de trafic de influență, dare de mită, șantaj și folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase necuvenite. Bogos, proprietarul companiei Vanbet, ar fi încercat să obțină schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după ce firma sa fusese sancționată pentru comercializarea de pui infectați cu Salmonella. Mihai Barbu, lider PNL Vaslui, vizat de DNA În același dosar este vizat și Mihai Barbu, președintele PNL Vaslui și actual președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară. Acesta este suspectat că ar fi făcut presiuni pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea. Guvernul a clarificat că întâlnirea Ilie Bolojan – Fănel Bogos de la Palatul Victoria a fost una strict protocolară și fără nicio consecință administrativă sau politică.
Bolojan, despre românul decedat în prăbușirea clădirii de la Roma: Am sperat până în ultima clipă
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de condoleanțe după ce un român din Suceava, care muncea în străinătate, a murit în urma prăbușirii parțiale a Torre dei Conti, un turn medieval din centrul Romei. „Am sperat cu toții, până în ultima clipă, că va fi salvat compatriotul nostru prins în clădirea prăbușită ieri la Roma”, afirmă Bolojan. Echipele de salvare, care au intervenit în condiții extrem de periculoase, au reușit să îl scoată de sub dărâmături, însă, din păcate, pentru acesta a fost prea târziu. Premierul și-a exprimat condoleanțele către familia îndoliată și către toți cei care l-au cunoscut, mulțumind totodată echipelor italiene de salvare pentru curajul și profesionalismul de care au dat dovadă. Muncitorul mort în urma prăbușirii turnului din Roma este Octav Stroici, din Suceava. El a fost scos în viață din dărâmături după 11 ore, dar a murit la spital, în timpul nopții de luni spre marți. Avea 66 de ani și lucra de mai mulți ani în Italia. Bolojan nu este singurul oficial care a transmis un mesaj de condoleanțe. Șeful statului, Nicușor Dan și-a exprimat și el regretul față de familia răposatului Octav Stroici.
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Vicepremierul Tanczos Barna, întrebat dacă îi înțelege pe Grindeanu și Bolojan: Nu prea
„Din punct de vedere politic, aceste inițiative pot fi, de fapt, mingi ridicate la fileu pentru cei care sunt invitați. E o ocazie de a prezenta lucruri. Și poate să fie și pentru domnul Bolojan, dacă ar fi o normalitate și ar fi un context un pic mai calm, o invitație de a expune țării care este situația, din punct de vedere militar, în regiune, care este rolul nostru în NATO, care sunt ultimele evoluții în NATO, care sunt ultimele evoluții în relația cu Statele Unite sau NATO-Statele Unite”, a spus Tanczos, la Digi 24. „Dacă lucrurile chiar așa sunt și domnul Grindeanu a vrut să ridice minge la fileu pentru domnul Bolojan, e un instrument politic bun. Dacă se transformă într-o ceartă, de exemplu, între doi parteneri de coaliție, este de nedorit”, a adăugat acesta. Tanczos Barna a recunoscut că atmosfera din ultimele zile nu este una normală pentru o coaliție de guvernare, dar „lucrurile se pot lămuri. Suntem totuși într-o campanie electorală. Trebuie să acceptăm acest lucru”. Acesta s-a declarat convins că după ce se termină campania electorală, lucrurile vor merge mai aproape de normalitate. La remarca jurnalistului că pentru unele dintre dosare, pentru unele dintre subiectele care sunt acum „în pending”, va fi prea târziu, vicepremierul a spus că sunt câteva dosare care stau fără decizie finală pe masa coaliției de luni de zile. „Toate acestea nu ajută. Campania electorală și tensiunile din coaliție nu ajută în luarea acestor decizii majore, dar nici nu elimină posibilitatea finalizării acestor dosare în cel mai scurt timp posibil”, a conchis acesta. Grupurile parlamentare ale PSD și AUR de la Camera Deputaţilor au cerut joi participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de luni, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea trupelor americane din România.
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei
UPDATE 12.40: Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem
Comisarul european pentru economie îi atrage atenția lui Bolojan: Ținta de deficit trebuie să fie respectată
Premierul Ilie Bolojan l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Vladis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. Principalul subiect presant de pe agenda celor doi – ținta de deficit bugetar. „Anul trecut deficitul României a fost de 9,6% din PIB, un nivel nesustenabil și cel mai mare din întreaga UE, de aceea e esențial să se ia măsuri curajoase care să corecteze această situație. Amploarea și natura măsurilor luate corespund cu eforturile de a face ca România să reintre în line cu ce e necesar. Estimăm ca deficitul să fie de 8,3% și e important că ținta de deficit pentru 2026 trebuie respectată pentru a se asigura stabilitatea financiară la care s-a ajuns și pentru a corecta până în 2030 deficitul excesiv”, spune Dombrovskis. Cei doi au discutat și despre evitarea suspendării fondurilor din PNRR. „Având în vedere măsurile luate în ultimele luni, Comisia Europeană va stabili dacă România poate îndeplini cerințele fiscale europene privind procedura de deficit fiscal excesiv până la final de noiembrie. Dacă evoluția e pozitivă, comisia va putea evita suspendarea fondurilor europene”, spune Dombrovskis. Conform lui Dombrovskis, Românie trebuie să se asigure că creșterea economică înregistrează performanțe solide: „Sunt necesare eforturi continue”. RECOMANDAREA AUTORULUI
Lia Savonea, șefa Curții Supreme de Justiție, face praf Guvernul Bolojan și îl atacă pe Kelemen Hunor
Meciul între Justiție și Guvernul condus de Ilie Bolojan pe tema pensiilor magistraților este departe de a se fi încheiat. Subiectul este discutat astăzi și în coaliție. Numai că, în același timp, „capul” Curții Supreme de Justiție din România îl scoate în decor chiar pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a dezvăluit aseară că proiectul de lege privind pensiile magistraților – proiect care a picat la CCR – a fost trimis „informal” către mai multe instituții, încălcând chiar separația constituțională a puterilor în stat. “Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției”, arată președintele Curții Supreme, Lia Savonea, într-un comunicat de presă. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție spune că totul reprezintă o deformare “gravă a realității”: “Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat. Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”. Într-o emisiune televizată, Kelemen Hunor, președintele UMDR, a recunoscut ieri că proiectul de lege privind pensionarea magistraților a fost trimis informal mai multor instituții, înainte de a fi adoptat atât de Guvernul Bolojan cât și prin angajarea răspunderii de către Parlament. Hunor dezvăluie cum Guvernul Bolojan a încălcat separația puterilor în stat: a trimis “informal” la CCR proiectul pensiilor magistraților Președintele instanței supreme spune că magistraţii „sunt dispuși să contribuie prin soluții responsabile” la reforma pensiilor speciale: „Poate şi trebuie discutată”
Grindeanu confirmă că au fost discuții în coaliție despre înghețarea salariului minim din 2026. Ce s-a schimbat
„Am avut discuție în coaliție și de principiu toată lumea a fost de acord. Între timp, inclusiv azi dimineață, am avut o discuție cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Comisarul european Roxana Mânzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu facem această majorare”, a declarat Grindeanu. Acesta a precizat că peste două zile va avea loc Consiliul tripartit și a cerut Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor să prezinte un calcul al impactului bugetar în cazul majorării salariului minim, precum și efectul unui eventual infringement. „Am cerut și prim-ministrul a fost de acord. Mi-aș dori să se vină cu un calcul legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact, și care ar fi efectul nemăririi salarului minim și care ar fi efectul unui infringement. Lucrurile acestea vor fi prezentate de premier”, a explicat liderul PSD. Premierul Ilie Bolojan spunea, la Antena 3 CNN, că în coaliție s-a conturat un acord de principiu pentru menținerea salariului minim la valoarea actuală, de 4.050 de lei brut, deoarece economia României nu ar avea spațiu real pentru o creștere.