Bolojan despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine
Întrebat despre situația companiilor de stat care funcționează în pierdere, și fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică. Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat: „Nu am o soluție pe care să vi-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”. Acesta a subliniat diferența dintre Tarom și companii aeriene din alte state: „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”. „Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie!” Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei: „Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”. Totuși, șeful Guvernului a susținut că se poate susține o companie aeriană: „Eu cred că spațiu aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate și de totuși un plan și o strategie”.
Ce se va întâmpla cu sporurile din sănătate în contextul măsurilor de austeritate? Asigurările date de Bolojan
„Nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăierea sporurilor din sănătate”, spune Bolojan. Valoarea sporurilor ar trebui să fie atributul managerilor de spitale. Ei să hotărască dacă rămân în limite rezonabile sau se vor duce la maxim. „Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care o prevede legea. Am fost președinte de Consiliul Județean, puteau să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri”, mai spune premierul. Premierul a venit și în acest caz cu exemple: „Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din 10 paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau 9, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți, nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficient, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit”, încheie Ilie Bolojan.
Sindicaliștii FNSA plănuiesc un marș de protest în jurul Palatului Parlamentului. Ce își doresc aceștia?
FNSA a remis vineri un comunicat prin intermediul căruia îi îndeamnă pe toți lucrătorii din Administrație, afectați de noile măsuri de austeritate stabilite de Guvernul Bolojan, să iasă în față și să-și spună părerea. „Confederaţiile sindicale trebuie să iasă din tăcere, din zona de confort şi să se unească, altfel, noi ceilalţi vom fi înfrânţi! Salariaţii, sindicatele, federaţiile, noi toţi avem nevoie de voi acum, nu la toamnă când va fi mai răcoare şi se vor termina concediile”, se arată în comunicatul semnat de Bogdan Șchiop, președintele FNSA. Sindicaliștii sunt îndemnați să protesteze în masă împotriva măsurilor stabilite, pentru că „acțiunile individuale ale organizațiilor și federațiilor nu sunt suficiente pentru a stopa abuzurile unei clase politice care a reuşit să compromită şi ultimul bastion al apărătorilor drepturilor legale ale salariaţilor, şi anume instituţiile de vârf din sistemul de justiţie”. „Confederaţiile sindicatele trebuie să-şi calce în picioare orgoliile, să înceteze a se ignora reciproc şi să fragmenteze reacţia” pentrucă „unitatea şi solidaritatea sunt armele cele mai puternice ale sindicalismului”, se arată în comunicatul semnat de Bogdan Șchiop. FNSA intenționează să organizeze luni un marș de protest în jurul Palatului Parlamentului. Protestul este programat luni, în intervalul orar 14:30 – 18:30, iar toți cei care doresc să-și spună ofurile sunt așteptați să participe. Protestul așteaptă încă aprobarea de la Primărie.
Bolojan comentează TĂCEREA lui Nicușor Dan pe subiectul măsurilor fiscale: Nu are o legătură cu COMPETENȚA președintelui României
Ilie Bolojan spune că președintele Nicușor Dan i-a cerut, „pe cât posibil”, să nu crească TVA-ul. Premierul afirmă că nu a avut divergențe cu șeful statului pe pachetul de măsuri fiscale, întrucât „este o asumare a Guvernului”. „Nu am avut divergențe legate de pachet, pentru că este o asumare a Guvernului, dar, așa cum am spus și în alte intervenții, (…) domnul președinte, la instalarea acestui guvern, mi-a solicitat ca, pe cât posibil, să nu creștem taxa pe valoarea adăugată, să menținem, în general, taxele la nivelul pe care l-am avut, să lucrăm pe partea de cheltuieli, pe componenta de reașezare de investiții pe care lucrăm în continuare”, explică Bolojan, la Digi24. Acesta completează că nu era posibil să împlinească solicitarea lui Nicușor Dan indicat discuțiile purtate cu creditorii și cu reprezentanții Comisiei Europene. „Discuțiile pe care le-am avut cu cei care ne creditează, cu Comisia Europeană, cu piețele în general, au arătat că pachetul pe care trebuie să îl punem în practică nu poate ocoli și o creștere de venituri. A face doar o reașezare, o corecție a deficitului exclusiv pe cheltuieli de pe o zi pe alta, nu era posibil”, spune șeful Guvernului. Întrebat de ce Nicușor Dan n-a avut o reacție pe acest subiect, Bolojan răspunde că pachetul cu măsuri fiscale „ține exclusiv de competența Guvernului”. „Acest pachet este unul care ține exclusiv de competența Guvernului și pe care, pe bună dreptate, ni l-am asumat și nu are o legătură cu competența președintelui României, indiferent cine este președintele, ale cărui competențe, așa cum știți, sunt pe zona de politică externă, pe zonă de apărare și pe o zonă de echilibre în statul”, afirmă premierul. Recomandarea autorului:
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale. Avem forma finală. Modificări pe ultima sută de metri / UPDATE: Ședința din Parlament a început
Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pe pachetul fiscal. Ședința plenului reunit a început. Forma finală a pachetul fiscal este disponibilă aici Lege_Amendamente_preluate UPDATE Forma actuală a pachetului. Unde au apărut modificări CASS 10% pentru pensii mai mari de 3.000 lei. Se aplică în perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027. Scutire CASS pentru pensionari din 2028 ( an electoral): Bursa pentru mamele minore rămâne: Bursă lunară de 700 lei pentru mamele minore reintegrate în școală, cu condiția frecventării cursurilor. În 2026, subvenția alocată partidelor politice se reduce cu 40% față de 2024. De menționat că în anul 2024( an electoral) suma a fost mult mai mare față de 2023. ACCIZA LA ȚIGĂRI: Nu crește până la 31 martie 2026. Nivel fix între 1 august 2025 – 31 martie 2026: 576,36 lei / 1.000 țigarete. Impozit pe câștiguri la jocurile de noroc: crește de la 3% la 4% (inițial fusese propus 10%). UPDATE Surse: Ședința amânată pentru ora 17:00 „Şedinţa va începe cel puţin la ora 17.00”, potrivit surselor MEDIAFAX. Conform unor surse guvernamentale, unii miniştri au fost convocaţi în cursul zilei la Palatul Cotroceni de preşedintele Nicuşor Dan. Amânarea şedinţei a venit pe fondul solicitării social-democraţilor de a introduce unele amendamente în proiectul Legii Austerităţii. Luni, Partidul Social Democrat a depus 18 amendamente la pachetul de măsuri fiscale, printre care creşterea pragului de aplicare a contribuţiei de sănătate pentru pensii de la 3.000 la 4.000 de lei şi reducerea cu 40% a subvenţiei pentru partide, informează Gândul. Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuţia de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 şi 31 decembrie 2026, în contextul necesităţii corectării deficitului bugetar. PSD susţine că modificarea respectă angajamentele din programul de guvernare şi solicită în continuare scutirea de la plata CASS pentru anumite categorii sociale, persoane persecutate politic de regimul comunist, veterani, văduve de război, deportaţi sau persoane implicate în lupta anticomunistă. Totodată, părinţii aflaţi în concediu pentru creşterea copilului, cu venituri sub 3.000 de lei, ar urma să fie scutiţi de contribuţia de sănătate. În plus, printr-un alt amendament, social-democraţii vizează reducerea cu 40% a subvenţiei acordate partidelor politice, faţă de nivelul din anul trecut. UPDATE Pachetul final de măsuri a fost schimbat pe ultima sută de metrii Ședința de parlament în care Guvernul Bolojan urmeză să își asume răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale urma să înceapă la ora 15:00, dar acesta pare că va fi întârziată sau chiar posibil amânată. Pachetul final a suferit mai multe modificări în ultimele ore și forma finală nu este încă trimisă. UPDATE 14:30 Ședința de guvern s-a încheiat Ședința de Guvern condusă de premierul Ilie Bolojan s-a încheiat după aproximativ o oră, în cadrul acesteia fiind stabilită forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Imediat după încheierea ședinței, membrii Cabinetului s-au deplasat la Parlament, unde Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar. Deși fusese programată inițial la ora 12:30, ședința a fost amânată pentru 13:30. Asumarea răspunderii în plenul Parlamentului este programată pentru ora 15:00. Între timp, reprezentanții AUR au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură în termenul constituțional de trei zile de la angajarea răspunderii Guvernului. UPDATE 13:56 PSD propune majorarea pragului pentru CASS la pensii și reducerea subvenției pentru partide Partidul Social Democrat a depus luni, o serie de 18 amendamente la proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar. Printre măsuri se numără majorarea plafonului de la care se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor, de la 3.000 la 4.000 de lei lunar. Conform amendamentului, pensionarii care încasează pensii de până la 4.000 de lei pe lună nu vor datora CASS. Măsura ar urma să se aplice temporar, între 1 august 2025 și 31 decembrie 2026, în contextul necesității corectării deficitului bugetar. În plus, printr-un alt amendament, social-democrații vizează reducerea cu 40% a subvenției acordate partidelor politice, față de nivelul din anul trecut. UPDATE 12:30 Opoziția depune moțiune de cenzură după angajarea răspunderii de către guvern Parlamentari ai Opoziției au semnat deja pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan. Inițiativa aparține AUR, scrie Gândul. Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. UPDATE 12:02 Guvernul a anunțat schimbarea orei de începere a ședinței de Guvern. Astfel, aceasta va avea loc la ora 13.30. UPDATE: Ședință de guvern, de la ora 12:30 Guvernul se reunește luni, de la ora 12.30, în ședință pentru aprobarea formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament. „Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari”, se arată în comunicat. De la ora 15.00, premierul Ilie Bolojan va participa la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată în contextul angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal – bugetare. Știrea inițială Începând de vineri seara până luni dimineață, la ora 8.00, parlamentarii au putu depune amendamente. Executivul a aprobat, vineri, proiectul Legii Austerității pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și,
Opoziția depune MOȚIUNE de cenzură după ANGAJAREA răspunderii de către Bolojan / Afară cu piromanii din Guvern!
Parlamentari ai Opoziției au semnat deja pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan. Inițiativa aparține AUR. Acest lucru se va întâmpla după ședința plenului reunit al Parlamentului, în care premierul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Surse politice precizează pentru Gândul că a început strângerea de semnături necesare, de la parlamentarii AUR, POT, SOS și grupul neafiliaților din Alianța Întâi România. „Au dat foc țării și acum ne cer bani să stingă incendiul – afară cu piromanii din Guvern!”, este titlul moțiunii de cenzură din sesiunea extraordinară, care se încheie luni, 7 iulie. Potrivit inițiatorilor, „Guvernul ne-a pregătit un adevărat șoc economic, impus peste noapte, în mijlocul verii, ignorând orice aparență de predictibilitate. TVA general crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse, pentru alimente, medicamente, locuințe și servicii de bază ajung de la 5% și 9% la 11%”. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit pe profit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să-și retragă banii din firmă”, se arată în textul moțiunii. De asemenea, reprezentanții opoziției transmit motivele pentru care nu pot accepta „Legea austerității propusă de cabinetul condus de Ilie Bolojan: Partidele actualei coaliții guvernamentale sunt singurii vinovați de situația bugetară actuală și este profund imoral să repari o ticăloșie cu aceiași oameni care au comis-o; Măsurile cuprinse în această lege sunt menite a induce recesiune și scăderea nivelului de trai; Creșterea taxelor pe consum va produce creșterea necontrolată, la niveluri de peste 10%, a prețurilor de consum, având un caracter puternic inflaționist; Costul austerității este repartizat doar românilor (antreprenori, salariați și pensionari), în vreme ce marile corporații multinaționale sunt scutite de orice creștere a fiscalității, iar administrația este scutită de orice diminuare a risipei pe care o face; Niciuna dintre măsurile propuse nu are ca obiectiv risipa sau furtul din banul public, iar cheltuielile exagerate de acum sunt considerate justificate – suplimentarea prețului la contractele publice deja atribuite depășind anual 20 de miliarde de lei (vezi cazul centralei electrice de la Iernut, al cărui cost crește de șase ani neîntrerupt sau al centurii de la Comarnic, care a „beneficiat” de o suplimentare de aproximativ o treime din costul la data semnării contractului plus refacerea studiului de fezabilitate după execuția a 48% din lucrare). Pentru depunerea moțiunii de cenzură, inițiatorii au nevoie de 116 semnături. Procedural, moțiunea se poate depune în trei zile de la angajarea răspunderii. Inițiatorii doresc să facă acest lucru luni. Dacă vor reuși strângerea de semnături în aceeași zi în care Bolojan își angajează răspunderea, Birourile Permanente ar putea decide citirea textului tot luni. Articolul 113, alin. 3 din Constituția României prevede că „Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere”. CITEȘTE ȘI:
Guvernul Bolojan în fața primei posibile MOȚIUNI de CENZURĂ. Pachetul 1 de austeritate fiscală va fi asumat luni
Cabinetul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pentru pachetul 1 de măsuri privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar. Dacă nu va trece asumarea, prin moțiune ulterioară, Guvernul poate pica cu tot cu program cu tot. AUR, SOS și POT au afirmat că se vor opune. „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței ECOFIN, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de Guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a afirmat Ilie Bolojan vineri. Parlamentarii s-au învrednicit Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ca luni, 7 iulie, la ora 15.00, să aibă loc şedinţa comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului. Până luni, 7 iulie, ora 8.00, se pot depune amendamente. Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la începutul şedinţei de Guvern în care s-a dezbătut primul pachet de măsuri de reducere a deficitului, că şi-a propus să depună proiectul la Parlament, iar cel mai târziu marţi, data şedinţei ECOFIN, să se intre pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii, după preluarea amendamentelor. Procedura este prevăzută de ARTICOLUL 114 din Constituţia României, care prevede: Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. Citiți și: Guvernul a adoptat vineri primul pachet cu măsurile fiscale. Bolojan: „Ne propunem ca după ședința de Guvern să depunem acest proiect la Parlament” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Ilie Bolojan: „O direcție importantă este ca toți cei care beneficiază de servicii de sănătate să plătească, măcar simbolic”
O direcție importantă identificată de Ilie Bolojan, parte a proiectului de redresare a deficitului bugetar, este ca toți cei care beneficiază de servicii de sănătate să plătească, măcar simbolic. Nu este posibil ca Statul să aibă șase milioane de contributori care să susțină alte șaisprezece milioane de beneficiari, susține Premierul. Care este planul desfășurat la Antena 3 al guvernului de coaliție. Peste două-trei săptămâni vom lucra la aceste aspecte care țin de corectarea nedreptăților care țin de scăderea cheltuielilor în continuare, de creștere de venituri prin anularea unor excepții, prin închiderea tuturor ferestrelor de încasări mai mari la buget, prin combaterea evaziunii fiscale, modificând legislația, dar și prin combaterea fraudării fondurilor publice. Și deci asta este răspunsul la ceea ce m-ați întrebat în ceea ce privește partea de cheltuieli structurale și de venituri, m-ați întrebat de de contribuția de sănătate pentru pensionarii care au peste 3.000 lei, pe acest plafon ne ducem noi, tranșează Bolojan. Plafonul de contribuție al pensionarilor rămâne 3 mii de lei Premierul a afirmat că zeci de ani sistemul de sănătate a crezut poate fi menținut în viață prin legi pentru premianți și premii pentru electoratul captiv. Pe acest plafon ne ducem noi, de 3000 de lei. Ce am făcut în toți acești ani? Am crezut că sistemul de sănătate poate funcționa fără niciun fel de probleme, noi exceptând printr-o lege, printr-o hotărâre de guvern, categorii sociale de la plata contribuției la asigurărilor de sănătate din care, teoretic trebuie finanțat sistemul de sănătate, funcționare a spitalelor, salarizarea personalului medical, dotările și așa mai departe. Și am ajuns în situația prin toate aceste măsuri, fiind foarte largi, de mână, să avem cam 6 milioane de oameni care contribuie prin plata asigurărilor de sănătate la veniturile Casei. Deci, bani la spitale, și să avem peste 16 milioane de beneficiari. Miliarde de euro pe copcă Niciun sistem din lumea asta nu funcționează astfel într-o formulă echilibrată și statul a trebuit să investească în fiecare an miliarde de euro ca să țină acest sistem în funcțiune, afirmă Bolojan Și atunci, sigur, o direcție importantă este ca toți cei care beneficiază de servicii de sănătate să plătească măcar simbolic, să plătească puțin o contribuție, pe de o parte pentru chestiune echitabilă, ca toți cei care deci beneficiază să plătească și pe de altă parte, pentru că luând cât mai puțin de la cât mai mulți, se adună într-adevăr niște sume care sprijină acest sistem. Am luat două măsuri, din păcate, ca să ne extindem numărul de contributorilor, atât din punct de vedere al creșterii veniturilor, dar exact cum am spus, a unei echități sociale, pur și simplu, încheie fără echivoc Premierul. Citiți și: Parchetul va prelua documentele în scandalul RA-APPS-EximBank. Ilie Bolojan anunță că trimite dosarele procurorilor
Ilia Bolojan: Am tolerat o zonă de lipitori în Consiliile de Administrație
Ilie Bolojan a declarat joi că una dintre marile erori ale guvernării din ultimii ani a fost tolerarea unei „zone de clientelă” care a ajuns în funcții cheie, în special în Consiliile de Administrație ale unor instituții publice. Premierul a criticat dur la Antena 3 CNN, fenomenul de clientelism politic perpetuat în administrația publică din România, preia Mediafax Una din gravele noastre erori, în acești ani, a fost că am tolerat o zonă de clientelă politică. Și nu mă ascund să spun asta. O zonă de clientelă, nu neapărat politică, de lipitori. Că nu le poți spune altfel, a declarat Bolojan, referindu-se la numirile în Consiliile de Administrație ale unor instituții publice sau companii de stat. El a recunoscut că acești oameni au fost „ajutați sau încurajați” să ajungă în funcții importante, ceea ce a creat un sistem ineficient și profund nedrept. „Nu toată lumea, dar sunt destul de mulți”, a spus Bolojan. În aceeași intervenție, liberalul a vorbit și despre situația bugetară critică a României, afirmând că „gaura de 30 de miliarde, de pe-o zi pe alta” nu poate fi acoperită doar prin măsuri simbolice. „Una este ceea ce este drept și moral, și alta ceea ce este posibil și are efecte”, a subliniat el. Citiți și: FAKE NEWS. Ministerul de Interne ne asigură: Ilie Bolojan nu a murit! Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Taxele guvernului Bolojan vor duce la scumpiri în lanț și contracție economică. Avertismentul dat de Confederația Patronală Concordia
Confederația Patronală Concordia a reacționat ferm la pachetul de măsuri fiscale anunțat astăzi de premierul Ilie Bolojan, exprimând o profundă îngrijorare față de impactul economic și social al noilor politici. Într-un comunicat de presă dur, Concordia acuză Executivul că transferă, din nou, costurile consolidării bugetare asupra sectorului privat și asupra populației, fără consultare prealabilă cu partenerii sociali. Confederația reprezintă 20 de sectoare economice-cheie, însumând 30% din PIB și peste 450.000 de angajați. Cum văd aceștia măsurile TVA crescut, dividende supraimpozitate, accize majorate Concordia condamnă „agresivitatea” pachetului fiscal, detaliind o serie de măsuri considerate împovărătoare: Creșterea TVA: De la 19% la 21% pentru cota standard și de la 9% la 11% pentru alimente și medicamente – decizie care, potrivit organizației, va stimula inflația și va reduce dramatic puterea de cumpărare a românilor. HoReCa afectată: Majorarea TVA de la 9% la 11% pentru sectorul ospitalității, deja fragilizat, ar putea duce la pierderi masive. Impozitul pe dividende: Ridicarea acestuia de la 10% la 16%, o creștere de 60%, este calificată drept „supraimpozitare nejustificată” a investitorilor și antreprenorilor români. Accize majorate: Cu 10% pentru combustibili, alcool și tutun – măsură care va scumpi transportul și va reduce competitivitatea economiei. În special, creșterea de 15% a accizei la bere este considerată „fără precedent”, punând în pericol un sector care contribuie anual cu 3 miliarde de euro la PIB. Taxarea suplimentară a băncilor: Concordia avertizează că suprataxarea profitului bancar va reduce accesul la finanțare și va scumpi creditarea, afectând întregul ecosistem economic. Mediul privat – victima structurală a reformelor Organizația susține că aceste măsuri vor duce la scumpiri în lanț și la o contracție economică, afectând în cele din urmă chiar baza fiscală pe care Guvernul dorește să o lărgească. În plus, Concordia atrage atenția asupra lipsei de acțiune în combaterea concurenței neloiale – în special prin neimpozitarea coletelor din afara UE – și a absenței totale a consultării mediului de afaceri. Solicitări adresate Guvernului Concordia cere Guvernului următoarele: Consultări reale și transparente cu organizațiile patronale înaintea adoptării finale a măsurilor; Evaluarea impactului cumulat al măsurilor asupra economiei reale; Reducerea cheltuielilor publice, proporțional cu sacrificiile cerute sectorului privat; Perioade de tranziție adecvate pentru implementarea măsurilor; Reforma ANAF pentru combaterea reală a evaziunii fiscale; Predictibilitate fiscală printr-un calendar clar de eliminare a măsurilor distorsionante; Măsuri pentru redresarea economică, nu doar pentru corecția bugetară. „România are nevoie de reforme, dar acestea trebuie să fie echilibrate și durabile. Mediul de afaceri nu poate continua să ducă singur povara unei economii naționale, în timp ce ineficiențele structurale ale statului rămân nerezolvate,” subliniază comunicatul Concordia.