Pachetul 2 ține coaliția în blocaj / Bolojan: Ședințele nu s-au derulat în condiții normale
Pachetul 2 de măsuri întârzie să apară. Coaliția e pe pauză. Ilie Bolojan nu reușește să deblocheze discuțiile din coaliție, după ce PSD a anunțat că nu mai participă la întruniri până când Guvernul nu va adopta măsurile necesare. Premierul își pune încrederea în „responsabilitatea oamenilor politici”. „Zilele trecute, într-adevăr, a fost o situație în care comunicarea și ședințele coaliției nu s-au derulat în condiții normale. Așa cum v-am spus, eu am încredere în responsabilitatea oamenilor politici de decizie, care au decis să facă această coaliție pentru a scoate România din situația în care tot partidele, o bună parte, cel puțin PNL și PSD, care facem parte din această coaliție, avem o mare responsabilitate pentru tema asta”, spune Ilie Bolojan la Digi24. Luni, Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații se ridică de la masa coaliției, punând condiții pentru revenire. Eliminarea privilegiilor și discutarea rectificării bugetare cu menținerea programului Anghel Saligny sunt câteva dintre cerințele PSD, adoptate în unanimitate în reuniunea Biroului Permanent Național. Bolojan răspunde, tot la Digi24, că „nu este niciun fel de bucurie” pentru el adoptarea pachetului cerut de PSD. Totuși, crede se vor face „pași importanți” și că lucrurile se vor debloca în zilele următoare. „Cred că în zilele următoare lucrurile se vor debloca și vom putea să facem pași importanți pentru a adopta acest pachet. V-am spus, dacă nu adoptăm acest pachet, credeți-mă că nu este niciun fel de bucurie, nu e niciun fel de câștig să fii premierul României în într-o astfel de situație”, explică premierul. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Financial Times: România se află în pragul unui colaps economic prin „măsurile de austeritate extrem de nepopulare”
„Măsurile de austeritate care au stârnit nemulțumire publică și au dus la căderi de guverne prin toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde responsabilii încearcă să aducă sub control un deficit-record.”, a precizat Financial Times despre situația actuală din țara noastră. De asemenea, publicația internațională a comentat și declarațiile ministrului de Finanțe Alexandru Nazare, cu privire la deficitul bugetului de stat. „„Firește că nu e ușor,” a declarat Nazare, adăugând că guvernul de coaliție e hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Cu toții suntem pe deplin conștienți de situația actuală a bugetului.” Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul precedent a fost reticent să adopte orice măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut. Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, dat fiind că țara a trecut printr-unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și măriri de impozite din Europa în contextul crizei datoriei suverane. În 2012 guvernul de la București a căzut din cauza unor proteste masive anti-austeritate — similar cu evenimente din Grecia, Portugalia și Irlanda. De data aceasta guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.”, a menționat Financial Times. Publicația a menționat și protestele care au avut loc în ultima perioadă în țara noastră, din cauza măsurilor de austeritate introduse de Guvern. „Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile Bucureștiului și altor orașe în această vară, liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” impuse de guvernul calificat de el drept „ilegitim”.”, scrie Financial Times. Este adusă în discuție și reforma pensiilor speciale, în contextul în care orice măriri de pensii și salarii au fost suspendate până în 2026. „Tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă”, scrie publicația. „Pachetul din 1 august include o mărire a cotei maxime a TVA-ului de la 19 la 21%, precum și accize mai mari. Orice măriri ale salariilor și pensiilor din sectorul public sunt suspendate până la finalul lui 2026. Însă măsurile mai dificile, precum restructurarea administrării companiilor de stat și tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă. Nazare a declarat că reforma planificată a pensiilor are drept scop „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistrați, care în prezent pot începe să primească pensie de pe la 45 de ani. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală cât și echitatea”, a declarat ministrul. Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la numai o treaptă deasupra gradului la care investițiile nu rentează – ori staut „junk” – din cauza datoriei cu expansiune rapidă și a inflației apreciabile. PIB-ul a crescut cu numai 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul de creștere va încetini și mai mult, întrucât inflația o obligă să mențină rata de referință a dobânzii la 6,5%. Starea economică precară a fost agravată și mai mult de o criză politică care a durat luni întregi, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie un scrutin prezidențial din cauza unor presupuse interferențe ale Rusiei.”, scrie publicația. „(USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării” „Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliția formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri. Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării. Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a surclasat partidele de guvernare în sondajele de opinie, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publicului față de scăderea nivelului de trai și pe percepția persistentă că politicienii caută doar să obțină putere pentru a se îmbogăți pe ei și pe amicii lor. Măsurile controversate care încă așteaptă aprobare – privind pensiile și reforma administrării companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiții de accesare a fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.”, menționează Financial Times. „Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din acești bani. Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt perfect conștienți de miză. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și utilizarea la maxim a oricăror alte fonduri europene […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare. Guvernul urmărește de asemenea să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să amelioreze colectarea impozitelor și administrația locală și să ia în colimator agențiile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a mări transparența. Însă ministrul a recunoscut că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre posibilele tensiuni interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a declarat: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până când vom reuși să trecem cu bine peste această perioadă dificilă.” Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a afirmat că teama de a pierde alegerile e cea care va ține cel mai probabil coaliția unită — însă nu chiar pentru un mandat întreg. „AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliției sunt fiecare
Trebuie să avem și aici o rânduială. Bolojan spune că Guvernul a luat decizia corectă de a organiza funeralii pentru Ion Iliescu
„Cred că și în astfel de situații, într-un limbaj simplu, trebuie să avem și aici o rânduială, dacă pot să spun așa, și acest tip de funeralii sunt o procedură care mie mi se pare standard pe care trebuie să o derulăm, pentru că un președinte, indiferent de persoana lui, este un om care a avut milioane de voturi în spate”, a spus Bolojan la Antena 3 CNN. El spune că nu am mai avut un astfel de deces în ultimii ani și trebuia gândită o procedură standard pentru astfel de situații și „am crezut că a face un lucru în formula în care este el reglementat, este un lucru bun și cred că cu această procedură se setează și pentru anii următori o organizare și pentru aceste evenimente”. El spune că Guvernul a luat o decizie bună. „În plus, în astfel de situații cred că e bine să păstrezi o atitudine normală, o atitudine decentă, este ca la o înmormântare în comunitatea ta, dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să protestezi, să spunem, la poartă. E o chestiune de decență și de normalitate la aceste situații. Guvernul României a luat, cred eu, decizia corectă de a le organiza”, a mai spus șeful Executivului.
Ilie Bolojan, cu bătaie la USR, în cazul Iliescu: „Dacă ai un respect pentru defunct, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta”
Ilie Bolojan acuză voalat atitudinea USR vis-a-vis de ceremoniile funerare ale lui Ion Iliescu. Premierul consideră că o atitudine formală, decentă, rânduită, fără emoții inutile în spațiul public ar fi fost de ajuns. „Dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să să protestezi, să spunem, la poartă”, reproșează Bolojan manifestările USR. Cred că și în astfel de situații, într-un limbaj simplu, trebuie să avem și aici o rânduială, dacă pot să spun așa, și acest tip de de funeralii. Sunt o procedură, care mie mi se pare standard, pe care trebuie să o derulăm, pentru că un președinte le României, indiferent de de persoana lui, este un om care a avut milioane de voturi în spate, nu a mai avut un astfel de deces în acești ani și trebuia gândită o procedură standard pentru pentru astfel de situații. Moartea lui Iliescu, o premieră post-decembristă, crează un protocol standard pentru viitoarele evenimente similare. Și am crezut că a face un lucru în formula în care este el reglementat este un lucru bun și cred că cu această procedură se setează și pentru anii următori o organizare și pentru aceste evenimente. În plus, în astfel de situații cred că e bine să păstrezi o atitudine normala. Este ca o înmormântare la țară, dacă respecți răposatul, te duci, dacă nu, stai acasă, nu fluieri pe la poarta cimitirului, reiese din observațiile Premierului. O atitudine decentă este ca la o înmormântare în comunitatea ta, dacă ai un respect pentru defunct, pentru familia lui, te duci la înmormântare, dacă nu, îți vezi de treaba ta, dar nu trebuie neapărat să să protestezi, să spunem la poartă. Da, e o chestiune de de decență și de normalitate. Guvernul României a luat, cred eu, decizia corectă de a le organiza și asta asta trebuie să facem și asta am făcut, consideră Bolojan. Recomandarea autorului: Bolojan confirmă că banii din pensiile private vor fi retrași eșalonat: „Parlamentarii vor decide acest lucru”
Ilie Bolojan admite că majorarea IMPOZITELOR pe proprietate pentru va fi făcută de la 1 ianuarie 2026
O creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoare de piață, este posibilă de la 1 ianuarie, a spus duminică premierul Ilie Bolojan la Antena 3 CNN. Măsura face parte din pachetul doi al care vizează deficitul bugetar. Premierul a fost întrebat duminică seara la Antena 3 CNN dacă este adevărat că se are în vedere o creștere cu 70% a impozitelor locale actuale. „Este posibil ca acolo, unde într-o comună, de exemplu, nu s-au indexat impozitele de ani de zile, să se ajungă la astfel de majorare, exclusiv pentru persoanele fizice, pentru că pentru persoanele juridice calculele se fac după alte formule care țin cont de valoarea activului respectiv. Dar este posibil că în anumite situații să se întâmple și acest lucru”, a răspuns Ilie Bolojan, preia Mediafax Bolojan: „Deci, o creștere de impozite pe proprietăți la persoanele fizice, datorită faptului că ele nu au fost calculate în funcție de valoare de piață, este posibilă de la 1 ianuarie”. Șeful Guvernului spune că România nu mai are posibilitatea să direcționeze pentru autoritățile locale sau pentru alte categorii de cheltuieli sumele care au fost direcționate până acum, încheie premierul. Recomandarea autorului: Ilie Bolojan anunță CONCEDIERI și noi tăieri ale cheltuielilor: E foarte probabil să avem reduceri de personal
Bolojan clarifică proiectul privind plata pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini
Premierul Ilie Bolojan susține că proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară și a fost în transparență la Ministerul Muncii, „pentru că autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi”. El spune, la Antena 3 CNN, că banii care ajung la fondurile private de pensii nu sunt folosiți de Guvern: „Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României, și nici din banii care vor fi dați atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună, la fiecare salariu, și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să-ți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene, și aici sunt niște date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea, că atunci când ajungi în această situație, să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești. Iar diferența, să-i distribui pe următorii 10 ani”. Numărul oamenilor pensionați va crește după 2030, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii ’65-’75 Premierul susține că astfel se evită o situație, în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie va crește, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii 65-75, cu un vârf de nașteri, „să nu ne trezim cu niște retrageri bruște, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. „Mie ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo, dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine. Și deci, e un proiect de lege, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva, deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament, parlamentarii vor decide acest lucru”, a mai declarat Bolojan.
Premierul Bolojan cere miniștrilor transparență totală. Declarațiile de avere, publice pe site-urile Guvernului și ministerelor
De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente şi pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc şi să încurajeze aplicarea aceleiaşi măsuri şi în cazul celorlalte persoane cu funcţii de demnitate publică din instituţiile respective. Potrivit unui comunicat al Guvernului, această solicitare a premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparenţă şi integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament. Deşi, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, prim-ministrul Ilie Bolojan consideră că existenţa unei obligaţii morale şi politice prevalează în exercitarea unei funcţii publice. „Transparenţa în exercitarea funcţiei publice nu este doar o obligaţie legală, ci un principiu care stă la baza funcţionării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declaraţiilor de avere şi de interese este un gest de responsabilitate în faţa cetăţenilor şi o dovadă de respect faţă de valorile democratice”, consideră premierul.
Proiect în dezbatere. Câte posturi la stat pot dispărea în urma aplicării PACHETULUI DOI Bolojan
Ministerul Dezvoltării a pus în consultare publică măsurile privind reforma administrației publice, care prevăd reducerea cu peste 6.000 de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală, dar și noi reguli de evaluare a performanței și pentru ocuparea posturilor. Aceste prevederi vor fi incluse în noul pachet de măsuri pe care îl va adopta Guvernul Bolojan, preia hotnews. Proiectul de lege privind reforma administrației publice poate fi consultat AICI. Una dintre principalele măsuri pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice este „reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități”. „Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei”, se arată în nota de fundamentare.la Măcel în eșalonul doi În prezent, la nivel național sunt prevăzute 10.126 de posturi pentru cabinetul demnitarului constituit la nivel central și local, precum și pentru cancelaria prefectului, conform OUG nr. 57/2019. „Numărul de posturi în cabinet la nivelul administrației publice centrale variază între 9 posturi la cabinetul prim-ministrului și 1 post la cabinetul subsecretarului de stat și asimilatul acestuia, iar la nivel local numărul de posturi la cabinetul primarului și al viceprimarului variază între 6 posturi la cabinetul primarului general al municipiului București și un post pentru cabinetul viceprimarului de comună, oraş şi municipiu”, se arată în document. Rolul acestora este de a sprijini demnitarii sau aleșii locali ori prefecții în elaborarea de documente, precum și gestionarea activităților curente. Meritocrație la stat Alte modificări din proiectul de lege vizează promovarea performanței și meritocrației în rândul angajaților din administrația publică, astfel: introducerea unui sistem de mandate limitate și de mobilitate orizontală/rotație, la nivelul înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală. Acest sistem va fi diferențiat – obligatoriu sau voluntar – în funcție de sensibilitatea posturilor, consolidând astfel managementul performanței bazat pe competențe, ducând la reducerea/evitarea politizării funcției publice sau la menținerea în aceleași funcții, vulnerabile la acțiuni/influențe externe administrației publice (în domenii precum achiziții publice, resurse umane, control etc.). Astfel, măsura va contribui și la creșterea, pe această cale, a prestigiului funcției publice. În subsidiar se va urmări restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care respectivele posturi nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer. Pentru funcțiile publice corespondente înalților funcționari publici și pentru funcțiile publice de conducere sensibile din administrația publică centrală se vor introduce prevederi privind a) exercitarea acestor funcții în baza unor mandate limitate; b) realizarea unor evaluări multianuale a performanțelor profesionale individuale, bazate pe evaluarea performanțelor de management, c) reglementarea unei noi forme de modificare a raporturilor de serviciu, respectiv mobilitatea prin rotație. Prin proiectul de lege se propune, de asemenea: introducerea normelor prin care să se reglementeze evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competențe. posibilitatea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, în alte situații limitative decât cele prevăzute la art. 378, prin reglementarea posibilității exercitării raportului de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, dacă atribuțiile. corespunzătoare postului pot fi realizate cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă. posibilitatea ca funcționarii publici definitivi numiți în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial să poată exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare. în mod corelativ, se reglementează că nu se află în situație de incompatibilitate funcționarii publici care exercită raporturi de serviciu cu timp parțial în cadrul autorităților administrației publice locale sau instituțiilor publice subordonate, după caz. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că toate măsurile fiscale din pachetul 2 urmează să fie asumate în Parlament pentru asumarea răspunderii, într-o sesiune extraordinară a Legislativului. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat deja răspunderea pentru primul pachet de măsuri fiscale, care urmează să intre în vigoare de la 1 august. Printre cele mai importante măsuri se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice și introducerea CASS de 10% la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. Recomandarea autorului: IMPOZITELE locale pe terenuri și clădiri ar putea crește cu 70% din 2026. Bolojan anunță al doilea pachet fiscal
DOCUMENT. Avem pachetul doi de măsuri al guvernului Bolojan. 6000 de posturi eliminate, reduceri în poliția locală, mandatele limitate pentru funcțiile de conducere și măsuri împotriva celor ce nu plătesc amenzile și datoriile
Ministerul Dezvoltării a pus în transparenţă decizională propunerile care vizează reforma administrativă şi care vor face parte din următorul pachet de măsuri al Guvernului. Printre măsurile propuse se numără concedieri, eficientizarea administrației publice locale, precum și prevederi care constrâng cetățenii să-și plătească datoriile la stat sau amenzile. Potrivit proiectului de lege consultat, principalele măsuri includ: Eliminarea a peste 6.000 de posturi vacante sau ocupate din administrația publică centrală. Evaluări anuale și multianuale, în baza unor planuri de management și indicatori de performanță individuali. Reformarea sistemului de redevențe, cu 80% din venituri redirecționate către administrațiile locale (40% județene, 40% locale) și doar 20% la bugetul de stat; Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Măsuri împotriva celor ce nu își achită amenziile și datoriile la stat. Ce cuprinde pachetul doi de măsuri aflat în transparență publică 1. Reducerea aparatului bugetar și a unor costuri Peste 6.000 de posturi vor fi eliminate din administrația publică centrală – 193,92 milioane lei pe ultimele 4 luni din 2025; 581,76 milioane lei la anul. Restructurarea va afecta în special funcțiile de conducere, reducând numărul acestora și raționalizând structura instituțională. Vor fi desființate funcții vacante și comasate servicii în ministere și agenții. Reducerea cu 20% a posturilor din instituțiile prefectului. Reducerea numărului de polițiști locali: măsura presupune asigurarea „unui post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti; un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, iar (…) unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali”. Trecerea unor funcții publice la regim de jumătate de normă, pentru optimizarea costurilor și folosirea eficientă a resurselor umane. Funcționarii cu astfel de contracte pot lucra în două instituții diferite, dacă atribuțiile sunt compatibile. MDLPA preia spații excedentare de la RA-APPS pentru valorificare eficientă a patrimoniului public. Transferarea cheltuielilor centrelor militare către Ministerul Apărării pentru a scădea presiunea pe bugetele locale 2. Introducerea mandatelor limitate pentru funcțiile de conducere Mandatele funcțiilor de conducere vor putea fi reînnoite o singură dată, iar la finalizarea acestora, ocupanții vor fi evaluați și, în funcție de rezultat, redistribuiți în alte funcții sau eliberați din post. Persoanele cu calificativ insuficient la evaluarea multianuală vor putea fi demise pentru incompetență profesională. Funcțiile din categoria înalților funcționari publici vor fi ocupate pe bază de mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Funcțiile de conducere sensibile vor avea mandate de 5 ani, și acestea reînnoibile o singură dată. La finalul mandatului: Se face o evaluare multianuală a performanțelor. La finalul unui mandat, înalții funcționari și conducătorii de structuri vor fi relocați în alte posturi, în funcție de competențe. Se introduce o platformă de rotație națională pentru gestionarea acestei mobilități. Procesul de rotație este obligatoriu, iar selecția se face pe baza punctajelor din evaluări 3. Evaluare riguroasă pe bază de performanță Evaluări anuale și multianuale vor fi instituite pentru funcționarii de conducere. Evaluarea se va baza pe: Planuri de management cu obiective clare. Indicatori de performanță stabiliți pentru fiecare funcționar. Calificativele slabe pot duce la: Obligația de a urma cursuri de perfecționare. Mutarea în funcții inferioare sau demiterea pentru incompetență. 4 Reforma redevențelor și a veniturilor locale Veniturile din redevențe (exploatări de resurse, ape minerale, etc.) se împart: 40% la bugetul județului. 40% la bugetul local. 20% la bugetul de stat .Din 2026, aceste sume vor fi virate direct de Ministerul Finanțelor către UAT-uri. 5 Clarificarea și extinderea bazei de impunere pentru impozitele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport (inclusiv pentru construcții ilegale). Majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile construite fără autorizație pentru 5 ani. Introducerea cotelor adiționale pentru compensarea facilităților fiscale acordate. Publicarea listelor cu contribuabili fără restanțe – stimulent pentru conformare voluntară. 6 Permisul suspendat pentru neplata amenziilor și amezi ce cresc Potrivit proiectului pus dezbatere publică, se suspendă permisul de conducere dacă în termen de 90 de zile nu se achită amenzile: „Se reglementează faptul că deținătorii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu pot conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale.” Reducerea perioadei de suspendare a permisului va fi condiționată de plata amenzii: „Perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții poate fi redusă atunci când contravenientul prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, inclusiv plata amenzii pentru contravenția care a condus la suspendarea dreptului de a conduce.” Se adaugă reguli privind majorarea cuantumului amenzilor contravenționale în cazul neachitării lor la termenele inițiale: o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit și o altă majorare de 30% dacă neachitarea continuă după 6 luni. Documentul Lege by BB
Premierul Bolojan, discuţii cu primarii de municipii despre reforma administrativă
„Suntem la jumătatea anului 2025 într-o situaţie dificilă, atât pe componenta de deficit bugetar, cât şi pe cea de investiţii aflate în derulare. Am început implementarea primului pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi corectarea unor dezechilibre. Datele Ministerului Finanţelor ne arată că trebuie să continuăm această direcţie. Aşadar, pregătim cel de-al doilea pachet guvernamental care va cuprinde reforma administraţiei publice. Ţinta noastră este să reducem cheltuielile cu personalul din administraţia publică, să îmbunătăţim încasarea impozitelor locale, să creştem eficienţa serviciilor publice şi să continuăm descentralizarea”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Reprezentanţii Guvernului şi cei ai AMR au analizat propunerile privind reforma impozitării proprietăţilor, angajament asumat de România prin PNRR, reducerea numărului de angajaţi din administraţia publică locală şi creşterea performanţei profesionale, activarea clauzei potrivit căreia bugetele de echilibrare a bugetelor locale se vor stabili proporţional cu nivelul de încasare a impozitelor. Consultările Guvernului cu reprezentanţii administraţiei publice locale vor continua în perioada următoare. Din partea Guvernului, împreună cu premierul Ilie Bolojan, la consultările de la Palatul Victoria, au mai participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila-Zoltán, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole, şi şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.