Etichetă: bolojan

Adrian Câciu (PSD): Ați văzut vreo deplasare a lui Bolojan în Oman sau Emirate ca sa coordoneze repatrierea românilor din zona de conflict?

Adrian Câciu, deputat PSD și fost ministru al Finanțelor îi reproșează premierului Ilie Bolojan și ministrei de Externe Oana Țoiu faptul că nu s-au deplasat în Orientul Mijlociu pentru a coordona de la fața locului repatrierea cetățenilor români „Ați văzut vreo deplasare a lui Bolojan în Oman sau Emirate ca sa coordoneze repatrierea românilor din zona de conflict? Sau a Oanei Țoiu? Nu ați văzut! Și nici nu o să vedeti! Pentru că habar nu au cum se comportă un om de stat în situatii de criza!”, a scris Adrian Câciu pe Facebook. Parlamentarul PSD oferă drept exemplu de profesionalism acțiunile în zona Orientului Mijlociu ale fostului premier Marcel Ciolacu. „Deși au exemple recente despre cum au acționat doi oameni de stat, un premier și o ministra de externe de un profesionalism desăvârșit, în anii 2023 si 2024! Două exemple vă dau! Poate le-ați uitat! Poate asta îsi doresc toți neîmpliniții ăstia de la USR ca voi sa fi uitat cum trebuie sa acționeze un om de stat când românii sunt în pericol! Episodul 1. Razboi Gaza, noiembrie 2023. Români blocați, situatie critica. Premierul Ciolacu și ministra de externe Odobescu, au intalniri cu cei din Israel, pleaca în Egipt si revin în România reusind repatrierea a 93 de români și familiile acestora în acelasi avion. Și stabilind fluxurile ca toti românii aflați în zona de conflict să fie repatriați. Au fost acolo, au discutat direct, au preluat români și i-au adus acasă! Noiembrie 2023!” se arată în postare. Adrian Câciu își susține afirmațiile cu materiale de presă din momentele relatate și cu fotografii din avion. Un al doilea episod evocat de Câciu este aprilie 2024, când în Dubai au avut loc inundații masive. „Premierul Ciolacu si ministra de externe Odobescu erau în vizită externă în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Ajung in EAU, incep ploi torențiale, inundații masive se blocheaza tot, se anuleaza toate zborurile, românii rămân blocati în aeroport. Pentru că erau situații critice, premierul Ciolacu a facut diligențele astfel incât 20 de copii si 2 însotitori să fie urcați în avionul cu care se întorcea aeronava din Dubai către Bucuresți, parte din delegație rămânand sa vină cu altă cursă. Pentru că…așa se face, dacă îti pasă de români”, a transmis Adrian Câciu. Reproșurile continuă, iar deputatul Câciu precizează că și familia sa a fost blocată în aeroport atunci, dar că nu a cerut tratament preferențial deși era ministru la acea vreme. „Useristii nu vor întelege nimic! Nici Bolojan! Pentru că lor nu le pasă de români, nu stiu cum e să ai un copil speriat uitat intr-un aeroport aflat la peste 3 mii de km de țara! PS: si eu am avut atunci familia blocata, acolo, în aeroport, în aprilie 2024! Eram ministru, dar nu am apelat la nimeni, pentru că mi s-a părut de bun simț ca autoritatile române să se preocupe cu prioritate de cetățenii români normali, nu de familia unui demnitar al statului român! Dar știu cât de speriați erau copiii mei în acea noapte de după furtuna cand toate zborurile fusesera anulate iar nimeni de acolo nu știa când se va stabiliza situatia. Nu am spus nimănui din zona politică de situația familiei mele. Ne-am rezolvat problemele discret, asteptând să se reia zborurile. Pentru că așa e normal!”, a conchis Adrian Câciu.

CSM cere Guvernului Bolojan măsuri urgente pentru acoperirea deficitului masiv de personal

Consiliul Superior al Magistraturii s-a adresat Guvernului României și Ministerului Justiției, pe data de 5 martie 2026, pentru a solicita intervenția rapidă în cazul crizei de personal din sistemul judiciar. Aceasta este a treia solicitare trimisă în cursul acestui an. CSM avertizează că sistemul funcționează cu un deficit critic de resurse umane, ceea ce pune în pericol calitatea actului de justiție pentru cetățeni. Consiliul solicită deblocarea imediată a concursurilor pentru admiterea directă în magistratură, deoarece în acest moment sunt vacante 849 de posturi de judecător la nivel național. Pe lângă lipsa judecătorilor, sistemul are nevoie de 4.874 de grefieri. Deși autoritățile au promis alocarea a 600 de posturi de grefier, în ultimii șase ani nu s-a făcut niciun demers în acest sens. „CSM a solicitat:• deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură, suspendate prin act normativ, în condițiile în care la nivel național există 849 de posturi de judecător vacante (peste 15% deficit);• alocarea posturilor de grefier, necesarul stabilit fiind de 4.874 de posturi, iar în ultimii 6 ani nu a fost alocat niciunul dintre cele 600 de posturi promise;• înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului, prevăzute de lege, pentru a asigura un raport minimal de 1 asistent la 3 judecători.” Totodată, CSM cere înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului pentru a asigura un suport minim necesar activității instanțelor. „În prezent, unele instanțe funcționează în condiții extrem de dificile, existând cazuri în care activitatea este asigurată de un singur judecător sau în care peste jumătate dintre posturi sunt vacante. Presiunea asupra instanțelor este amplificată de volumul foarte mare de cauze: • 1,6 milioane de dosare nou-intrate în 2024 în materiile civilă și comercială, comparativ cu 418.544 media europeană; • 769.823 cauze în curs de soluționare în 2024, față de 358.277 media europeană.” România deține primul loc în Europa la numărul de procese noi raportate la populație. „România rămâne astfel statul european cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanță raportat la populație – 8,42 cauze la 100 de locuitori, față de 2,20 media europeană.” CSM subliniază că efortul depus de actualii magistrați și grefieri nu mai poate fi susținut fără măsuri concrete. „Efortul constant al judecătorilor și grefierilor aflați în funcție a permis până în prezent menținerea funcționării sistemului judiciar. Acest efort nu mai poate fi susținut în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri ale statului, care să depășească retorica publică a justiției promise în beneficiul cetățeanului și să asigure, în mod efectiv, asumat și responsabil resursele umane și materiale necesare pentru realizarea actului de justiție.” AUTORUL RECOMANDĂ: Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit programul audierilor magistraților nominalizați la șefia Parchetului General, DIICOT și DNA Schimbări la vârful Justiției. Radu Marinescu propune noii șefi pentru Parchetul General, DNA și DIICOT. Cine se află pe lista ministrului

Efectele Legii Bolojan: val de demisii în învățământ după creșterea normei didactice

Sistemul de învățământ preuniversitar se confruntă cu un val de plecări după implementarea măsurilor din Legea 141/2005, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul în primele module ale anului școlar 2025-2026. Această reacție vine în contextul în care noua legislație a crescut norma didactică de predare cu o medie de două ore pe săptămână, o modificare fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Edupedu, datele furnizate de instituție în urma unei interpelări parlamentare arată că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, în timp ce restul de 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Pe lângă plecările definitive, ministerul raportează că alte 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în prezentul an școlar, majoritatea fiind profesori titluari. „Legea Bolojan” a reconfigurat structura normei didactice pentru toate categoriile de personal. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână, în timp ce învățătorii au acum obligația să desfășoare două ore de pregătire remedială săptămânal. Chiar dacă legislația permite opțiunea de diminuare a normei din proprie inițiativă, această alegere atrage automat tăieri salariale și afectează vechimea în muncă a cadrelor didactice. Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt: pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat) în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister, arată Edupedu. Controversa din jurul acestor măsuri este alimentată și de lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”

Surse: PNL pregătește bugetul final și planul de evacuare a românilor din zonele de conflict. Bolojan: Bugetul este 99% gata

Potrivit surselor din ședința BPN, unul dintre punctele importante a fost validarea ministrului Educației. În ceea ce privește situația românilor aflați în zone de conflict, președintele PNL și premierul României, Ilie Bolojan, a subliniat că prioritatea este colaborarea cu companiile aeriene pentru evacuarea cetățenilor români. „Prioritatea noastră este să colaborăm cu companiile aeriene, astfel încât să evacuăm românii din zonele cu probleme”, ar fi transmis Bolojan în cadrul ședinței. Conform surselor, au avut loc discuții între ministrul Transporturilor și operatorii aerieni pentru identificarea soluțiilor logistice, cu accent pe transferul prioritar al copiilor și al persoanelor cu probleme de sănătate. Bugetul pe 2026, aproape finalizat Un capitol central al discuțiilor a fost bugetul de stat. Ilie Bolojan ar fi precizat că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, obiectivul principal a fost construirea unui buget echilibrat, bazat pe venituri realiste și cheltuieli corect dimensionate. „Nu ne mai putem permite modelul în care începem anul cu un buget care arată bine pe hârtie și îl încheiem prost”, ar fi spus liderul liberal. Sursele indică faptul că bugetul este „99% pregătit”, urmând ca miercuri dimineață să aibă loc o nouă rundă de discuții finale. Reducerea deficitului și creșterea investițiilor Una dintre cele mai importante provocări rămâne reducerea deficitului bugetar, în paralel cu majorarea fondurilor pentru investiții, în special pentru proiectele finanțate din bugetul național. De asemenea, s-a discutat despre transferurile către bugetele locale, liderii liberali susținând că, indiferent de formula finală, veniturile autorităților locale ar trebui să fie mai mari decât anul trecut. Nazare: Fără măsurile din 2025, bugetul pe 6,2% ar fi fost imposibil Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ar fi explicat că fără măsurile adoptate în 2025 nu ar fi fost posibilă construcția unui buget cu deficit de 6,2%. Potrivit surselor, prioritare sunt fondurile pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde sumele cresc semnificativ, cu peste 22 de miliarde de lei în plus față de anul trecut. În buget au fost incluse și alocări suplimentare pentru cofinanțări la mai multe ministere, pentru a susține proiectele de investiții și măsurile de stimulare economică. Pachetul social solicitat de PSD Sursele arată că a fost discutată și solicitarea Partidul Social Democrat privind un pachet social. Ministerul Finanțelor ar fi inclus o sumă „rezonabilă” pentru măsuri punctuale privind pensiile, la un nivel similar cu cel de anul trecut, inclusiv sprijin pentru persoanele vulnerabile cu pensii sub 2000 de lei. Totuși, cuantumul solicitat inițial de PSD nu ar fi fost acceptat integral, în lipsa unor surse bugetare clare. O decizie finală în acest sens este așteptată miercuri.

Bolojan dă înapoi. CASS-ul pentru pensiile de peste 3.000 de lei va fi eliminată. Indexarea punctului de pensie va reveni din 2027

Premierul Bolojan dă înapoi. CASS-ul pentru pensiile de peste 3.000 de lei va fi eliminată, iar indexarea punctului de pensie va reveni din 2027. Pachetul social are un impact bugetar estimat la 2,3 miliarde de lei, a declarat ministrul Muncii Muncii, Florin Manole duminică la România TV. Pare o concesie făcută PSD pentru trecerea bugetului reclamată de Grindeanu. Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat, într-o intervenție la România Tv, un pachet amplu de măsuri pentru pensionari: eliminarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, reluarea indexării punctului de pensie din 1 ianuarie 2027 și acordarea unor sume compensatorii pentru 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici. Ministrul a explicat că, după perioada 2025–2026 în care punctul de pensie este înghețat, iar pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei plătesc contribuția la sănătate, din 1 ianuarie 2027 va reveni indexarea, iar CASS-ul va fi eliminat. Recomandarea autorului: Ministrul Muncii, Florin Manole, anunț important pentru toți pensionarii. Unii seniori vor avea parte chiar și de două majorări

Bolojan a aterizat de urgență la Bruxelles cu legea pensiile de serviciu ale magistraţilor promulgată, în plic. Ce speră să recupereze premierul

Premierul Ilie Bolojan a aterizat de urgență miercuri seara la Buxelles cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promulgată de președintele Nicușor Dan, în plic, în speranța că va putea recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR condiționate de acest lucru. Deși acest jalon avea termenul limită în noiembrie 2025, Bolojan speră că îi va convinge pe oficialii europeni. În acest demers, premierul a făcut apel la europarlamentarii români de toate culorile să se mobilizeze. Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. Comunicatul oficial Premierul Ilie Bolojan a avut, în această seară, la Bruxelles, o întâlnire cu europarlamentari ai partidelor din Coaliția de guvernare. Dialogul între prim-ministrul Bolojan și europarlamentarii români a avut ca teme agenda întâlnirilor pe care șeful Executivului le va avea mâine, la Bruxelles, cu înalți oficiali europeni, postează Guvernul României. Premierul a prezentat principalele teme de discuție, de la recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, după adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, până la Programul SAFE, situația fiscal-bugetară a României și măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Au fost abordate, totodată, cele două ordonanțe de urgență adoptate aseară de guvern, privind relansarea economică și reforma în administrație. Au răspuns invitației europarlamentarii: Vasile Dîncu, Vlad Voiculescu, Daniel Buda, Maria Grapini, Mircea Hava, Rareș Bogdan, Virgil Popescu, Dragoș Benea, Adina Vălean, Siegfried Mureșan, Dan Motreanu și Iuliu Winkler, afirmă oficial Guvernul României.

Silviu Predoiu: Bolojan nu înțelege nimic. E încruntat, dar nu are habar despre ce vorbește. Este concentrat ca un cub de vegeta

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Silviu Predoiu, general român și ofițer SIE, a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a ști despre ce vorbește. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache. Silviu Predoiu: „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bologan. Dumnealui privește România ca un registru contabil.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Silviu Predoiu a vorbit despre cum Ilie Bolojan joacă masca încruntatului, fără a știi despre ce vorbește. Acesta a început prin a spune că Bolojan nu înțelege nimic. Ca o comparație, generalul susține că Bolojan este concentrat ca un cub de vegeta. Ironic, acesta susține că din Bolojan se pot face alți 6 premieri. Revenind la problemele magistraților și militarilor, ofițerul SIE susține că sunt atacați de guvernanți. „Nu înțelege. Dumnealui nu înțelege nimic. Ați văzut, iese și ne vorbește așa încruntat. Este exact ca un cub de vegeta. Este focalizat, pătrat. Este clar că habar nu are despre ce vorbește dumnealui. Păi asta e! Așa e de concentrat, că îl pui la 4 litri de apă și faci o supă. Îți ies 6 prim-miniștri, dacă îl pui pe domnul prim-ministru Bolojan. Nu înțelege! Dumnealui privește România ca un registru contabil. De unde mai tai? Atacă și asta e nepermis. Revenind la magistrați. Atât magistratura, cât și militarii… Magistrații au dreptul de exprimare publică restricționat major. Militarii îl au suspendat total. Tu ataci aceste categorii care nu pot să-ți răspundă. Aceste categorii nu au sindicat. Militarii nu au sindicat. Nu au dreptul la apărare sindicală, pentru că statul a spus nu vă trebuie sindicat, vă apăr eu.”, a explicat generalul.

Toni Neacșu, dezlănțuit la adresa guvernului Bolojan: Noaptea, ca hoții /Conduce țara prin OUG, așa cum în starea de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare

Toni Neacșu s-a dezlănțuit la adresa felului în care guvernul Bolojan a trecut Ordonanța de urgență referitoare la reforma administrativă, fără avizul CES și al Consiliului Legislativ. El asociază actul brutal a lui Bolojan cu situația stărilor de urgență în care țara era condusă prin ordonanțe militare. În opinia sa, nu se mai poate face nimic, pentru că OUG-urile vor intra în vigoare imediat și, chiar dacă prin absurd, Avocatul Poporului atacă la CCR Ordonanța, efectele ei juridice nu sunt suspendate. Mai mult, CCR e de partea premierului, consideră Neacșu. Noaptea, ca hoții!, postează Toni Neacșu. Nici nu știți ce pregătesc. Avizele interguvernamentale sunt haotice, zeci de pagini, inclusiv cu critici de neconstituționalitate, însă au reușit sa forțeze avizele cerute formal, ale Consiliului Legislativ și ale CES. OUG-urile întra în vigoare imediat și chiar dacă prin absurd Avocatul Poporului atacă la CCR efectele ei juridice nu sunt suspendate. Oricum, Ilie Bolojan nu de CCR se sperie, e de partea lui. În realitate, Guvernul, care de altfel înseamnă doar voința unui singur om, conduce țara prin ordonanțe de urgență și angajări de răspundere la fel cum în timpul stării de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare. Că așa e în democrație, când Parlamentul face doar figurație (OUG-ul intră în vigoare după depunerea în Parlament în vederea aprobării. Parlamentul, dacă dorește, până vineri poate respinge sau modifica ordonanța, ceea ce ar însemna să-și asume rolul constituţional de legiuitor unic in statul român. Nu ai să vezi, încheie postarea Toni Neacșu. Ce conține reforma propusă de Guvern Potrivit documentelor de lucru, reforma administrativă prevede: Concedierea a aproximativ 13.000 de funcționari publici din administrația centrală și locală; Reducerea bugetelor de salarii cu 10% pentru majoritatea instituțiilor publice; Majorarea amenzilor neplătite cu până la 60% și posibilitatea reținerii taxelor din datorii sociale; Dublarea impozitului pentru proprietățile construite fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani; O inițiativă prin care vârsta de pensionare pentru militari, polițiști și angajați din serviciile de informații ar urca la 65 de ani, printr-un proiect de lege ce trebuie depus de MAPN și MAI în 30 de zile de la adoptare. Premierul Bolojan a subliniat necesitatea acestor măsuri ca răspuns la provocările bugetare ale statului. „Mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație, că ne place, că nu ne place. Aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional, pur și simplu, să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim acești bani și deci această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori”, a spus Bolojan.

Ilie Bolojan se va întâlni joia viitoare cu Ursula von der Leyen, la Bruxelles

UPDATE Premierul Ilie Bolojan se va întâlni joi, 26 februarie, cu președinta Comisia Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului Executivului. Vizita de la Bruxelles a premierului român are ca scop, printre altele, discutarea stadiului implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul întrevederii, premierul va prezenta prioritățile Guvernului României privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene post-2028, aflat în negociere. România urmărește menținerea unor alocări consistente pentru politica de coeziune, politica agricolă comună și competitivitate și investiții, se arată în documentul Guvernului. Întâlnire cu Roxana Mînzatu pe agenda premierului Șeful Guvernului se va întâlni și cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă de calitate, discuțiile urmând să vizeze politicile sociale și piața muncii. Participare la lansarea inițiativei pentru regiunile de frontieră estice Tot joi, premierul va participa la un eveniment la nivel înalt dedicat lansării Comunicării privind regiunile de frontieră estice ale UE. La reuniune vor lua parte Ursula von der Leyen, prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Lituaniei și președinta Băncii Europene de Investiții. Declarație pentru lansarea EastInvest Evenimentul se va încheia cu semnarea Declarației de Intenție pentru crearea facilității EastInvest, un mecanism de finanțare dedicat regiunilor de frontieră estice. Inițiativa reunește Grupul BEI, instituții financiare internaționale și bănci naționale și regionale de dezvoltare. Participarea României la platformă va fi realizată prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, iar obiectivul este stimularea investițiilor și cooperării economice în zonele de frontieră ale Uniunii Europene. Vizita are loc în contextul negocierilor privind viitorul buget european și al accentului tot mai mare pus pe securitatea și dezvoltarea flancului estic al UE. ȘTIREA INIȚIALĂ Premierul Ilie Bolojan va fi primit, pe 26 februarie, la Bruxelles, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Întâlnirea a fost anunțată de Comisia Europeană, potrivit agendei publice a șefei Comisiei Europene. Sursa foto: Comisia Europeană La ora redactării acestei știri, întâlnirea dintre cei doi nu este menționată în calendarul premierului Bolojan. Totodată, nu este cunoscută nici ora la care cei doi se vor întâlni. Informația vine în contextul în care pe 18 februarie, judecătorii CCR au decis să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Comisia Europeană a luat act de decizia CCR privind pensiile speciale Comisia Europeană a confirmat miercuri, la solicitarea Mediafax, că a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale, iar rezultatul evaluării sale privind respectarea jalonului aferent va fi anunțat oficialilor români. „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane euro în legătură cu Jalonul 215, care acoperă reforma pensiilor speciale . Conform Regulamentului RRF, România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autoritățile române au depus o cerere în care explica modul în care au abordat jaloanele suspendate. Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.

Mihai Fifor îl face praf pe Miruță: Armata României nu se joacă de-a reforma bugetară! E un joc foarte periculos!

Acesta scrie, într-o postare pe contul său de socializare, că afirmațiile ministrului Apărării privind tentativa de a introduce Ministrul Apărării „în caruselul ajustărilor bugetare generale” sunt profund falimentare. „Poate îi spune totuși cineva domnului Miruță că MApN nu este nici tablă de șah, nici masă de babaroase, nici sală de păcănele. Este instituția fundamentală care gestionează securitatea națională a României și, prin urmare, nu poate fi tratată prin analogii contabile, jonglerii bugetare sau experimente de dragul „reformei”, ca să facă pe plac jupânului de la Palatul Victoria. Afirmațiile privind „economiile” realizate din arhitectura salarii–pensii, precum și tentativa de a introduce Ministerul Apărării în caruselul ajustărilor bugetare generale reprezintă o abordare profund greșită strategic”, scrie Fifor. „Acesta nu este un detaliu contabil, este strategie” În contextul în care Româna s-a angajat să mărească efortul de apărare de la 2% din PIB la 5% din PIB, Fifor contestă orice demers al lui miruță, care iese din această logică – el îl acuză pe Miruță că nu înțelege că angajarea de către țara noastră la un efort de 5% din PIB pentru Apărare nu înseamnă contabilitate, ci strategie. „România s-a angajat clar, în cadrul NATO și al deciziilor asumate la nivel aliat, să crească substanțial efortul pentru apărare, de la pragul de 2% din PIB, deja alocat din 2017, către un nivel de referință de 5%, în logica noului context de securitate și la cererea imperativă a partenerului nostru strategic, SUA. Acesta nu este un detaliu contabil, ci o direcție strategică: consolidarea accelerată a capacității de apărare într-un mediu regional marcat de război la graniță și instabilitate sistemică. În aceste condiții, dacă România își respectă angajamentele asumate, în anvelopa bugetară strategică sunt bani suficienți pentru drepturile militarilor activi și pentru pensii, pentru înzestrare, modernizare și funcționarea coerentă a Armatei. Pentru asta se alocă 5%: pentru întărirea capacității de apărare, nu pentru comprimarea drepturilor militarilor sau pentru improvizații contabile prezentate drept soluții de solidaritate”, scrie Fifor. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale” În viziunea lui Fifor, Ministerul Apărării trebuie exclus de la paradigma austerității generale, pentru că aceasta nu este o instituție birocratică. „MApN nu poate fi introdus în logica austerității generale ca și cum ar fi o structură birocratică obișnuită, doar că așa vrea Bolojan. Ministerul Apărării are un singur obiectiv major în anii următori: să îndeplinească exact ceea ce România s-a angajat să facă în cadrul NATO – consolidarea resursei umane, creșterea capacității operaționale și întărirea flancului estic”. Incertitudinile salariale în Armată ar însemna dezastru Dar atacul lui Fifor se îndreaptă deopotrivă și asupra lui Bolojan. „A aduce Armata României în jocul aberant de-a reforma bugetară, cu discuții interminabile despre tăieri, economii, salarii și pensii, nu este doar contraproductiv. Este periculos! Teribil de periculos! O armată vulnerabilizată de incertitudine salarială, de dezbateri publice permanente despre restrângeri și de mesaje contradictorii devine, inevitabil, o vulnerabilitate strategică. Și nu doar pentru noi, ca stat. Ci pentru întreaga arhitectură de securitate a NATO pe flancul estic”. „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României” Pericolul armatei este politizarea și contabilizarea, spune Fifor. „Pricepe domnul Bolojan cât de periculos este să introduci MApN în acest carusel al jongleriilor bugetare? Pricepe domnul Miruță cu ce instituție se joacă?”, scrie deputatul PSD, care încheie cerându-le celor doi să se oprească de la a se mai „juca” cu siguranța României, pe ideea că Apărarea nu e un domeniu care să fie „ajustat”, după expresia de predilecție a lui Bolojan: „Opriți-vă! Vă jucați cu siguranța României. Lăsați Armata României în afara experimentelor bugetare, a reformelor de conjunctură și a logicilor contabile de moment”, a scris Fifor.