Daniel Zamfir: Spovedania publică a părinţelului Boloş e absolut ridicolă
Senatorul PSD Daniel Zamfir a lansat luni un atac virulent la adresa fostului ministru al Finanţelor, Marcel Boloş, pe care îl acuză de ipocrizie şi lipsă de responsabilitate. „Spovedania publică a „părinţelului” Boloş e absolut ridicolă. Păi, cum părinte? De ce nu ţi-ai dat demisia dacă ştiai că se duce-n cap bugetul? De ce ai semnat toate alocările respective? Chiar fugi de orice răspundere?”, a scris Zamfir într-o postare. Social-democratul a adăugat că dorinţa lui Marcel Boloş de a rămâne în continuare la conducerea Ministerului Finanţelor, în ciuda avertismentelor privind deficitul, conturează „imaginea completă a unui om mic de tot”. Declaraţiile lui Zamfir vin în contextul tensiunilor politice tot mai mari generate de situaţia fiscal-bugetară a României, dar şi pe fondul dezbaterilor legate de responsabilitatea foştilor şi actualilor miniştri în gestionarea finanţelor publice. Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş afirmă că l-a anunţat de ”cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024. ” Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, afirmă Boloş.
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Marcel Boloș cere la Bruxelles fonduri suplimentare pentru proiectele strategice ale României, apărarea, chimia şi siderurgia
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se va deplasa săptămâna aceasta la Bruxelles, împreună cu echipa tehnică. Boloș va cere Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum, dar şi alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene, industrii strategice precum apărarea, chimia şi siderurgia. ”În timp ce atenţia publică este îndreptată în mare parte către implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este important să subliniem că adevărata forţă a investiţiilor strategice vine în acest moment din Politica de Coeziune, care susţine dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile ţării. Vorbim de 45 miliarde euro disponibile prin cele 16 programe, din care aproximativ 30 miliarde euro sunt fonduri europene nerambursabile ”, anunţă inistrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-o postare. Cerereri de suplimentare de fonduri Marcel Boloş arată că în aceste zile, echipele tehnice şi Autorităţile de Management se pregătesc intens pentru reuniunea anuală cu reprezentanţii Comisiei Europene şi beneficiarii programelor operaţionale, eveniment-cheie pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene. ”În paralel, evaluarea intermediară ne oferă oportunitatea de a reprograma strategic fondurile disponibile, pentru a răspunde mai bine nevoilor şi priorităţilor actuale ale României. Astfel, vom propune Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum. De asemenea, vom propune alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene”, anunţă ministrul Investiţiilor. Citiți și: Marcel Boloș prezintă proiectele-cheie de INVESTIȚII din fonduri europene / Reprezentanții Comisiei Europene vin în România