Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Ion Cristoiu: Liderii români au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Țoiu duce bomba nucleară în servietă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum liderii români confundă bomba nucleară cu o oală de ciorbă care poate fi plimbată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Iar ăștia din România au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Este o bombă nucleară… Al doilea lucru, nu ai cum să aduci bomba aici. E o bombă nucleară… Ce e aia, e ulcior? Adică în momentul în care într-un siloz apare o creștere de temperatură, în acel moment se intervine. Ori, dacă eu o plimb bomba aia prin România cu servieta… O duce Țoiu în servietă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum liderii români confundă bomba nucleară cu o oală de ciorbă care poate fi plimbată. Acesta a început prin a spune că forța nucleară franceză nu este integrată în NATO. Jurnalistul a explicat că puterea nucleară stă în silozuri. Nu poate fi plimbată bomba nucleară cu servieta Oanei Țoiu. „Sunt chestiuni neserioase. Nici nu trebuia discutat asta. Țoiu a venit cu aceste lucruri. Încă o dată, ai deja o umbrelă nucleară americană. Ei (n.r. umbrela nucleară franceză) nu sunt integrați în NATO. Forța lor nucleară nu e încadrată în NATO și noi nu înțelegem. Apelăm la două umbrele nucleare? Iar ăștia din România au impresia că bomba nucleară e o oală de ciorbă. Este o bombă nucleară… Al doilea lucru, nu ai cum să aduci bomba aici. E o bombă nucleară… Ce e aia, e ulcior? Toate puterile nucleare stau în silozuri. Și nu sunt pe ideea că o duce cât mai aproape de graniță. O trag de acolo, cu rachete, se lansează de acolo din silozuri. Și pentru descurajarea nucleară, fundamental e o supraveghere generală. Adică în momentul în care într-un siloz apare o creștere de temperatură, în acel moment se intervine. Ori, dacă eu o plimb bomba aia prin România cu servieta… O duce Țoiu în servietă.”, a explicat jurnalistul.
H. D. Hartmann: Iranul nu are bomba atomică, dar este la luni de zile să ajungă la ea. Au nevoie de o singură bombă să devină intangibili
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Iranul nu are încă bombă atomică, dar este la un pas să creeze una. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Când Khamenei este la putere, el redeschide proiectul nuclear, spunând trebuie să facem bombat atomică. Bomba atomică apăra existența regimului Ayatollahilor. Fără bombatomii, uite-te ce înâmplă… N-au bombatomică, au fost atacați. El a învățat un lucru, nicio țară nucleară n-a fost atacată vreodată de către nimeni.” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Iranul nu are încă o bombă atomică, dar se află la un pas de a crea una. Acesta a început prin a spune că iranienii au avut un reactor nuclear din care obțineau reziduu în fiecare an. Odată cu Revoluția Isalmică, reactorul nuclear a fost oprit din dezvoltare. Atunci când vine Khamenei la putere, susține profilerul, este momentul în care începe ambiția bombei nucleare. „Iranienii au adunat în fiecare an reziduu de la reactorul nuclear. La un moment dat, vine Revoluția Islamică, se oprește reactor nuclear, dezvoltarea acestuia. Și după aceea, în anii 1990, când Khamenei este la putere, el redeschide proiectul nuclear, spunând trebuie să facem bomba atomică. Pentru că atunci… Bomba atomică apăra existența regimului Ayatollahilor. Fără bombatomii, uite-te ce întâmplă… N-au bombă atomică, au fost atacați. El a învățat un lucru, nicio țară nucleară n-a fost atacată vreodată de către nimeni. Și în anii 2010-2020, când puterea de la Phenian, din Coreea de Nord, începe să demonstreze că poate să-și producă în condițiile atroce, ale unor condiții atroce, în condiții de foamete… Ceea ce nu putem spune că există astăzi în Iran. Din punctul meu de vedere și din punctul specialiștilor… Eu am vorbit cu foarte mulți specialiști. Iranul nu are bombă atomică, dar atenție că este la luni de zile. Indiferent de cât îi bombardează până ajunge s-o facă, o să o facă. De o singură bombă este nevoie…”, a explicat profilerul.