Raportul oficial privind pandemia critică dur guvernul Boris Johnson: Prea puțin, prea târziu
Ancheta, coordonată de Heather Hallett, concluzionează că răspunsul guvernului britanic în primele luni ale pandemiei a fost „prea puțin, prea târziu”, iar cultura de la vârful conducerii a fost una „toxică și haotică”. Documentul atrage atenția că, fără reforme majore, costurile umane și financiare uriașe ale crizei riscă să fie „în zadar”, scrie Politico. Decizii întârziate și haos în Downing Street, arată raportul oficial al Marii Britanii privind pandemia de Covid-19 Conform anchetei, aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă izolarea ar fi fost impusă cu o săptămână mai devreme. Regatul Unit a înregistrat 226.000 de decese asociate COVID-19, unul dintre cele mai grave bilanțuri din Europa. Raportul îl critică pe Boris Johnson pentru lipsă de decizie, minimalizarea riscului în primele luni din 2020 și pentru oscilațiile repetate privind impunerea restricțiilor. Mărturiile arată că, în mod special, opiniile femeilor din echipă erau ignorate. Dominic Cummings și cultura toxică, în centrul raportului Fostul consilier-șef Dominic Cummings este acuzat că a contribuit la instalarea unei atmosfere „toxice și sexiste”, marcate de teamă și suspiciune. Deși comportamentul său este intens criticat, raportul îi recunoaște meritul de a fi împins guvernul să schimbe strategia inițială, fapt ce ar fi salvat vieți. Fostul ministru al sănătății, Matt Hancock, este descris drept „excesiv de optimist”, iar reputația sa de a promite prea mult și a livra prea puțin este subliniată în document. Actualul secretar al cabinetului, Chris Wormald, este criticat pentru lipsa unei intervenții ferme. Secretariatul Guvernului este acuzat de lipsă de coordonare, iar procesul decizional centralizat impus de Johnson este considerat ineficient. Actualul premier, Keir Starmer, a anunțat că va analiza atent concluziile și că protocoalele pentru gestionarea crizelor au fost deja îmbunătățite.
Haosul din guvernul lui Boris Johnson și eșecul de a lua în serios Covid au dus la 23.000 de decese
Documentul subliniază că, dacă lockdown-ul ar fi fost introdus cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul deceselor din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de oameni ar fi putut fi salvați. Raportul preluat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și haotică”, dominată de conflicte interne și de influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al premierului. Cultura organizațională era marcată de frică și neîncredere, iar opiniile unor oficiali, în special ale femeilor, erau adesea ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau schimbate de la o zi la alta, ceea ce a permis virusului să se răspândească rapid. Gravitatea situației, minimalizată Boris Johnson este criticat pentru faptul că nu a înțeles gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va însemna mare lucru”. Această atitudine optimistă a dus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și a izolării, ceea ce a făcut inevitabilă introducerea unui lockdown complet pe 23 martie 2020. Ancheta arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat. Raportul analizează și alte decizii controversate. Schema „Eat Out to Help Out”, lansată în vara lui 2020 pentru a sprijini restaurantele, a fost concepută fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa regulile de Crăciun au creat „speranțe false”, care au fost ulterior retrase, provocând confuzie și frustrare. Un alt episod criticat este incapacitatea guvernului de a asigura continuitatea conducerii atunci când Johnson a fost internat cu Covid. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul notează că nu era sigur cum ar fi fost luate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau nu s-ar fi recuperat. Guvernul din Regatul Unit a reacționat „prea puțin și prea târziu” Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru guverne din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu și nu au reușit să aprecieze amploarea amenințării sau urgența răspunsului pe care aceasta îl impunea”. Ea a subliniat că liderii au fost puși în fața unor decizii extrem de dificile, dar lipsa de pregătire și de coordonare a făcut ca răspunsul să fie ineficient. Raportul face parte dintr-o anchetă amplă, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Urmează să fie publicate concluzii suplimentare privind vaccinurile, impactul asupra copiilor și tinerilor, dar și răspunsul economic la pandemie. Reacțiile politice nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, subliniind că multe servicii publice, inclusiv NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.