Etichetă: brancusi

Brâncuși stabilește un record de public la Berlin. Expoziția dedicată artistului român este cea mai vizitată din ultimii 14 ani

Interesul excepțional al publicului confirmă impactul internațional al operei artistului născut în România, considerat unul dintre părinții sculpturii moderne, potrivit publicației BZ Berlin. Un record pentru Noua Galerie Națională Noua Galerie Națională (Neue Nationalgalerie) din Berlin a anunțat că expoziția dedicată lui Constantin Brâncuși este deja cea mai vizitată organizată de muzeu după retrospectiva consacrată pictorului german Gerhard Richter, găzduită în 2012. Potrivit instituției, expoziția va rămâne deschisă până la 9 august, iar estimările indică faptul că numărul total al vizitatorilor va ajunge la aproximativ 300.000. Succesul expoziției confirmă interesul publicului german și internațional pentru opera sculptorului român, una dintre figurile esențiale ale artei secolului XX. Prima retrospectivă amplă din Germania după mai bine de jumătate de secol Reprezentanții muzeului subliniază că este prima expoziție de mare amploare dedicată lui Brâncuși în Germania în ultimii peste 50 de ani. Organizarea evenimentului a fost posibilă datorită închiderii temporare pentru renovare a Centrului Pompidou din Paris, una dintre instituțiile care dețin cea mai importantă colecție de lucrări ale artistului. Acest context a permis împrumutarea unor opere rare și reunirea lor într-o expoziție de referință la Berlin. Constantin Brâncuși, născut în România și stabilit ulterior în Franța, este considerat de istorici și de marile muzee ale lumii drept unul dintre fondatorii sculpturii moderne, influențând decisiv evoluția artei contemporane. Directorul muzeului: Brâncuși ocupă un loc important în istoria instituției Directorul Noii Galerii Naționale, Klaus Biesenbach, a descris expoziția drept una dintre cele mai importante din istoria muzeului. Acesta a afirmat că instituția este recunoscătoare pentru oportunitatea de a prezenta unui public atât de numeros opera unui mare maestru al modernismului timpuriu, despre care consideră că este, în mod surprinzător, mai puțin cunoscut în Germania decât în alte țări. Având în vedere interesul ridicat al publicului, muzeul a decis să prelungească programul de vizitare în ultimele două zile ale expoziției, pe 7 și 8 august, pentru a permite accesul unui număr cât mai mare de vizitatori. O veste importantă pentru patrimoniul cultural românesc Recordul de audiență înregistrat la Berlin reprezintă o nouă confirmare a prestigiului internațional de care se bucură Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai importanți artiști pe care i-a dat România. Interesul publicului german pentru această retrospectivă contribuie la promovarea moștenirii culturale românești și readuce în atenție influența majoră pe care sculptorul a avut-o asupra artei moderne la nivel mondial.

Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției

Expoziția „The Infinite of Brâncuși” aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu. „Suntem cu adevărat fericiți și onorați să găzduim această expoziție extraordinară, intitulată . Aceasta este dedicată unuia dintre cei mai importanți artiști pe care România i-a dăruit Europei și lumii, binecunoscutul Constantin Brâncuși. Așadar, acest an, 2026, are o semnificație specială pentru România, dar și pentru cultura europeană. Se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, un creator care a schimbat limbajul artei moderne și care continuă să inspire generații prin simplitate, profunzime și universalitate. Brâncuși nu aparține doar României, Brâncuși aparține Europei, Brâncuși aparține patrimoniului comun al umanității și al lumii. Sărbătorirea Anului Brâncuși în Parlamentul European reprezintă, de asemenea, o sărbătoare a României europene, a unei Românii care contribuie la patrimoniul nostru comun, care își prețuiește identitatea și care își asumă rolul de promotor al culturii, al dialogului și al memoriei. Această expoziție aduce în prim-plan povestea ansamblului monumental Brâncuși din Târgu Jiu, singurul ansamblu monumental public de mari dimensiuni creat de artist. Construit între 1937 și 1938, acesta a fost conceput ca un omagiu adus celor care și-au pierdut viața apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial. Cu sprijinul UNESCO, am reușit să obținem includerea Monumentului Brâncuși, simbol al localității Târgu Jiu, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Aceasta este o realizare extraordinară”, a precizat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” a fost piesa centrală a expoziției „Infinitul lui Brâncuși”, vernisată la Parlamentul European din Bruxelles. „Cartea poștală este schița originală a Coloniei Infinitului, realizată de Brâncuși. Așadar, acesta este desenul propriu-zis. Doresc să mulțumesc, desigur, curatorului și proprietarului pentru că sunt alături de noi. Ne-a făcut o mare onoare aducând această piesă originală aici, la Parlamentul European”, a precizat acesta. Schița originală a „Coloanei fără sfârșit” „Viața și opera lui Brâncuși întruchipează valorile care definesc Europa” Katarina Barley, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comitetului artistic, a subliniat cât de importantă este această inițiativă. „Aș dori să încep prin a-i mulțumi dragului meu coleg și prieten Victor Negrescu pentru că a adus această expoziție remarcabilă la Bruxelles și pentru că ne-a oferit ocazia de a descoperi opera chiar aici, în inima Europei. Există ceva deosebit de fermecător în a-l omagia pe Brâncuși în Parlamentul European, deoarece viața și opera sa întruchipează valorile care definesc Europa de astăzi”, a spus Katarina Barley. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European „Mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici” Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, a povestit cât de impresionată a fost atunci când a văzut pentru prima dată una dintre operele lui Constantin Brâncuși. „Dragi prieteni, îmi amintesc foarte bine prima dată când am văzut una dintre operele lui Constantin Brâncuși. Ceea ce m-a impresionat a fost felul în care reușea să ia ceva atât de simplu, precum o singură curbă, și să-i confere atâta viață. Și, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mă bucur nespus că putem sărbători geniul său aici, în această clădire. Doresc să-i mulțumesc vicepreședintelui Negrescu pentru că ne-a adus această expoziție și pentru tot ceea ce faci, dragă Victor, pentru acest Parlament. Și pentru că contribui la transformarea lui într-o instituție în care oamenii pot avea încredere”, a subliniat Roberta Metsola. Opera lui Brâncuși, expusă la Parlamentul European Evenimentul a reunit numeroşi membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai UNESCO, diplomaţi, autorităţi locale şi personalităţi din domeniul cultural, într-un demers comun de promovare a patrimoniului cultural european. CITEȘE ȘI: Sculptura lui Constantin Brâncuși s-a vândut cu 107,6 milioane de dolari la Christie’s. Record istoric pentru artistul român O statuie a lui Brâncuși, promovată de Nicole Kidman în cadrul unei licitații din New York. Suma uriașă a operei de artă

Oana Țoiu: România, țara NATO cu cele mai multe incidente cu drone de pe flancul estic al NATO / Guvernul cere mai multe resurse europene pentru regiune

România este țara de pe flancul estic al NATO care a înregistrat cele mai multe incidente cu drone care au încălcat spațiul aerian, a declarat luni Oana Țoiu, Ministra de Externe a țării, în cadrul unei conferințe de presă. „Fiecare încălcare a spațiului aerian este gravă în sine”, a subliniat Țoiu, precizând că România a ridicat problema în discuțiile privind viitoarea strategie de securitate a Uniunii Europene și a cerut o alocare bugetară corespunzătoare în viitorul buget multianual al UE pentru întărirea capabilităților militare și dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră. Statul român nu a negociat cumpărarea Danaidei lui Brâncuși Întrebată dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe. „Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ea. Divizia americană oprită: România cere menținerea prezenței SUA în Europa Referitor la decizia Pentagonului de a suspenda desfășurarea unei divizii în Polonia – unitate care urma să ajungă prin rotație și în România -, Țoiu nu a confirmat dacă Ministerul Apărării a primit o informare oficială din partea americanilor, dar a reiterat poziția României: menținerea prezenței militare a SUA pe teritoriul european rămâne o prioritate. „România are discuții atât cu Statele Unite, cât și cu SACEUR și cu ceilalți aliați privind necesitatea creșterii prezenței pe flancul estic”, a spus ea, adăugând că Marea Neagră reprezintă „o miză clară strategică” pentru întreaga Alianță, nu doar pentru România. Ministrul a precizat că subiectul va fi abordat și la reuniunea miniștrilor de externe NATO, programată pentru 20-21 mai, unde vor fi discutate investițiile comune în industria de apărare și analiza riscurilor. „Este foarte clar că Rusia este în acest moment riscul principal asupra teritoriului NATO”, a concluzionat Țoiu.

Cercetător, despre Brâncuși: un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt formidabile ajunge să aibă expoziții la Paris și New York

Alin Comșa a declarat, în podcastul „Altceva! Cu Adrian Artene”, că „Brâncuși era deja virusat de tot ce însemna academism și spunea că în artă trebuia să căutăm altceva”. „Referitor că le gătea mămăligă și le spunea celor din Franța că așa se mănâncă în România, pe de altă parte el bea șampanie. El are capacitatea, naturalețea de a se apropia de un înalt al societății. Aceasta naturalețe, dar și îndrăzneala de a vrea să atingă cerul l-au făcut să fie unic. Orice ar putea să facă asta dacă și-ar da seama că există și că are înăuntrul său puterea de a fi. Brâncuși a fost sculptor extraordinar, face din lădița de lemn în care căra portocale o vioară care suna foarte bine. Avea un briceag cu care cioplea mai tot timpul. Se dau citate din Brâncuși, el spune la un moment dat că ar trebui să îl căutam pe Dumnezeu și, indiferent dacă îl găsim sau nu, drumul va fi extraordinar”, spune Comșa. Expertul în artă povestește cum „pașaportul de intrare la școala de arte de la Craiova” pentru Brâncuși a fost o vioara, pentru că, la momentul acela, Brâncuși nu era sculptor. „Intră aici, apoi merge la Academia de la București. Apoi merge și la Viena. Dar înțelege că e nevoie să ajungă în centrul lumii artistice și că de acolo începe să construiască. Prima sculptură a lumii moderne, care este Sărutul, are la bază un citat biblic ce spune că bărbatul și femeia vor fi un singur element”, spun e ALin Comșa. Apoi, în podcast, Alin Comșa vorbește despre marile opre realizate în 1907 de Constantin Brâncuși. „1907 este anul în care e făcut primul Sărut, Rugăciunea și Cumințenia Pământului. E ca și cum ți-ai ține respirația sub apă și când ieși la suprafață tragi o gură de aer. Îmi imaginez cum a stat să aștepte momentul în care să poată să respire, așa cum a stat de fiecare dată să aștepte să poată să fugă într-un alt spațiu. Un copil care crede că Târgu Jiu și Craiova sunt orașe formidabile ajunge să aibă expoziții în paralel la New York și Paris. Brâncuși reușește să atingă niște înălțimi splendide și care au la bază doar ideea că el știe că poate. Indiferent de anul în care s-ar fi născut sau locul nașterii ar fi făcut la fel. Am avut norocul să se nască aici. Avem cel mai important complex statuar al lui Brâncuși la noi în țară”, povestește Alin Comșa.

Cea mai amplă retrospectivă Brâncuși din Germania debutează la Berlin sub patronajul președinților Germaniei, Franței și României

Peste 150 de opere și documente rare Expoziția reunește peste 150 de sculpturi, fotografii, filme și documente de arhivă provenite din colecții internaționale și oferă publicului o perspectivă rară asupra atelierului parizian al artistului, reconstituit parțial. Vizitatorii vor putea descoperi modul în care Brâncuși își concepea universul artistic și cum organiza procesul creativ. Pentru prima dată în afara Franței, expoziția oferă o privire detaliată asupra relației dintre sculptură, fotografie și arhitectură în opera sa. Curatorii expoziției sunt Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp, de la Neue Nationalgalerie, Berlin, alături de Ariane Coulondre și Valérie Loth, de la Centre Pompidou, Paris. Expoziția este realizată în colaborare cu Centrul Pompidou și cu sprijinul FREUNDE der Nationalgalerie. Patrimoniu românesc prezent la Berlin Expoziția include și obiecte împrumutate de instituții muzeale din România, precum Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național al Țăranului Român, subliniind legătura dintre patrimoniul cultural românesc și recunoașterea internațională a operei lui Brâncuși. Aceasta pune în valoare modul în care contribuția românească în domeniul sculpturii a influențat modernismul european. În paralel cu expoziția, Institutul Cultural Român organizează o serie de conferințe și dezbateri, între aprilie și iulie 2026, la Neue Nationalgalerie. Evenimentele vor reuni istorici de artă, curatori și cercetători specializați în modernismul european. Printre invitați se numără: Ariane Coulondre (Centre Pompidou, co-curator al expoziției) Friedrich Teja-Bach (editor al Catalogue Raisonné Brâncuși) Doina Lemny (istoric de artă) Nina Schallenberg (cercetătoare) Megan Luke (specialist în sculptura modernă) Programul are ca scop oferirea unei viziuni mai ample asupra influenței lui Brâncuși în arta secolului XX, asupra relației sale cu avangarda europeană și asupra modului în care sculptura dialoghează cu alte forme de expresie artistică. Expoziția „Brâncuși” de la Neue Nationalgalerie – Staatliche Museen zu Berlin reprezintă un eveniment cultural major, oferind atât publicului larg, cât și specialiștilor o șansă unică de a explora opera unui artist care a redefinit sculptura modernă. Prezența operelor din colecții românești arată legătura puternică între patrimoniul cultural al României și impactul global al artei lui Constantin Brâncuși.

Brâncuși în anul său / Evenimente dedicate lui Brâncuși în Anul Brâncuși în țara lui Brâncuși

Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității. Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor. Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale. Premii, expoziții și muzică la Ministerul Culturii Primul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale. Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu. Expoziții și proiecte internaționale Evenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu. Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală. Muzee și instituții culturale Muzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul. Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului. La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter. Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare: Festivalul World New Music Days 2026, organizat la București, va avea tema Coloana Infintă Muzeul Național George Enescu organizează recitalul Brâncuși 150 Muzeul Țăranului Român propune expoziții care traduc formele brâncușiene în limbaj vestimentar și multimedia Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” integrează simbolistica brâncușiană în spectacolul Cantafabule Teatrul Național Timișoara și Opera Națională București pregătesc o producție scenică dedicată vieții sculptorului Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”. Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.