Buzoianu, după negocierile de la Bruxelles: Am găsit o variantă care răspunde nevoilor României
„Am început negocierile la Bruxelles, alături de miniștrii statelor membre, la nivelul Consiliului de Mediu marți, la ora 8. Este miercuri, a doua zi, 20 de ore mai târziu. Zeci de discuții mai târziu, zeci de amendamente discutate mai târziu, acum câteva minute, am găsit o variantă care răspunde inclusiv nevoilor României cu privire la țintele de îndeplinit pentru 2040”, a transmis Buzoianu pe Facebook. Potrivit ministrului, concluzia a fost că „vocea României contează”. „Am fost la masa deciziei în mod real pentru a reprezenta interesele românilor”. Buzoianu spune că România rămâne aliniată obiectivului european de decarbonizare, dar va beneficia de instrumente suplimentare pentru aplicarea măsurilor. „Da, suntem ambițioși cu obiectivul final de decarbonizare, dar, în același timp, amânăm o serie de obligații care erau imposibil de îndeplinit până în 2027. Da, avem aceeași misiune de a lupta împotriva schimbărilor climatice, dar am obținut instrumente care ajută toate statele care au contexte și resurse diferite să poată pune în practică toate acele măsuri care vor îmbunătăți viața cetățenilor europeni”. România rămâne aliniată statelor membre și Comisiei Europene în obiectivul de combatere a schimbărilor climatice, afirmă ministrul, care susține că țara se poziționează ca partener „puternic” în negocieri și capabil să își apere interesele „corect alături de vecinii noștri”. „Da, se poate. E doar nevoie de multă muncă”, conchide ministrul.
Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel
„Pentru a salva oțelul și locurile noastre de muncă , propunem reducerea la jumătate a cotei pentru oțelul importat și dublarea tarifelor (pentru oțelul în afara cotei) de la 25% la 50%”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială, într-o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat măsura, scrie BusinessInsider.es. Inițiativa a fost adoptată marți de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finală urmează să fie negociată între Consiliu (guverne) și Parlamentul European. Bruxelles-ul speră că va intra în vigoare la timp pentru a înlocui actuala măsură de siguranță, care expiră în iunie anul viitor. Serviciile UE estimează că, datorită măsurii de salvgardare provizorii care permite UE să impună un tarif de 25% pentru oțelul străin , importurile au fost reduse cu 15% față de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca această garanție să devină permanentă, cu procente mai mari, astfel încât UE să poată impune o taxă de 50% asupra importurilor de oțel odată ce sunt depășite cotele scutite de taxe vamale stabilite. În plus, dorește să reducă drastic la jumătate cota de import, care permite intrarea oțelului fără taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite și Canada produselor chinezești. Principalii furnizori de oțel către UE, alături de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit și Ucraina. Într-o apariție în fața Comitetului mixt pentru UE al Congresului și Senatului spaniol, săptămâna trecută, Séjourné a avertizat că în Europa „nu există competitivitate pentru oțel”, deoarece la scară globală acesta concurează pe o piață „complet liberă” în care China poate oferi o tonă de oțel la un preț cuprins între 200 și 300 de euro grație subvențiilor de stat, în timp ce Europa îl vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera că oțelul face parte din suveranitatea națională și justifica măsurile protecționiste deoarece „fără oțel”, alte industrii cheie, precum industria auto și cea de apărare, nu ar funcționa.
Alertă cu bombă la ambasada din Bruxelles a Republicii Moldova / Misiunea diplomatică a fost evacuată în totalitate
Ambasada din Bruxelles a Republicii Moldova a fost evacuată duminică, după o amenințare cu bomba. Misiunea diplomatică servește și secție de votare pentru moldovenii aflați în Belgia. Alegătorii și oficialii au fost evacuați de urgență din sediul ambasadei, care e amplasat în centrul Bruxelles-ului, potrivit Politico. Alertele de bombă s-au dovedit a fi false. Mii de moldoveni care se află în Capitala belgiană și-au exprimat votul pe parcursul zilei. Oficiali interpelați de publicația citată au comentat: „Acestea sunt aceleași tactici despre care am avertizat – suprimarea votului”. Procesul de votare a fost reluat după ce poliția a dat undă verde. Despre aceste tentative de intimidare s-a vorbit în repetate rânduri în spațiul public moldovean și nu numai. Maia Sandu a avertizat personal că Rusia va încerca să influențeze rezultatul alegerilor și să deraieze eforturile țării de aderare la UE. Rezultatele preliminare ale votului critic sunt așteptate duminică mai târziu. Oficialii au tras în repetate rânduri semnale de alarmă cu privire la o campanie de dezinformare la scară largă și la încercările de mituire a alegătorilor, după ce aceleași tactici au fost folosite împotriva lui Sandu la alegerile prezidențiale de anul trecut. La alegerile prezidențiale de anul trecut, din 3 noiembrie, au fost semnalate 14 alerte false cu bombă, în mai multe secții de votare din Bologna, Milano, Paris, București, Northampton, Minsk, etc… Secția din Liverpool a trebuit să fie relocată în Manchester din cauza că nu s-a putut garanta securitatea.
Ce spune MIPE despre casa cumpărată de Dragoș Pîslaru în Belgia și decontările pentru cazare în deplasările la Bruxelles
După ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora cazarea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost plătită din bani publici în vizitele sale la Bruxelles, deși are o casă acolo, ministerul a reacționat cu un răspuns. Reprezentanții Ministerului afirmă că ministrul nu deține o locuință în capitala Belgiei. „Domnia sa a achiziționat recent o casă în Flandra, la care a avut acces efectiv începând cu data de 5 august 2025, odată cu finalizarea formalităților legale și predarea proprietății. Prin urmare, în perioada vizată de articol, ministrul nu avea în proprietate o locuință utilizabilă în Belgia”, se arată într-un drept la replică al Ministerului. În ceea ce privește decontarea cazării, Ministerul susține că orice referire la faptul că aceasta s-a făcut „în condițiile în care ministrul deține o locuință în Bruxelles” este eronată. „Toate cheltuielile de cazare aferente vizitelor oficiale anterioare au fost realizate strict în baza legislației și a procedurilor aplicabile deplasărilor externe ale membrilor Guvernului României. Pentru reducerea costurilor suportate de bugetul public, ministrul Dragoș Pîslaru a ales, ori de câte ori a fost posibil, zboruri low-cost sau clasă economică. Toate deplasările oficiale s-au desfășurat în condiții de maximă prudență financiară, tocmai pentru a demonstra responsabilitate în utilizarea resurselor publice”, se mai arată în răspunsul Ministerului. „Ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare” MIPE a oferit inclusiv clarificări depsre obiectivele deplasărilor lui Dragoș Pîslaru: „renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proces extrem de complex și esențial pentru protejarea investițiilor, discuțiile privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, optimizarea absorbției fondurilor europene și îmbunătățirea eficienței mecanismelor de implementare”. Ministerul mai adaugă că importanța acestor subiecte pentru România a necesitat prezența directă a lui Dragoș Pîslaru în întâlniri cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai altor instituții europene relevante, precum și cu oficiali ai Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles. „Separat de aceste vizite oficiale, ministrul Dragoș Pîslaru a efectuat și deplasări în nume propriu, pentru care nu a solicitat și nu a beneficiat de nicio decontare. Toate cheltuielile aferente acestor vizite private au fost suportate integral din resurse personale. Reiterăm că toate costurile deplasărilor oficiale sunt documentate, comunicate public și respectă cadrul legal. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne angajat în transparență, responsabilitate și utilizarea corectă a banului public, în interesul exclusiv al cetățenilor români”, conchid reprezentanții Ministerului. Reacția MIPE vine după ce site-ul Oficiul de Știri a scris că Dragoș Pîslaru a decontat peste 3.000 de euro din bani publici pentru cazare în cinci vizite în scop de serviciu la Bruxelles, deși ar deține o casă acolo. FOTO: Mediafax / Alexandra Pandrea RECOMANDĂRILE AUTORULUI: În 2017, Digi24 îi lua un interviu „ideologului lui Putin”. Ce s-a întâmplat cu predicțiile lui Dughin despre Rusia, Occident și Trump, în 2025 Prima reacție a lui Zelenski, după summitul din Alaska: „Luni mă voi întâlni cu Trump la Washington” / „Susținem propunerea unei trilaterale” Mirel Palada denunță schema multinaționalelor de externalizare a profitului cu ajutorul BNR și prezintă date surprinzătoare
Sorin Grindeanu: Ministrul Dragoş Pîslaru a venit de la Bruxelles cu un to-do list în care au fost cuprinse unele măsuri fiscale
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seară, la România TV că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a venit de la Bruxelles cu un „to-do list” în care au fost cuprinse unele măsuri fiscale cum ar fi creşterea TVA şi introducerea CASS pentru pensiile mai mari de 3.000. Grindeanu a fost întrebat dacă premierul Ilie Bolojan l-a informat că în pachetul 1 de măsuri fiscale nu vor fi incluse propunerile PSD şi că vor fi luate măsuri de austeritate. „Aici a fost un alt scadenţar. În urmă cu două săptămâni s-a votat acest guvern în care nu s-a spus niciunde, în programul de guvernare, despre creştere de TVA, despre lucrurile acestea. A mers, cred, ministrul Fondurilor Europene, domnul Pîslaru, a mers la Bruxelles, la o întâlnire normală, luându-şi mandatul, cu cei de la Comisie şi a venit de acolo, cum au mai venit reprezentanţii noştri când au plecat la Bruxelles, cu un to-do list, cu ce ar trebui să se întâmple, cu măsurile fiscale pe care ar trebui să le ia România. Despre asta este vorba şi asta s-a întâmplat, a venit cu un to-do list legat de CASS, de creşteri de TVA şi de toate aceste lucruri. Dar eu nu cred că la Bruxelles s-a spus despre veterani sau despre deţinuţii politici”, a răspuns liderul interimar al PSD. Acesta a adăugat că România trebuia să ia anumite măsuri fiscale în această perioadă şi în lunile trecute, dar au fost amânate aceste decizii din motive care „ţin de fostele campanii electorale”. „Aceste măsuri fiscale nu spun exact, sau nu spuneau exact, decât în anumite domenii sau pe anumite paliere ce trebuia să se adopte în România. Drept urmare, săptămâna trecută, noul ministru al Fondurilor Europene a mers la Bruxelles, normal, unde s-a prezentat cam ceea ce ne-am dori, acel pachet pe care îl ştiaţi dumneavoastră, unde nu era creşterea de TVA de la 19 la 21%, CASS era peste 4.000, lucrurile pe care le-aţi prezentat. Şi a venit de acolo cu măsurile astea pe care le avem în pachetul 1”, a mai afirmat Sorin Grindeanu.
Republica Moldova face presiuni pentru aderarea la UE. Bruxelles-ul nu are în plan decuplarea țării de Ucraina în procesul de extindere
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va întâlni cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului UE, António Costa. În paralel, președinta Maia Sandu și guvernul de la Chișinău fac un efort pentru a accelera aderarea țării la UE. Moldova este dornică să prezinte progresele sale recente în ceea ce privește alinierea la standardele UE ca motive pentru decuplarea parcursului său de extindere de cel al Ucrainei. Totuși, Bruxelles-ul rămâne prudent. Într-o declarație pentru Euronews, o sursă din cadrul președinției rotative daneze a Consiliului UE a afirmat că „decuplarea procesului de extindere între Moldova și Ucraina nu este deocamdată”. Motivul este acela că dacă i s-ar permite Moldovei să meargă mai departe, ar putea trimite un semnal greșit, sugerând o aprobare strategică a obiectivelor destabilizatoare ale Rusiei în regiune. Amenințări hibride din partea Rusiei Bruxelles-ul rămâne foarte conștient de presiunile interne și externe cu care se confruntă Republica Moldova. În timp ce opinia publică este împărțită între sentimente pro-occidentale și pro-ruse, regiunea separatistă transnistreană, aflată sub control rusesc de facto, rămâne o sursă de instabilitate. Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în martie 2022 și au primit statutul de țară candidată în iunie același an. Discuțiile oficiale de aderare au început în iunie anul trecut.
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: „2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare”
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, aflat în vizită de lucru la Bruselles, anunţă că 2,6 miliarde de euro din Politica de Coeziune vor intra în ţară în perioada următoare. Conform minstrului, pentru Politica de Coeziune 2021-2027 ”lucrurile se mişcă deja în direcţia bună”. ”Am trimis recent spre analiză o aplicaţie de plată de 2,1 miliarde de euro, iar în scurt timp vom transmite o nouă cerere, în valoare de 500 milioane de euro”, a mai transmis Boloș. După cum ştiţi, avem zilele acestea discuţii tehnice extrem de importante pe două fronturi: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Politica de Coeziune. Una dintre întâlniri a fost cu Sofia Alves, director DG Regio, şi echipa ei, care au apreciat ritmul susţinut al României din ultimele luni – atât în absorbţia fondurilor europene, cât şi în aplicarea reformelor asumate, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Marcel Boloş. Boloș anunţă o serie de propuneri importante, pe care Comisia a fost de acord să le analizeze, pentru a adapta mai bine investiţiile europene la nevoile reale ale României: am propus alocări suplimentare pentru infrastructura de sănătate, în special pentru oncologie, cardiologie intervenţională şi sistemul naţional de transfuzii; am propus pentru un proiect-pilot de gestionare a deşeurilor în Bucureşti (sectoarele 1 şi 6), cu potenţial de replicare la nivelul întregii capitale; am propus să extindem finanţarea pentru reţelele de apă şi canalizare din localităţile sub 2.000 de locuitori, în acord cu noile directive europene; am propus proiecte-pilot în domeniul mediului, precum consolidarea falezei de la Eforie sau colectarea automată a deşeurilor la Bistriţa; ”România îşi defineşte acum priorităţile pentru anii decisivi care urmează. Avem fonduri disponibile, susţinere europeană şi priorităţi clare. Urmează perioada în care trebuie să demonstrăm că ştim să transformăm banii europeni în proiecte duse la capăt, nu doar începute”, a mai comunicat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. Citiți și: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Tánczos Barna: România va încasa 1,3 miliarde de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia din PNRR
„România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. „România va încasa 1,3 milioane de euro, pe 10 iunie, din tranșa a treia de plată pentru PNRR. Este un aspect important, este o finanțare importantă pentru echilibrarea încasărilor de la bugetul de stat”, a transmis Tánczos Barna printr-un mesaj video postat pe Facebook. Tánczos Barna a anunțat că participă, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, unde se vor discuta, printre altele, despre aspecte legate de încasarea TVA pentru tranzacțiile online în cadrul UE și despre SAFE, sistemul de finanțare pentru Apărare. În acest context, ministrul a atenționat că România are nevoie de o reformă fiscală, însă un Guvern interimar nu are prerogative și nici mandat să discute asemenea aspecte cu Comisia Europeană sau cu societatea din România. „Cu siguranță, toată lumea așteaptă dezbaterile din România despre reforma fiscală. Fără doar și poate, România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Noul guvern, guvernul care vine după acest guvern interimar, are prima și cea mai importantă sarcină: de a discuta reforma fiscală, de a prezenta această reformă fiscală societății de acasă și Comisiei Europene. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii șapte ani. De aceea este un aspect important, care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună: pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro”, a punctat Tánczos Barna. Ministrul Finanțelor a mai spus că pe 18 mai se decide viitorul țării. „În același timp, trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului țării. Decidem asupra unei stabilități fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă? Pe 18 mai, toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, viitorul nostru a tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniți la vot pe 18 mai”, a adăugat el. Sursa foto, video: Facebook / Tánczos Barna CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș: „Renegocierea PNRR și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate” Cătălin Predoiu: „Există discuţii curente, la nivel tehnic şi ministerial, pentru modificarea PNRR” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Ilie Bolojan a anunțat că România va accelera finalizarea a opt hidrocentrale pentru a asigura energie la prețuri accesibile
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a afirmat joi seară, după ședința Consiliului European de la Bruxelles, că o altă direcție importantă pentru a avea o economie mai competitivă este cea legată de energie la prețuri accesibile. „Unul din efectele pe care le-am avut în acești ani, după începerea războiului din Ucraina, a fost creșterea prețurilor la energie în țările Uniunii Europene și o direcție importantă este aceea de a urmări o energie la prețuri mai bune, în așa fel încât să fie protejate atât familiile, dar și companiile europene, pentru a putea rămâne competitive pe piața globală. Se are în vedere interconectarea piețelor de energie, a investițiilor în zona transfrontalieră, autorizarea proiectelor de energie”, a declarat Ilie Bolojan. De asemenea, președintele interimar a precizat că România va accelera finalizarea hidrocentralelor pentru a asigura energie la prețuri accesibile. „Într-un timp mult mai scurt, într-un an-doi, să avem hidrocentrale funcționare, să avem o îmbunătățire a mixului energetic, pentru că prețul energiei produse pe hidro este mult mai bun decât a celei pe combustibili fosili. Din datele pe care le am de la Ministerul Energiei, suntem în această situație cu opt hidrocentrale care au un stadiu de realizare de peste 65% de până la 90% și care sunt în situații de blocaj din cauza reavizării pe aspecte de mediu. Gândiți-vă că la o astfel de lucrare, care a fost începută înainte de 1989, în mod natural, din moment ce nu s-a mai lucrat, practic vegetația a crescut din nou și mie mi se pare că este anormal să reluăm toate procesele de avizare de la zero, ca și cum am defrișa, de exemplu, o pădure de zeci de ani, în condițiile în care deja intervenția umană s-a produs și practic integrarea acestor lucrări în sistemul național hidroenergetic ne-ar aduce niște câștiguri importante, cel puțin 650 de megawați energie produsă într-un an de zile”, a afirmat președintele interimar a României, Ilie Bolojan. Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele