Cum a apărut Sorana Cîrstea la o sală din București. FOTO

Sorana Cîrstea (35 de ani) a revenit în România, după multe luni petrecute departe de țara natală. Sportiva din Târgoviște, stabilită la Dubai (Emiratele Arabe Unite), a îmbinat utilul cu plăcutul în locul ei preferat. Sorana Cîrstea și-a făcut apariția la o sală de fitness din București, unde a efectuat antrenamente de Pilates. Cîrstea radiază de fericire după ce a încheiat sezonul pe locul 44 mondial. Deși la începutul anului se gândea serios la retragere, forma excelentă în care se află a făcut-o pe Cîrstea să se răzgânească, astfel că în curând va începe antrenamentele în vederea noului sezon. Sorana Cîrstea și-a făcut apariția în „locul ei preferat” din București Sorana Cîrstea își petrece cea mai mare parte a timpului la Dubai, atunci când nu se află la turneele de tenis, dar sportiva nu a uitat de unde a plecat. „Sori” a revenit în România și, ca o adevărată pasionată de fitness, a preferat să meargă la sală, în loc să se odihnească: „În locul meu preferat din oraș”, a scris Cîrstea în descrierea imaginii publicate pe rețelele de socializare. Sorana Cîrstea obișnuiește să se antreneze la sală chiar și atunci când se află acasă, nu doar în timpul turneelor oficiale, iar această disciplină o ajută enorm în carieră. Românca se află într-o formă fizică excelentă la 35 de ani. Sorana Cîrstea s-a răzgândit și nu se mai retrage din tenis Eliminată în sferturile de finală ale turneuui de la Hong Kong, după 4-6, 4-6 cu canadianca Leylah Fernandez, Sorana Cîrstea a luat decizia de a-și continua aventura în circuitul de tenis profesionist. Asta în condițiile în care, nu cu mult timp în urmă, mărturisea că se gândește serios la retragere la finalul acestui sezon. „La începutul anului am crezut că acesta va fi ultimul meu sezon, dar după felul în care am jucat, voi continua și în 2026”, a declarat Sorana pentru publicația South China Morning Post. „Cu cât am înaintat în vârstă, cu atât am găsit mai multă bucurie în tenis. De aceea sunt încă aici și pot juca la un nivel bun. Nu aș putea face ceea ce fac la vârsta mea dacă nu aș iubi atât de mult acest sport”, a adăugat Sorana Cîrstea.
Accident mortal pe bulevardul Iuliu Maniu din Capitală. Un pieton a fost lovit de şoferul unui TIR, care se deplasa spre Autostrada 1
Un pieton a murit, miercuri seară, după ce a fost lovit de şoferul unui TIR care se deplasa pe bulevardul Iuliu Maniu, dinspre strada Lujerului către Autostrada 1 (A1). „Miercuri, în jurul orei 20:00, Brigada Rutieră a fost sesizată prin 112 cu privire la producerea unui accident de circulaţie care a avut loc pe bulevardul Iuliu Maniu din Sectorul 6. Din informaţiile preliminare, conducătorul unui cap tractor cu remorcă aflat în deplasare pe bulevardul Iuliu Maniu dinspre strada Lujerului către A1 a lovit un pieton în împrejurări care vor fi stabilite în urma cercetărilor”, informează Brigada Rutieră a Capitalei, potrivit Știrile Pro TV. Conducătorul autovehiculului a fost testat cu aparatura din dotare, rezultatele indicate fiind 0, respectiv negativ. „Se efectuează cercetarea locului faptei pentru determinarea cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor în care s-a produs accidentul de circulaţie”, potrivit sursei citate. Circulaţia rutieră se desfăşoară sub îndrumarea poliţiştilor până la finalizarea activităţii de cercetare la faţa locului. FOTO – Facebook.com/infocamioane
A scăzut numărul turiștilor în România, față de anul trecut. Germanii, israelienii și italienii au vizitat cel mai des țara noastră. Trei orașe în TOPUL preferințelor
Numărul turiștilor cazați în unitățile din România a scăzut în primele nouă luni ale anului, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică – inclusiv apartamente și camere de închiriat – în primele nouă luni ale anului, au însumat 10.952.100 persoane, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară din 2024. În luna septembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.261.500 persoane, în scădere cu 4% faţă de luna similară din 2024. Înnoptările au însumat 2.709.800, în scădere cu 2,4% faţă de cele din luna septembrie 2024. Castelul Bran / Sursa foto: Profimedia Eşantionul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate/clasificate, descărcată de pe website-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Departamentul pentru turism, la data de 11 iulie 2025. Lista cuprindea 15552 structuri cu peste 10 locuri pat, din care: 9394 structuri de cazare şi 6158 apartamente şi camere de închiriat. În luna septembrie 2025, din totalul structurilor de cazare, 3405 unități erau în reparaţii capitale şi 1809 nu au completat chestionarul din alte cauze. Orașul Constanța s-a numărat în 2025 printre preferințele turiștilor Procentul de turiști străini care au vizitat România Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 82,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,8%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 23.875.300, în scădere cu 0,9% faţă de primele nouîă luni din 2024. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,7%. Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2 zile la turiştii străini Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 30,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2024. Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1745,0 mii persoane) Bucureşti (1488,7 mii persoane) Braşov (1045,5 mii persoane) Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5386,5 mii persoane) Bucureşti (2984,1 mii persoane) Braşov (1983,7 mii persoane) Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (194,8 mii persoane) Italia (162,2 mii persoane) Israel (124,1 mii persoane) Sursa foto: Shutterstock RECOMANDAREA AUTORULUI: COMOARA uitată a României renaște. Turismul balnear, o gură de oxigen pentru economie. Stațiunea de VIS care ne va pune pe harta mondială
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, miercuri și joi la București

Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va avea discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO miercuri, de la ora 13.30. Apoi, vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dineu și declarații de presă. Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare. De la ora 16.30, Mark Rutte va fi primit de premierul Ilie Bolojan. Secretarul general al NATO se va mai întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu alți oficiali. În timpul șederii sale în România, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare / NATO-Industry Forum, unde va vorbi despre importanța creșterii producției de apărare și despre valoarea unor legături mai strânse cu industria. De asemenea, Rutte se va întâlni și cu studenții de la Universitatea din București.
Călin Georgescu boicotează alegerile din Capitală: Un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime
„Despre aceste alegeri am de spus următoarele. Un guvern ilegitim nu poate face alegeri legitime. Nu pot crede în aceste alegeri din București și consider că electoratul a trebuit să se gândească de două ori înainte de a valida o farsă organizată sub aparența binelui. Oricine m-ar fi întrebat, mă rog, dacă m-ar fi întrebat, ar fi primit același răspuns. Și peste toate. Într-un mod aproape macabru, pe 7 decembrie se împlinește un an de la anularea alegerilor care au îngropat democrația și libertatea în România. Iar acum se cere să legitimăm frauda de atunci. Pentru mine acest lucru este inacceptabil”, a declarat Georgescu într-un videoclip postat pe Facebook. El a reamintit anularea alegerilor, acuzând că dacă el ar fi fost șeful statului, acum Bucureștiul nu ar fi avut nevoie de alegeri. „Dacă acele alegeri nu ar fi fost anulate, astăzi nu am fi avut nevoie de alegeri la București. Când democrația se va întoarce în această țară, vă asigur, vor fi alegeri libere peste tot, nu doar la București. Totdeauna de aceea, nu mă pot implica în niciun fel. Nu pentru că refuz, ci pentru că nu pot crede în aceste alegeri. Și poate că unii nu au înțeles ce am spus la vremea respectivă, dar, vedeți, istoria ne arată mereu același adevăr, și anume, minciuna se grăbește, adevărul așteaptă. Nu mă spun ca leproși, ci ca o reafirmare de principiu”, a declarat Georgescu. Candidatura lui Călin Georgescu la președinție a fost anulată anul trecut la CCR din cauza manipulării votului pe rețelele sociale, dar și a finanțării nedeclarate a campaniei electorale. La scurt timp după anulare, fostul președinte Klaus Iohannis a declasificat documente ale serviciilor secrete are demonstrau interferențele ruse în alegerile prezidențiale din țara noastră. Anul acesta, în septembrie, președintele României Nicușor Dan a confirmat și el că a fost vorba despre interferențe rusești, prezentându-le și liderilor europeni noul raport întocmit de procurorul general Alex Florența, cu privire la ingerințele rusești în alegerile anulate din România.
Inaugurarea spectaculoasă a Marelui Muzeu din Egipt are ecou și la București. Unde și la ce oră se va putea urmări transmisiunea live la București
Inaugurarea Marelui Muzeu din Egipt (GEM) nu a rămas fără ecou în România. Dimpotrivă, Egiptul vine la București! Universitatea din București, alături de Ambasada Egiptului la București, adresează o invitație inedită de a lua parte la un eveniment istoric, precum ceremonia de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean. Transmisiunea va începe sâmbără, 1 noiembrie, de la ora 19.00. Marea deschidere, care va avea loc sâmbătă, 1 noiembrie, va celebra moștenirea antică a Egiptului, dar și rolul său modern de centru cultural global. Marele Muzeu Egiptean (GEM) prezintă cele mai emblematice artefacte din epoca faraonilor – statui colosale, sarcofage, unelte, bijuterii -, reunite într-un spațiu expozițional cu o suprafață de 50.000 de metri pătrați. Transmisiunea live va avea în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie și Asistență Socială Cu o suprafață de 50 de hectare și peste cinci milioane de vizitatori așteptați anual, Marele Muzeu Egiptean este considerat un proiect de importanță globală, menit să redefinească turismul cultural și promovarea patrimoniului universal. Inaugurarea Marele Muzeu Egiptean, transmisiune live în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie Muzeul, inclus în ofertele turistice egiptene. Începutul unei noi ere în turismul cultural Situată lângă emblematicile Piramide din Giza, Muzeul GEM găzduiește peste 100.000 de artefacte antice, inclusiv colecția completă de comori ale regelui Tutankhamon, multe dintre ele expuse pentru prima dată publicului. Deschiderea muzeului a fost amânată de mai multe ori, din 2020 până în 2025, din diverse motive, printre care revoluțiile din Egipt, pandemia de COVID-19, care a afectat pregătirile și logistica, împiedicând deschiderea programată pentru 2020, și, mai nou, conflictul dintre Iran și Israel din iunie 2025. Compania egipteană Orient Hospitality Group, activă în domeniul turismului, lucrează la programe combinate care includ vizitarea noului muzeu în pachetele oferite turiștilor. „Turiștii ar putea vizita muzeul, apoi ar putea petrece trei nopți la Marea Roșie, în Ain Sukhna, aflată la doar o oră de Cairo”, a explicat directorul comercial Remon Naguib. Egiptul speră ca inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean să marcheze începutul unei noi ere în turismul cultural, atrăgând vizitatori interesați nu doar de plaje, ci și de istoria fascinantă a faraonilor. Planurile pentru construcția muzeului au fost anunțate în 1992 Piatra de temelie a fost pusă la începutul anului 2002 de președintele de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak, deși la acel moment nu fuseseră încă selectate un birou de arhitectură sau o firmă de construcții care să se ocupe de noul complex muzeal. Pentru proiectul de arhitectură, organizatorii au organizat un concurs unde au primit 1.557 de înscrieri, din 82 de țări, ceea ce îl face al doilea cel mai mare concurs de arhitectură din istorie. Contractul principal a fost atribuit în 2003 firmei de arhitectură irlandeză Heneghan Peng, dar în total o echipă de 300 de persoane din 13 companii din șase țări diferite a sfârșit prin a contribui la faza de proiectare a muzeului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Muzeul de 1 miliard de dolari al Egiptului își deschide porțile. Masca de aur a lui Tutankhamon și peste 100.000 de alte exponate, în cel mai scump și cel mai mare muzeu de arheologie din lume
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Ciprian Ciucu, după ce a devenit candidatul PNL la Primăria Capitalei: Vreau să nu mai stăm cu zilele fără apă caldă și căldură
Ciprian Ciucu intră oficial în cursa pentru Primăria Capitalei. Edilul Sectorului 6 a fost votat duminică, într-o ședință tensionată a liberalilor, cu 11 voturi „pentru”, devenind candidatul PNL la alegerile din București din 7 decembrie. Contracandidatul său intern, Stelian Bujduveanu, a obținut doar 4 voturi, susținut de o altă aripă a partidului. Ciucu urmează să fie votat și în Biroul Politic Național, conform statutului PNL. Luni, ediul sectorului 6 confirmă informația printr-o postare pe Facebook. Spune că decizia de a candida „nu a fost una ușoară”. „Să știți că nu a fost o decizie ușoară. Am stat mult și am cântărit: unde pot avea un impact pozitiv mai mare. La Primăria Capitalei sau la Primăria Sectorului 6? Am întrors decizia aceasta pe toate fețele. Acum ați aflat, nu de la mine, dar ați aflat că voi candida. De aceea vă scriu această scrisoare, pentru că este normal să vă spun de ce am luat acestă decizie”. Prim-vicepreședintele PNL le transmite bucureștenilor din sectorul 6 că nu este vorba de o despărțire, ci de o continuare a drumului început. „Dragii mei, Acesta nu este un mesaj de despărțire. Acesta este un mesaj de continuitate, este un mesaj prin care vă asigur că mergem mai departe. Nu plec nicăieri, rămân aici la noi în oraș, nu-mi schimb buletinul. Doar că mă duc la un alt nivel. Vom duce mai departe la alt nivel și Sectorul 6 (știu că mai am câteva zone care trebuie regenerate) dar și Bucureștiul!” Ciucu: Mor de ciudă atunci când văd cum se prezintă alte orașe din lumea civilizată! Mor! În postarea sa, Ciprian Ciucu subliniază că simte o frustrarea atunci când compară Capitala cu alte mari orașe europene. El adaugă că nu mai vrea ca bucureștenii „să stea cu zilele sau lunile fără apă și căldură”. „Pentru că vreau și eu să trăiesc într-un oraș pus la punct! Mor de ciudă atunci când văd cum se prezintă alte orașe din lumea civilizată! Mor! Vreau să arate bine, să ne facă să ne simțim bine, să fie ordonat, curat și plăcut! Aerul să fie curat, să nu ne mai îmbolnăvească! Să fie verde! Să miroasă frumos! Vreau să nu mai stăm cu zilele sau chiar cu lunile fără apă caldă și fără căldură iarna! Vreau ca programul serviciilor noastre publice să fie predictibil. RATB-ul să ajungă la timp! Să fie bine conectat și stațiile de autobuz și tramvai să mă protejeze de ploaie și de soare! Vreau să nu mai văd fațade degradate, dezordine în firme și publicitate!”. Ciucu promite că își va scrie singur programul electoral și nu va apela la consultanți: „Mă voi apuca imediat să-mi creionez un program. Mie nu mi-l scriu altii, întodeauna mi-am scris programele singur. Ca să știu eu însumi ce îmi asum! Va fi sintetic pentru că nu am efectiv timp să scriu unul detaliat”. Liberalul își anunță și sloganul de campanie: „BUCUREȘTIUL PUS LA PUNCT”. Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ:
63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de Guvernul Ilie Bolojan.

63% din bucureșteni nu sunt mulțumiți de activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan iar 68% dintre ei nu sunt mulțumiți de cum arată Bucureștiul. Datele rezultă dintr-un sondaj de opinie dat astăzi publicității de Avangarde. 62% din bucureștenii chestionați spun că vor să se facă alegeri cât mai rapid și dezvăluie că au deja un preferat iar 43% anunță că sigur își vor exercita dreptul de vot în alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei din 7 decembrie. Daniel Băluță (PSD) este cotat cel mai bine în sondaje În privința preferințelor electorale, sondajul Avangarde îl plasează pe primul loc pe primarul sectorului 4, Daniel Băluță (PSD) cotat cu 25% din intențiile de vot iar pe locul 2 pe Ciprian Ciucu (PNL, primar sector 6) cu 23%. Cătălin Drulă (USR) ar fi pe locul 3 al preferința electoratului cu doar 18% iar pe locul 4 – Anca Alexandrescu, independent – cu 16%. Cristian Popescu Piedone (PNRR) este cotat cu doar 8% intenție de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Capitală, iar Vlad Gheorghe (DREPT) ar obține 4%, Ana Ciceală (SENS)- 3% și Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) -2%. Mai mult, cercetarea Avangarde indică faptul că 62% din bucureșteni deja s-au decis cu cine vor vota. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19-25 octombrie la nivelul municipiului București, pe un eșantion multistratificat, probabilistice și are o marjă de eroare de +/- 3,2%.
Diana Buzoianu va propune modificări la monitorizarea aerului: Vrem să știm ce respirăm acum, nu media pe 24 de ore
Diana Buzoianu susține că dronele aflate deja în funcțiune au și stații de măsurare a calității aerului. „Săptămâna următoare îmi doresc să propunem o legislație care să ne arate live cu o medie de o oră ce aer respirăm. Astăzi dacă ne uităm cu toții pe site-ul autorității naționale, cu privire la Registrul Calității Aerului, avem o medie din ultimele 24 de ore. Poate vă amintiți la ultimul incendiu din București, cum senzorii arătau verde și eram în plin incendiu și străzile erau pline cu fum”, a declarat ministra Mediului la B1 TV. Ea spune că se întâmplă acest lucru pentru că în prezent standardul de monitorizare a calității aerului este media din ultimele 24 de ore. „O să modificăm asta și chiar săptămâna următoare sper să venim cu un ordin pentru a avea monitorizare pe medie orară. Pentru că oamenii când se uită pe aceste site-uri vor să vadă ce aer respiră acum, nu ce aer au respirat în medie în ultimele 24 de ore”, a adăugat Buzoianu.