Sănătatea și Educația, din nou sacrificate de dragul Apărării. Cum arată Bugetul României în 2026 pentru domeniile-cheie
Comisiile reunite pentru buget din Parlament au început analiza sumelor alocate ministerelor și ordonatorilor principali de credite, pentru a face raportul necesar pentru plenul reunit. Chiar dacă joi va fi votul final pe proiectul de buget, sumele alocate pentru ministere sunt deja cunoscute, iar diferențele arată schimbarea de priorități din România. În cazul Apărării, alocările cresc spectaculos, în timp ce pentru alte domenii sensibile și cu nevoie mai mare de fonduri, precum Sănătatea, pierderile sunt notabile, iar Educația primește o creștere modestă, dar insuficientă. Unul dintre cele mai consistente bugete rămâne cel al Ministerului Apărării Naționale, care urcă de la 42,38 miliarde de lei, la 49,37 miliarde de lei, o creștere de 16,49%. Comparativ, în anii 2024, 2023 și 2022, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 42 miliarde de lei. În 2026, România continuă politica de majorare a cheltuielilor pentru apărare, într-un context regional tensionat și în linie cu angajamentele din cadrul NATO. Sursa: Ministerul Finanțelor Ministerul Sănătății pierde peste 3 miliarde de lei În contrast cu creșterea de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății suferă una dintre cele mai mari tăieri din bugetul pe 2026. Alocarea scade de la 26,14 miliarde de lei la 22,78 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12,87%, adică aproximativ 3 miliarde de lei mai puțin pentru sistemul sanitar. Reducerea apare în condițiile în care sectorul medical continuă să se confrunte cu deficit de personal și cu presiuni financiare mari pentru spitale și programe de sănătate. De altfel, bugetul pentru Sănătate în 2026 este cel mai scăzut din ultimii cinci ani. În 2022 și 2023, Ministerul Sănătății a primit 25 de miliarde de lei, iar în 2024, 24 de miliarde de lei. Sursa: Ministerul Finanțelor Educația, creștere modestă în 2026 În cazul Ministerului Educației, bugetul ajunge la 64,78 miliarde de lei în 2026, în creștere cu 5,78% față de anul precedent, când alocarea era de 61,24 miliarde de lei. Deși este o majorare, ritmul este mult mai redus comparativ cu creșterile spectaculoase de la alte ministere. De asemenea, de-a lungul anilor, Educația a avut evoluții ale bugetului. În 2022, bugetul a fost de 58 de miliarde de lei, în 2023 de 59,7 miliarde de lei, iar în 2024 bugetul a fost de 61 miliarde de lei. Totuși, deși au existat evoluții, investițiile în educație rămân insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului și pentru a recupera subfinanțarea acumulată în ultimii ani. Sursa: Ministerul Finanțelor Niciun guvern nu a respectat ținta de 6% din PIB pentru Educație În cazul Educației, este de remarcat faptul că, potrivit Legii Educației, aprobată la începutul anului 2011, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, România ar fi trebuit să aloce anual 6% din PIB pentru acest sector. Prevederea nu a fost respectată niciodată de la adoptar, iar aplicarea ei a fost blocată prin Ordonanțe de Urgență și alocări reale scăzute. În 2021, Educația a înregistrat unul dintre cele mai mici procente alocate din ultimele decenii, aproximativ 2,5% din PIB. În 2026, alocarea de 64,78 miliarde de lei reprezintă aproximativ 3% din PIB, adică jumătate din ceea ce se voia în acea lege. În plus, în noua Lege a Educației din 2023 s-a renunțat la alocarea celor 6% din PIB și s-a trecut la o formulă care vizează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, dar nici acest prag nu a fost atins integral în primele bugete de după adoptare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bugetul Ministerului Sănătății a primit aviz favorabil. Alexandru Rogobete: „Este un buget mai mare decât execuţia în anul 2025” Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie
Comisia Europeană planifică măsuri de urgență pentru combaterea gripei aviare în Polonia
Comisia Europeană intenționează să adopte, săptămâna viitoare, măsuri de urgență pentru a opri răspândirea gripei aviare în două regiuni din Polonia, declară vineri un purtător de cuvânt al instituției. În Polonia au fost confirmate 73 de focare de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) în ultimele două luni, dintre care 53 în regiunile Mazovia și Voievodatul Polonia Mare, informează Reuters. „Având în vedere amploarea focarelor (din cele două regiuni – n.r.) (…) este necesar să se adopte măsuri de urgență suplimentare care să fie aplicate în aceste zone cu risc ridicat, consolidând măsurile de prevenire și control”, a declarat purtătorul de cuvânt într-un comunicat trimis prin e-mail. „Se preconizează că măsurile vor fi adoptate de Comisie săptămâna viitoare. Aceste măsuri urmăresc, de asemenea, prin luarea acestor măsuri de prevenire, să protejeze industria avicolă poloneză pe scară mai largă”, a adăugat el. Purtătorul de cuvânt nu a detaliat ce ar implica măsurile de urgență, dar a declarat că acestea au fost discutate cu autoritățile naționale și regionale, care au fost de acord cu ele.