Șeful armatei franceze avertizează că Germania ar putea deveni principala putere militară a Europei
„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a spus Mandon despre dimensiunea armatei franceze, în cadrul unei audieri cu ușile închise în Senat, potrivit unor stenograme publicate recent și citate de Politico. Germania, noul reper militar al Europei? Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu senatorii în aprilie și mai. În timpul audierilor, care în mod normal nu sunt publice, el a avertizat și că există riscul real ca Germania să depășească Franța și să devină principala putere militară de pe continent. Generalul a spus astfel, în mod direct, ceea ce în cercurile franceze de apărare se discută de luni întregi. „Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a spus generalul francez. „Pentru americani, Germania devine treptat reperul european”. Până în 2029, Germania ar urma să cheltuiască anual 153 de miliarde de euro pentru apărare. Aceasta reprezintă aproximativ 3,5% din PIB și cea mai ambițioasă extindere militară a țării de la reunificare. Prin comparație, Franța intenționează să ajungă la aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030. Mandon a făcut aceste declarații în timpul audierilor privind actualizarea legii franceze de planificare militară. Documentul prevede încă 36 de miliarde de euro pentru apărare până în 2030, dar nu include achiziții suplimentare de avioane sau nave militare. Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului francez, a susținut în mare parte textul guvernului. Senatul cere însă mai mulți bani și mai mult echipament militar. Senatorii urmează să voteze proiectul de lege în această săptămână. „Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a declarat șeful Statului Major al Apărării în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare din Senat. Producția de armament trebuie accelerată Mandon a prezentat provocările cu care se confruntă Franța. În urmă cu opt luni, el le-a spus deputaților că pregătește armata franceză pentru un „șoc” cu Rusia în următorii trei-patru ani. Generalul a lăudat capacitatea Franței de a desfășura rapid trupe și echipamente în zone foarte diferite, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu. Totuși, el a atras atenția și asupra unor probleme importante. Acesta a spus că forțele aeriene franceze sunt prea mici. Deși premierul Sébastien Lecornu și președintele Emmanuel Macron au promis inițial 30 de avioane Rafale suplimentare, planul militar actualizat nu prevede achiziția unor noi avioane de luptă. Șeful armatei franceze a criticat și ritmul producției de armament, la aproape patru ani după ce Macron a cerut companiilor franceze să treacă la o „economie de război”.
James Cameron vrea să reducă bugetul pentru Avatar 4 și 5
James Cameron pare să-și schimbe abordarea. Avatar: Fire and Ashes a fost produs cu un buget care depășește 400 de milioane de dolari, o sumă fenomenală. Paradoxal, directorul francizei își anunță acum intenția de a reduce costurile și de a accelera producția următoarelor părți. Într-un interviu recent acordat emisiunii The Empire Film Podcast, James Cameron și-a detaliat noua ambiție pentru următoarea saga Avatar. „Mă voi concentra pe scenariu; am mai multe proiecte în dezvoltare”, a explicat Cameron, potrivit Le Figaro. „Proiectele Avatar 4 și 5 sunt încă pe drumul cel bun. Vom explora noi tehnologii pentru a le face mai eficiente, deoarece sunt extrem de scumpe și consumatoare de timp. Vreau să le realizez în jumătate din timp și cu două treimi din cost. Acesta este obiectivul meu”, a spus el , adăugând că va avea la dispoziție un an pentru a găsi o soluție. Avatar, încasări de peste 1 miliard de dolari Conform Variety, Avatar este singura franciză în care fiecare film a încasat peste 1 miliard de dolari la nivel mondial. Primul film, lansat în 2009, a generat 2,7 miliarde de dolari, Avatar: The Way of Water (2022) 2,4 miliarde de dolari, iar Fire and Ashes, lansat în 2025, 1,48 miliarde de dolari. În ciuda unei performanțe puternice la box office, cel mai recent film reprezintă un declin semnificativ în comparație cu primele două. Într-un interviu acordat revistei Entertainment Weekly din decembrie 2025, James Cameron a sugerat că viitorul sagei ar putea fi incert: „Nu știu dacă povestea va continua dincolo de asta. Sper că da. Dar dovedim viabilitatea proiectului de fiecare dată când lansăm un film. Dacă, dintr-un motiv sau altul, nu vom putea realiza episoadele 4 și 5, voi organiza o conferință de presă și voi dezvălui ce plănuisem să facem.”
Friedrich Merz cere schimbarea bugetului UE: Nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut joi reformarea sistemului bugetar al Uniunii Europene, despre care spune că este depășit și nu mai răspunde actualelor probleme, scrie Reuters. Merz susține că Uniunea Europeană trebuie să simplifice modul în care își gestionează fondurile și, în același timp, să acorde prioritate investițiilor în apărare și competitivitate. Declarațiile cancelarului au fost făcute în contextul negocierilor foarte importante care urmează, pentru viitorul buget european 2028-2034. În interiorul UE se conturează deja dispute între statele care vor creșterea investițiilor pentru securitate și cele care vor menținerea fondurilor tradiționale, cum sunt subvențiile agricole și sprijinul pentru dezvoltare regională. Parlamentul European, care decide bugetul împreună cu statele membre, a votat în aprilie pentru majorarea bugetului UE peste nivelul propus anterior de Comisia Europeană, ceea ce a generat comentarii negative venite din partea guvernelor care nu vor contribuții mai mari. Discurs la ceremonia Premiului Charlemagne Cancelarul Friedrich Merz a avut un discurs în timpul ceremoniei Premiului Charlemagne, organizată în orașul Aachen. Premiul i-a fost acordat anul acesta fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, cel care a vorbit încă din 2024 despre problemele de competitivitate ale Uniunii Europene. La eveniment a participat și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, iar Mario Draghi a promis că va face „tot ce este necesar” pentru salvarea monedei euro. „O Europă suverană are nevoie de un buget «protejat de Draghi». Structuri simplificate, investiții în competitivitate și apărare, o concentrare pe fondurile europene pentru politicile europene, toate acestea sunt necesare, deoarece resursele sunt limitate.”, a declarat Merz.. Germania respinge ideea unor noi datorii europene În discursul său, cancelarul german Friedrich Merz a criticat și propunerile privind contractarea unor noi datorii comune la nivel european. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut în februarie împrumuturi comune pentru ca Europa să poată concura economic cu SUA și China, însă Berlinul s-a opus acestei variante. Germania a respins și alte propuneri venite din partea Comisiei Europene, inclusiv introducerea unor taxe suplimentare pentru tutun și pentru marile companii. „Unii cred că putem evita această sarcină dificilă prin asumarea de noi datorii – datorii europene – prin finanțarea cheltuielilor regulate prin intermediul datoriilor. Germania nu poate urma această cale, chiar și numai din motive constituționale”, a spus Merz. „Modernizarea fundamentală este esențială” Cancelarul german a făcut câteva precizări și despre modul în care sunt împărțite în prezent fondurile europene. Potrivit acestuia, mai mult de două treimi din bugetul UE merg către subvenții, în timp ce unele state europene ajung să cheltuiască mai mulți bani pentru plata datoriilor decât pentru apărare. „Dar nu putem face față provocărilor secolului XXI cu un buget specific secolului XX. Prin urmare, modernizarea fundamentală este esențială. Mai mult, realitatea este că datoria excesivă amenință suveranitatea și limitează capacitatea noastră de a acționa.”, a declarat liderul german.
De ce ideea unui premier tehnocrat este una proastă pentru România. Istoria ne arată limitele clare
De ce premierii tehnocrați reușesc rar fără sprijin politic. Lecții pentru România Istoria arată că guvernele tehnocrate pot funcționa doar în anumite condiții. În lipsa acestora, tehnocrații ajung rapid să depindă de aceleași partide pe care ar trebui, teoretic, să le înlocuiască temporar. Un premier tehnocrat este, de regulă, o persoană fără funcție de conducere într-un partid, selectată pentru competența profesională sau pentru credibilitatea sa instituțională. În Europa, astfel de premieri au venit adesea din bănci centrale, instituții europene, universități, administrație sau organisme internaționale. Italia, cazul cel mai cunoscut Italia este una dintre țările europene care au apelat cel mai des la guverne tehnocrate sau conduse de tehnocrați. În 1993, Carlo Azeglio Ciampi, fost guvernator al Băncii Italiei, a devenit premier într-un moment de criză majoră a sistemului politic, după scandalul de corupție Tangentopoli. În 1995, Lamberto Dini, fost director general al Băncii Italiei și fost ministru de Finanțe, a condus un guvern de tranziție după căderea executivului condus de Silvio Berlusconi. Mario Monti și Mario Draghi Mario Monti, fost comisar european, a fost numit premier în 2011, în plină criză a datoriilor suverane din zona euro. Italia se confrunta cu presiuni puternice pe piețele financiare, iar guvernul Berlusconi își pierduse credibilitatea. Monti a reușit să calmeze temporar piețele și să adopte reforme fiscale, ale pensiilor și ale pieței muncii. Succesul său a fost însă limitat. Măsurile de austeritate au produs costuri sociale importante, economia a rămas slabă, iar sprijinul public pentru guvern s-a erodat. Când Monti a încercat să transforme capitalul tehnocratic într-un proiect electoral, rezultatul a fost modest. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, a condus Italia între 2021 și 2022. El a beneficiat de o reputație internațională excepțională și de o coaliție largă, formată pentru gestionarea pandemiei și a fondurilor europene de redresare. Guvernul său a fost perceput ca o garanție de stabilitate într-o perioadă dificilă. Totuși, și Draghi a căzut atunci când partidele din coaliție au retras sprijinul politic. Cazul Dragi este unul dintre cele mai clare exemple că autoritatea tehnocratică nu poate înlocui matematica parlamentară. Grecia: tehnocratul ca administrator al austerității În Grecia, Lucas Papademos, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Europene, a fost numit premier în 2011, într-un moment critic al crizei datoriilor. Misiunea sa era să asigure aplicarea acordului de bailout și să evite intrarea țării în incapacitate de plată. Papademos a obținut adoptarea unor măsuri cerute de creditorii internaționali, dar acestea au inclus reduceri de cheltuieli, tăieri salariale și reforme dure. Votul din Parlament a avut loc pe fondul unor proteste violente la Atena. Guvernarea tehnocrată a evitat haosul financiar imediat, dar nu a produs consens social; dimpotrivă, a accelerat prăbușirea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor anti-sistem. Cehia și Tunisia: exemple de mandat limitat Există și cazuri în care guvernele tehnocrate au fost considerate relativ reușite. În Cehia, Jan Fischer, fost șef al Biroului de Statistică, a condus între 2009 și 2010 un guvern tehnocrat cu mandat limitat. Cabinetul său a avut ca principal obiectiv administrarea țării până la alegeri, fără să deschidă reforme majore sau teme ideologice. Tocmai această limitare a mandatului a contribuit la stabilitate. Un alt exemplu este Tunisia, unde Mehdi Jomaa a condus un guvern tehnocrat în 2014, după o criză politică severă. Guvernul său a făcut parte dintr-un acord mai larg între partide și societatea civilă, care a permis adoptarea unei noi Constituții și organizarea de alegeri. România: precedentul Cioloș România are deja un precedent relevant. Dacian Cioloș a fost numit premier în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, pe fondul protestelor declanșate de tragedia de la Colectiv. Guvernul său a fost prezentat drept unul tehnocrat, cu un mandat de aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Cabinetul Cioloș a avut câteva zone în care a fost apreciat: transparență administrativă, unele măsuri în sănătate, fonduri europene și reforme punctuale. În același timp, guvernul a fost dependent de un Parlament controlat de partide care nu îi aparțineau. Mandatul scurt a limitat capacitatea de reformă. După alegerile din 2016, puterea politică a revenit la partide, iar multe dintre direcțiile deschise de guvernul tehnocrat au fost încetinite sau abandonate de PSD-ul lui Liviu Dragnea. PSD și-a concentrat campania pe atacuri la premierul tehnocrat pe care în teorie îl sprijinea indirect. La prima vedere, ideea poate părea convenabilă. Un premier fără carnet de partid, cu profil profesional solid, ar putea fi prezentat ca o soluție de calmare, mai ales într-un moment în care partidele nu reușesc să refacă o majoritate stabilă. În realitate, pentru România de astăzi, un premier tehnocrat ar avea un spațiu de manevră foarte limitat și riscă să devină mai degrabă un paravan politic decât un instrument real de reformă. Problema centrală este deficitul. România se află în continuare sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. În acest context, viitorul guvern nu va avea de administrat o perioadă liniștită, ci una în care sunt necesare măsuri nepopulare: reducerea cheltuielilor, reforme administrative, corectarea dezechilibrelor bugetare și îndeplinirea jaloanelor pentru fondurile europene. Tocmai aici apare limita unui premier tehnocrat. El ar putea propune reforme, dar nu le-ar putea impune singur. Orice măsură fiscală, orice restructurare administrativă și orice reformă cu impact bugetar ar avea nevoie de voturi în Parlament. Partidele care l-ar instala ar putea, în același timp, să-i blocheze proiectele, să le amâne, să le dilueze sau să-l amenințe permanent cu o moțiune de cenzură. România tocmai a văzut cât de rapid poate fi folosită o moțiune de cenzură ca instrument de reglare politică. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a strâns 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. Un premier tehnocrat ar intra, așadar, în funcție cu o vulnerabilitate structurală: nu ar avea partid propriu, nu ar controla o majoritate și nu ar putea disciplina parlamentarii care îi dau votul de învestitură. În loc să fie un premier al reformelor, ar putea deveni un premier al compromisurilor minimale.
PSD a votat bugetul lui Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea din Parlament
Înțelegere pe ascuns între tabere și o trădare de care Ilie Bolojan nu a avut habar? Mulți se gândesc la acest scenariu după ce s-a aflat că PSD a votat bugetul liberalului Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei cu doar câteva ore înainte de moțiunea împotriva premierului din Parlament. Propunerea primarului Ciucu pentru bugetul PMB pe anul 2026 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București. Au fost cu 48 de voturi „pentru” și 5 abțineri. „Liderul” PSD: „Vreau să-l felicit pe domnul primar Ciucu” Votul a avut loc în timp ce în Parlament are loc votul pe moțiune, arată Mediafax. Bugetul a fost aprobat cu modificările propuse în aceeași ședință de primarul general, principalul amendament al acestuia, care a vizat redistribuirea a zeci de milioane de lei către spații verzi, regenerare urbană și consolidări, fiind adoptat cu 45 de voturi pentru. Consilierii generali PSD au lăudat modul în care bugetul a fost prezentat și dezbătut public. Adrian Vigheciu, consilier general PSD, l-a felicitat pe Ciprian Ciucu pentru „dialogul transparent” cu societatea civilă – „Vreau să-l felicit pe domnul primar pentru amendamentul supus atenției noastre, care a emanat din dialogul transparent pe care l-a avut cu societatea civilă. Dialogul cu cetățenii a adus un plus în articularea bugetului nostru”. Câte venituri așteaptă Ciucu Potrivit proiectului adoptat, Primăria Capitalei estimează venituri de aproximativ 8,4-8,5 miliarde de lei în 2026, cu circa 16% mai mult față de anul precedent. Din această sumă, 2,7 miliarde de lei sunt destinate investițiilor. Cele mai mari alocări pentru investiții vizează modernizarea celor 50 de kilometri de linii de tramvai și transportul public, respectiv modernizarea rețelei de termoficare, fiecare proiect urmând să primească aproximativ 1 miliard de lei. Ambele proiecte sunt finanțate inclusiv din fonduri europene. Pentru subvenții au fost prevăzute peste 2,59 miliarde de lei, dintre care 1,37 miliarde de lei pentru transportul public și 1,21 miliarde de lei pentru sistemul de termoficare. Bugetul include și o alocare de 7 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, despre care primarul general a spus că fusese promisă în mandatul fostului primar Nicușor Dan. 37 de milioane pentru piste de biciclete Printre principalele proiecte de infrastructură finanțate se numără lărgirea străzii Prelungirea Ghencea, cu aproape 130 de milioane de lei, modernizarea iluminatului public, cu 120 de milioane de lei, lărgirea străzii Dimitrie Pompeiu, cu 76 de milioane de lei, și lucrări la Pasajul Basarab, pentru care sunt alocate 20 de milioane de lei. Municipalitatea mai prevede 100 de milioane de lei pentru plata a 22 de troleibuze și 12 microbuze electrice, 20 de milioane de lei pentru modernizarea Depoului Berceni și 85 de milioane de lei pentru canalul colector Ghidigeni – Olteniței – Cheile Turzii – Henri Coandă, parte a proiectului de modernizare a stației de epurare Glina. Pentru piste de biciclete sunt alocate aproximativ 37 de milioane de lei, iar pentru sistemul inteligent de management al traficului 4,7 milioane de lei. Finalizarea Planului Urbanistic General primește 23 de milioane de lei, iar pentru Registrul Verde sunt prevăzute 10 milioane de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ziua moțiunii de cenzură împotriva Guvernului. Gavrilă (POT): „USR, exterminatorii României!” Patrick de Hillerin demontează o mare minciună spusă de Bolojan în timpul discursului de la moțiune Ciprian Ciucu „s-a jucat” cu AI la Primărie. Ce a descoperit edilul Daniel Băluță, atac la primarul Capitalei, Ciprian Ciucu: „Am văzut o nouă față a lui, una de torționar” Scandal la şedinţa CGMB. Daniel Băluță a anunțat că reprezentanţii PSD în Consiliu vor intra în grevă. Atac direct la primarul Capitalei: ”Un laș. Primăria Capitalei s-a transformat în «castelul grofului»” Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR
Nazare, avertisment despre legea salarizării: Să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public. Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate. „Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern. Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere. ”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:
Bolojan îi atacă pe baronii locali ai PSD: Fondul de rezervă nu a mai fost o pușculiță, ei au fost nemulțumiți
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat PRO TV. El s-a referit la strategia PSD despre care a spus că a tras „frâna de mână” guvernării. „Nouă luni de zile m-am făcut că nu aud (…) am știut că este o tactică a PSD (…) nu s-a mulțumit cu asta pentru că a văzut că nu se crește electoral”, a explicat Ilie Bolojan. Premierul i-a atacat dur pe cei pe care i-a numit baronii locali ai PSD. „Fondul de rezervă nu a mai fost o pușculiță, oameni care erau nemulțumiți, baronii locali de la PSD, ei au fost nemulțumiți deoarece nu mai pot beneficia de bugetul de stat”, a mai spus Ilie Bolojan. Prim-ministrul a susținut că nu a luat măsuri pentru a-i pedepsi pe liderii din teritoriu ai PSD. „Eu nu am făcut asta împotriva unora și altora, dar altfel nu poți să acoperi deficitele (…) Am încercat să pun reflectoarele pe locurile unde sunt pierderi mari”, a precizat Ilie Bolojan.
Plenul Parlamentului României se reuneşte vineri pentru votul final pe buget
Parlamentul României a suspendat joi noapte dezbaterile pe bugetul de stat și bugetul asigurărilor de stat pe 2026. Vineri, aleșii vor continua dezbaterile iar Legislativul va da votul final pe bugetul din acest an al României. Dezbaterile sunt reluate vineri, în jurul orei 10.00, cu bugetul Ministerului Culturii. Premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că „cea mai gravă greșeală pe care o putem face este să ne relaxăm și să respirăm ușurați că am trecut de hopul major din ultimele luni, să revenim la obiceiurile risipitoare ale trecutului și să ne sacrificăm din nou viitorul”, a spus Bolojan. Premierul a adăugat că România se află pe calea bună, dar că „avem în față o muncă de ani de zile”. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pachetul social dorit de PSD va fi inclus în buget. Varianta alesă a fost să se ia banii de la drepturile salariale câștigate de magistrați în instanțe: „Aveam două posibilități. Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practic amânarea acestora pentru anii următori”, a declarat Bolojan la finalul discuțiilor din Parlament. Bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 391.728,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 714.329,7 milioane lei credite de angajament și în sumă de 527.413,3 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 135.684,5 milioane lei. Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pe anii 2027-2029, proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe baza următoarelor estimări referitoare la indicatorii macroeconomici și bugetari, bazate pe Prognoza de toamnă 2025 a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză: PIB: 2.045.186 milioane lei; creștere economică: 1%; inflație medie anuală: 6,5%; veniturile bugetului general consolidat (BGC): 736.532 milioane lei; ponderea veniturilor totale în PIB: 36,0%; cheltuielile BGC: 864.283,7 milioane lei; ponderea cheltuielilor totale în PIB: 42,3%; deficit: 127.751,7 milioane lei; deficit – pondere în PIB: 6,2%; șomeri (număr total persoane): 265.000; câștig salarial mediu net lunar: 5.555 lei. Deficitul bugetar ESA în anul 2026 este estimat la 6,0% din PIB, iar deficitul bugetar cash se estimează în anul 2026 la valoarea de 6,2% din PIB. Se estimează că la sfârșitul anului 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la circa 51,5% din PIB, arată raportul comun al Comisiilor de buget Finanțe pe bugetul din 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: ÎCCJ anunță că dă în judecată Guvernul Bolojan. Decizia vine după ce Executivul a decis să mute banii magistraților la ajutoare Pacea PSD-PNL a fost pulverizată la dezbaterile pe Buget. Grindeanu: „Răbdarea noastră a atins o limită” / Bolojan: „Uitându-mă la colegii mei de la PSD, mi-e rușine de rușinea lor” / Opoziția: în sală sunt două stafii. Ședința a fost suspendată la ora 3.00
Criza bugetului se mută la vârful coaliției: Surse: Grindeanu a convocat liderii puterii joi dimineața
Discuțiile asupra bugetului de stat pentru 2026 au fost suspendate miercuri în comisiile reunite de buget-finanțe, pe fondul unui nou blocaj politic în coaliția de guvernare, iar plenul reunit programat pentru miercuri seara a fost amânat. Liderii coaliției urmează să reia joi, de la ora 10.00, negocierile pe amendamentele propuse de PSD, în timp ce calendarul inițial al adoptării bugetului a fost dat peste cap. Votul final asupra bugetului fusese programat pentru joi, după ce amendamentele discutate în ultimele zile în comisii urmau să intre în dezbaterea decisivă din Parlament. După amânările succesive de miercuri, nu mai este clar dacă și în ce măsură acest program mai poate fi respectat. Scandalul a escaladat Tensiunile au escaladat după ce PSD a amenințat că nu va vota anexele 1 și 2 ale bugetului dacă nu este identificată suma de 1,1 miliarde de lei solicitată pentru măsuri sociale destinate pensionarilor și persoanelor cu venituri reduse. Senatorul PSD Daniel Zamfir a transmis explicit, în timpul schimbului de replici cu ministrul Finanțelor, că partidul nu va susține anexele fără această sumă. În lipsa voturilor PSD, PNL și USR nu aveau majoritatea necesară pentru continuarea lucrărilor, ceea ce a dus la suspendarea ședinței comisiilor pentru a doua oară în aceeași zi. Un parlamentar a descris situația drept „o pauză peste pauză”, în timp ce liderii coaliției s-au retras în biroul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, pentru a încerca deblocarea crizei. Miza disputei este amendamentul PSD care prevedea suplimentarea cu 1,1 miliarde de lei a bugetului Ministerului Muncii pentru ajutoare sociale. Ministerul Finanțelor s-a opus, invocând impactul asupra deficitului bugetar. La reluarea votului în comisie, amendamentul nu a întrunit numărul necesar de voturi: 23 „pentru”, 19 „împotrivă” și o abținere, sub pragul de 26 de voturi considerat necesar de conducerea ședinței. De aici a pornit conflictul procedural și politic. PSD a contestat modul de calcul al majorității, acuzând că prezența parlamentarilor AUR în sală, fără exprimarea votului, a fost folosită pentru blocarea amendamentului. PNL și USR au susținut însă că simpla prezență în sală ridică pragul necesar pentru adoptare, indiferent dacă unii parlamentari aleg să nu voteze. AUR a confirmat că neparticiparea la vot a fost „o opțiune politică”, liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, susținând că partidul nu poate valida un amendament pe care îl consideră „nedemocratic și neconstituțional”. Tocmai această formulă, „prezent, dar nu votez”, a devenit nucleul blocajului. Acuzații în coaliție În paralel, acuzațiile între partide s-au intensificat. PNL și USR au vorbit despre o posibilă înțelegere PSD-AUR pentru blocarea dezbaterilor, în timp ce PSD a acuzat partenerii de coaliție că folosesc proceduri parlamentare pentru a respinge măsuri sociale. Deputata PNL Raluca Turcan a afirmat că PSD „a blocat bugetul” și „a pus sub semnul întrebării plata salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale”, iar Mircea Abrudean a avertizat că, fără un buget adoptat la timp, „statul începe să funcționeze cu frâna trasă”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a respins criticile liberalilor și a transmis că PSD nu va renunța la solicitările sociale. „PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilități și pensionari. Nu cedăm șantajului”, a declarat liderul social-democrat. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că este dispus să caute soluții pentru pachetul cerut de PSD, cu condiția identificării unei surse de finanțare. PNL și USR au propus ca suma să fie acoperită din fonduri europene, variantă respinsă de PSD, care susține că aceste fonduri nu oferă suficiente garanții pentru plata efectivă a ajutoarelor. În încercarea de a debloca situația, UDMR a propus o formulă de compromis: includerea celor 1,1 miliarde de lei în buget sub forma unor credite de angajament, urmând ca la prima rectificare bugetară suma să fie transformată în credite bugetare. Soluția ar permite, cel puțin teoretic, angajarea cheltuielii acum și alocarea efectivă a banilor ulterior. Până la noi negocieri în coaliție, adoptarea bugetului de stat pentru 2026 rămâne însă incertă, iar blocajul politic riscă să împingă și mai mult calendarul parlamentar.