Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani
Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Pîslaru, despre legea salarizării bugetarilor: Proiectul va fi făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, că adoptarea legii salarizării bugetarilor întârzie pentru că statul trebuie să vadă care este impactul acestei legi, dar și să fie sigur asupra faptului că vor avea spațiu fiscal pentru adoptarea ei. „Legea salarizării, lucrurile sunt foarte clare. (…) Prima parte este de a vedea cât ne permitem. Avem în spate o analiză a Băncii Mondiale care propune nişte scenarii, există un scenariu de lucru, în acest moment, care va putea intra în consultări cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. După ce avem confirmarea de la Ministerul de Finanţe pe ce anvelopă financiară putem sta. Dar altfel, cu voinţă politică şi cu aşezarea în spatele acestei reforme, nu există vreo problemă să nu o putem adopta până în termenul de 31 august”, a afirmat Dragoş Pîslaru luni seară. „Nu vom ieşi în spaţiul public, cum s-au scurs proiecte, fără să avem siguranţa că ne permitem aceste lucruri. Principiile de lucru sunt pregătite, odată ce avem plafonul vom ieşi în spaţiul public cu o propunere. Şi nu vom ieşi înainte de moţiunea de cenzură”, a completat ministrul. Pîslaru: Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el Acesta a subliniat faptul că, prin adoptarea legii, „nu scad veniturile din zona publică”. Totodată, Pîslaru a mai adăugat că proiectul privind legea salarizării bugetarilor va fi făcut pe grile şi coeficienţi „care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică”. „Proiectul nu va avea nimic subiectiv sau arbitrar în el, ci va fi un proiect făcut pe grile şi coeficienţi care vin strict din ierarhizarea funcţiilor în administraţia publică. Nu va exista în proiectul pe care îl voi prezenta vreo ingerinţă politică în modul în care se vor face grilele. Dacă grilele demnitarilor trebuie să scadă, pentru că aşa stau coeficienţii, vor scădea. Dacă grilele demnitarilor, în acest moment, nu reflectă ierarhia şi trebuie să crească, vor fi ajustate la nivelul la care trebuie să fie. Nu există, în acest moment, chestiunea că vrem să creştem salariul cuiva într-un fel şi altcuiva în alt fel. Aplicăm niște principii exact ca la carte, în mod complet tehnocratic”, a conchis ministrul interimar al Muncii.
Haos în Iași în prima zi de școală și muncă după vacanță! Elevii au revenit la cursuri, bugetarii la birouri, iar orașul a fost blocat de trafic și ninsoare
Dimineața zilei de joi, 8 ianuarie 2026, a fost un adevărat test de răbdare pentru ieșeni. Revenirea elevilor la școală și a bugetarilor la muncă, suprapusă peste condiții meteo nefavorabile, a transformat orașul într-un punct de blocaj, cu trafic paralizat și timpi de deplasare care au ajuns chiar și la două ore. „Am plecat la 6.45 din Valea Adâncă de acasă, am făcut 2 ore și jumătate până în centru. Am dus și copilul la școală. Într-adevăr, a început și școala, și vremea. Foarte aglomerat. Cel mai probabil așa va fi și perioada următoare”, a spus Alexandra Știrbu, o ieșeancă. Aglomerație în Iași, după ce elevii s-au întors la cursuri și bugetarii la birouri După încheierea vacanței de iarnă, elevii din Iași au revenit în bănci, marcând începutul celui de-al treilea modul al anului școlar 2025 – 2026. În același timp, angajații din sectorul public s-au întors la serviciu, ceea ce a dus la o creștere bruscă a numărului de autovehicule aflate pe străzile orașului. Ninsoarea a agravat situația. Carosabilul umed și alunecos, vizibilitatea redusă și intervențiile întârziate pe unele artere au provocat ambuteiaje masive. În zona Bucium, una dintre cele mai afectate din municipiu, cozile de mașini s-au întins pe kilometri întregi, iar șoferii au înaintat bară la bară. Situații similare au fost semnalate și în Păcurari, Nicolina, Copou sau CUG. Mulți ieșeni au declarat că au făcut chiar și două ore până la locul de muncă sau la școală, deși, în mod normal, traseul nu durează mai mult de 30–40 de minute. Transportul public a fost și el afectat, autobuzele și tramvaiele acumulând întârzieri semnificative. Elevii au început modulul 3 al anului școlar Joi, 8 ianuarie 2026, elevii din toată țara, inclusiv cei din Iași, au revenit la cursuri după vacanța de iarnă, intrând în modulul 3 al anului școlar. Acesta se va desfășura până la începutul vacanței de schi din februarie, a cărei perioadă exactă este stabilită de fiecare inspectorat școlar. Anul școlar 2025 – 2026 este organizat în cinci module de învățare, alternate cu perioade de vacanță. După modulul început pe 8 ianuarie, elevii vor mai avea vacanța mobilă din februarie, vacanța de primăvară în aprilie și vacanța de vară, care începe pe 20 iunie 2026. Revenirea simultană a elevilor și a profesorilor în unitățile de învățământ a contribuit semnificativ la aglomerarea traficului, mai ales în zonele din apropierea școlilor și liceelor. Poliția recomandă prudență maximă Pe fondul condițiilor meteo dificile și al valorilor ridicate de trafic, polițiștii rutieri au fost prezenți în intersecțiile aglomerate și au transmis recomandări pentru șoferi și pietoni. Aceștia îi sfătuiesc pe conducătorii auto să circule cu viteză redusă, să păstreze distanța de siguranță și să își echipeze corespunzător autovehiculele pentru iarnă. Totodată, pietonii sunt îndemnați să traverseze doar prin locuri marcate și să fie atenți la carosabilul alunecos. Polițiștii anunță că vor continua monitorizarea traficului și intervențiile punctuale pentru prevenirea accidentelor. Autoritățile atrag atenția că astfel de situații pot continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția vremii, și recomandă ieșenilor să își planifice deplasările din timp și să ia în calcul rute alternative. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Bugetarii s-au plictisit de stațiunile românești și preferă vacanțele în străinătate. Numărul voucherelor de vacanță emise, mai mic în 2025
Numărul voucherelor de vacanță emise în 2025 a fost mai mic în comparație cu anul trecut, iar hotelierii din țara noastră se plâng că își pierd clienții. Se întâmplă toate astea pentru că bugetarii nu mai vor vouchere de vacanță. Plictisiți fiind de stațiunile de pe litoralul românesc, preferă alte destinații din țări precum Grecia, Turcia, Spania sau Italia. România a înregistrat cel mai slab sezon estival de la pandemie încoace, de când tot mai mulți români preferă să-și facă vacanțele în țări străine, iar efectele își fac deja din plin simțite. Hotelierii se plâng că sunt în prag de faliment. Nu doar că au clienți tot mai puțini, dar vara trecută au avut și lipsă acută de personal, ajungând să apeleze la forța de muncă din Asia. Vouchere sociale octombrie 2024, foto ilustrativa, sursa foto: Envato Bătaia pe vouchere devine istorie Potrivit datelor primite de la Ministerul Finanțelor, în primele 8 luni din 2025, numărul voucherelor de vacanță emise a fost cu 66% mai mic comparativ cu intervalul similar din 2024. Numărul voucherelor decontate a scăzut cu 24,7%.Încă s-au găsit în circulație vouchere emise în 2024, în valoare de 1.600 lei, ceea ce a atenuat temporar declinul la nivelul decontărilor. Pe măsură ce aceste tichete vor fi epuizate, în piață vor rămâne exclusiv voucherele de 800 lei. Comparativ cu august 2024, în august 2025 s-au emis cu 66,7% mai puține vouchere, iar numărul celor decontate a fost cu 48% mai mic, potrivit Observator News. Diminuarea valorii și volumului voucherelor de vacanță slăbește unul dintre puținele mecanisme directe de sprijin pentru turismul intern. Industria ospitalității este expusă la presiuni suplimentare și la o scădere a atractivității pieței locale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Dezastru total în TURISMUL românesc. Vânzarea voucherelor de vacanță s-a prăbușit cu 70% față de 2024. Scumpirile vor adânci criza Tot mai mulți români își cumpără case de vacanță în Grecia, unde TVA-ul la locuințe este… zero! Care sunt cele mai căutate zone
Bolojan promite că reduce funcționarii, dar Oradea e campioană la angajări. Zeci de mii de posturi noi în administrația locală
Numărul angajaților din administrația locală a crescut în ultimii zece ani cu peste 50.000, ajungând la 281.427 în mai 2025, potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de Ministerul de Finanțe. Este vorba despre funcționarii din primării, consilii județene și autoritățile din subordinea acestora, activi în domenii precum ordine publică, sănătate, asistență socială, transport sau cultură. Creșterea la nivel național este de 21%, însă în unele zone saltul a fost mult mai abrupt. Județul Ilfov conduce clasamentul, cu un plus de 43% față de 2015 (de la 4.200 la aproape 6.000 de angajați). Teleorman și Neamț urmează cu majorări de peste 40%. Bucureștiul este singurul județ unde s-a înregistrat o scădere, însă Capitala rămâne cel mai „suprapopulat” la capitolul personal administrativ, cu peste 17.000 de angajați. Oradea, campioana angajărilor Topul municipiilor reședință de județ este condus de Oradea, unde numărul de funcționari din aparatul primăriei a crescut de la 254 la 452 în ultimul deceniu, un plus de aproape 200 de angajați. Orașul este urmat de Târgu-Jiu (+171) și Cluj-Napoca (+152). În schimb, la Buzău schema s-a redus, primăria având astăzi cu 34 de angajați mai puțini decât în 2015. Reforma Bolojan Premierul Ilie Bolojan, care a condus timp de trei mandate Primăria Oradea, orașul cu cele mai multe angajări în ultimii zece ani, promite acum o reformă a administrației locale. Planul vizează plafonarea numărului de funcționari pe criterii obiective: populația pentru primării și indicatori precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire pentru consilii județene. „Astăzi avem situaţii în care avem primării cu un număr mic de angajaţi care funcţionează foarte bine. Şi avem primării, având o populaţie asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajaţi, unde nu se vede niciun plus serviciu, un plus de calitate. Avem consilii judeţene care au un număr aproximativ de 100 de angajaţi şi avem consilii judeţene mai mici, care au peste 200 de angajaţi, dar nu s-au constatat la cele cu număr redus disfuncţionalităţi în activitate’, a spus Bolojan într-o conferinţă de presă din luna iulie. Ceea ce premierul nu a menționat este că, în perioada în care conducea Oradea, aparatul primăriei a fost dublat ca dimensiune. România are în prezent 1.305.595 de bugetari, conform ultimelor date din iunie 2025 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, în creştere cu 118.378 faţă de decembrie 2015, când numărul total era de 1.187.217. Sursa foto: Mediafax foto / Alexandxru Dobre CITEȘTE ȘI: Ilie Bolojan, întrevedere cu Procurorul General pe tema REFORMEI din justiție Gara de Nord, în vizorul lui Ciprian Șerban. Ce planuri de MODERNIZARE propune ministrul Transporturilor AVOCAT implicat în fraude imobiliare, trimis în judecată într-un nou dosar
Aproximativ 10.000 de angajați din sectorul public cumulează pensia cu salariul
Întrebat la B1 TV despre cumulul pensiei cu salariul, Bolojan a explicat logica unei posibile măsuri: „Cred că în condițiile în care în anumite instituții se vor face reduceri de personal, și acest lucru îl văd ca inevitabil în perioada următoare, ar fi cel puțin mai corect din punct de vedere moral ca cel care pleacă să fie un om care deja beneficiază de un câștig, de o pensie, în loc să plece un tânăr”. Prim-ministrul a confirmat că guvernul va analiza „această posibilitate de a adopta o măsură care să interzică cumulul pensii cu un salariu în sectorul public”, dar a avertizat că procedura va fi una atentă. „Înainte de a anunța astfel de măsuri, trebuie să te asiguri că ele respectă deciziile Curții Constituționale și rămân în picioare. Altfel, dacă faci măsurile și după aceea verifici, risc să fie anulate și nu mai ai niciun fel de credibilitate”, a explicat Bolojan. Întrebat despre dimensiunea fenomenului, prim-ministrul a estimat că „sunt la nivelul a 10.000 de persoane în această situație” care lucrează în sectorul public și primesc și pensie.
Protest în Piața Victoriei al salariaților APIA, AFIR și MIPE față de noile măsuri fiscale: Afecteaza administrarea fondurilor europene
Angajați din instituțiile care gestionează fonduri europene protestează marți, 16 iulie, în Piața Victoriei, față de măsurile fiscale ale Guvernului. Ei susțin că aceste decizii afectează grav administrarea banilor europeni. Zeci de salariați din APIA, AFIR și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene protestează marți, între orele 10:00 și 14:00, în Piața Victoriei din Capitală, față de pachetul de măsuri fiscale anunțat de Guvernul Bolojan. Acțiunea este organizată de sindicatele afiliate Blocului Național Sindical (BNS), iar protestatarii cer retragerea măsurilor care, spun ei, pun în pericol capacitatea României de a gestiona și atrage fonduri europene. „Aceste măsuri afectează grav capacitatea de administrare a fondurilor europene”, au transmis sindicaliștii din APIA, AFIR și MIPE, veniți din toată țara, potrivit News.ro. O delegație formată din cinci reprezentanți sindicali va depune un memoriu oficial la Registratura Guvernului, în care vor fi detaliate principalele revendicări și riscurile pe care le presupune adoptarea noului pachet fiscal în forma actuală. Protestul vine în contextul în care tot mai mulți angajați din sistemul public contestă reformele propuse pentru reducerea deficitului bugetar. În ultimele săptămâni, au avut loc manifestații similare ale angajaților din sectorului bugetar în București și în mai multe județe din țară.
Radu Burnete: Din cei apți de muncă, doar 64% dintre români lucrează
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar, notează gandul.ro. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri. Consilierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.” „Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.”, a spus Burnete. Foarte multă evaziune fiscală și economie gri Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. „Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Marcel Boloș: „Statul plătește anual 13,7 miliarde de lei pentru sporuri, bonusuri şi prime”
Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă fostul ministru al Finanţelor Publice, Marcel Boloş. Această sumă de 13,7 miliarde de lei nu include plata cu ora, normele de hrană sau normele pentru echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. Marcel Boloş, fost ministru al Finanţelor Publice, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, care este suma pe care statul o cheltuie în fiecare an pentru sporuri, bonusuri, premii sau prime pentru angajaţii de la stat, preia news.ro. „13,7 miliarde de lei”, a răspuns ministrul, subliniind că suma nu include alte beneficii de care se bucură bugetarii. Asta nu include indemnizaţia de hrană, nu include norma de hrană, nu include plata cu ora, nu include norma de echipamente care se adaugă cheltuielilor de personal”, a adăugat Boloş. Întrebat la cât se ridică valoarea cheltuielilor totale care includ norma de hrană, de echipament sau plata cu ora, Marcel Boloş a răspuns: „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei (cheltuieli de personal ale statului – n.r.)”. Marcel Boloş e de părere că „trebuie luată fiecare categorie de funcţionari publici” şi analizate beneficiile pe care aceste categorii le au. „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, argumentează ministrul. Ponderea din PIB a cheltuielilor de personal trebuie să scadă De asemenea, întrebat de ce autorităţile susţin amânarea implementării Legii salarizării unice în contextul în care este nevoie de mai mulţi bani la buget iar această lege se estimează că ar duce la o reducere a cheltuielilor bugetare cu un procent din produsul intern brut, ministrul a explicat că, pe teren scurt, implementarea Legii salarizării unice ar presupune o cheltuială mai mare, după care ar duce la reduceri de cheltuieli. „Să facem distincţia între problema sustenabilităţii cheltuielilor de personal care, pe termen lung, trebuie să scadă ponderea în PIB a cheltuielilor de personal. Acesta este subiectul legat de sustenabilitate. Însă pentru ca să se ajungă acolo este ca şi la recalcularea pensiilor. Pentru a ajunge la reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor cu pensiile a trebuit ca să adoptăm legea privind recalcularea pensiilor care a generat un impact bugetar de 33 de miliarde de lei şi după aceea acel nivelul de cheltuială a fost ulterior redus. Acesta este şi raţionamentul la cheltuielile de personal: ca să ajungem la acea reducere a cheltuielilor de personal prima dată trebuie să reaşezăm sistemul de salarizare. Eu ştiu că la această reaşezare impactul bugetar este echivalent, asemănător cu cel al legii privind pensiile generale. Deci prima dată avem un impact bugetar pe care îl avem generat de reaşezarea sistemului de salarizare unic şi după aceea, pe termen lung, sustenabilitatea este influenţată cu reducerea a ponderii cheltuielilor de personal în PIB”, a argumentat Marcel Boloş. Citiți și: Ședință despre reducerea cheltuielilor publice, la Palatul Cotroceni. Ce reprezentanți își trimit partidele la discuții Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele