Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.
Google nu a plătit niciun leu la bugetul de stat din impozit pe profit în ultimii 4 ani, deși a făcut sute de milioane de euro în România
Google nu a plătit niciun leu la bugetul de stat din impozitul pe profit în ultimii 4 ani. Subsidiara din România a gigantului american a raportat la Finanțe pierderi cumulate de circa 160 de milioane de lei în ultimii 4 ani, în condițiile în care sumele reale încasate din reclame rămân o necunoscută deoarece facturile sunt emise din Irlanda, scrie Ziarul Financiar. Subsidiara locală a Google a încheiat anul 2025 cu pierderi de aproape 53 de milioane de lei, marcând astfel al patrulea an consecutiv în care rezultatele financiare rămân pe minus. Google Bucharest S.R.L a raportat o cifră de afaceri de 311,4 milioane de lei (aproximativ 61,8 milioane de euro) în 2025, în creștere cu 4,1% față de cele 299,2 milioane de lei înregistrate în anul precedent, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Datele financiare raportate în România nu reflectă însă veniturile pe care Google le generează din publicitatea digitală, o piață estimată la peste 280 de milioane de euro în 2024, ci doar activitatea centrului de dezvoltare tehnologică și serviciile de consultanță IT prestate din București. Practic, subsidiara românească nu înregistrează direct încasările din reclame. Acestea sunt facturate prin operațiunile grupului din Irlanda, astfel că sumele generate efectiv pe piața românească rămân necunoscute. Google a pierdut aproximativ 160 de milioane de lei în 4 ani Deși Google este un jucător dominant pe piața de publicitate online, evoluția financiară a companiei arată o schimbare importantă față de perioada anterioară. Subsidiara din România a raportat o pierdere netă de 52,9 milioane de lei în 2025, al patrulea an consecutiv pe minus. Pierderea este la un nivel similar cu cea din 2024, 53,3 milioane de lei, dar dinamica pierderilor cumulate din ultimii patru ani este semnificativă. Sursa: listafirme.ro În total, între 2022 și 2025, Google Bucharest S.R.L a pierdut aproximativ 160 de milioane de lei, aproximativ 31,7 milioane de euro, conform datelor publice. Seria rezultatelor negative a venit imediat după saltul din 2021, atunci când compania a făcut un profit de 12,3 milioane de lei, pe fondul integrării echipei Fitbit și al deschiderii centrului tehnologic din clădirea Unirii View din Capitală. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Scandal în Parlament privind legea bugetului: amendamentul PSD pentru ajutorul unic al pensionarilor a trecut în comisii cu voturile PSD, UDMR și PACE, dar nu a adunat suficiente voturi. AUR nu a votat. PSD se retrage de la dezbatere
Gabriela Horga (PNL) a explicat în comisie că un amendament este adoptat doar dacă primește voturile a jumătate plus unu din membrii prezenți, adică 26 de voturi. Cum amendamentul a obținut doar 23 de voturi „pentru”, el nu a fost aprobat, a precizat Horga. După vot, disputa s-a mutat pe aspectele procedurale. Conducerea comisiei analizează regulamentul pentru a stabili dacă abținerea AUR, care a decis să nu voteze, trebuie contabilizată ca voturi împotrivă sau ca neexprimate. Se cere în cor reluarea votului, într-un scandal de proporții care a izbucnit după rezultat. UPDATE Daniel Zamfir (PSD) a solicitat reluarea votului, însă Bogdan Huțucă a respins cererea. Cei mai vehemenți contestatari din rândul PSD sunt Zamfir și Marius Budăi, care critică procedura. Iulius Marian Firczak, deputat al minorității rutene și secretar al Comisiei pentru buget, a confirmat că numărul voturilor pentru amendament nu a fost suficient în raport cu prezența deputaților. UPDATE Amendamentul PSD pentru majorarea ajutoarelor sociale a primit aviz favorabil în comisie, chiar dacă partidul nu a mai beneficiat de voturile AUR, care a preferat să se abțină. Decizia finală va fi însă stabilită joi, în plen, atunci când vor fi votate toate amendamentele propuse de PSD în cadrul pachetului de solidaritate. 23 de parlamentari de la PSD, UDMR și PACE au votat „pentru”, unul s-a abținut, cei 8 membri AUR nu au votat, iar 19 au spus „împotrivă”. URMĂREȘTE AICI LIVE AUR, partidul care a sprijinit PSD în ultimele două zile pentru trecerea mai multor amendamente, nu a susținut modificările propuse pentru bugetul Ministerului Muncii. Amendamentul ar fi majorat bugetul ministerului cu 1,1 miliarde de lei și a fost principala sursă de dispute în coaliție în ultimele luni. Același amendament va fi readus în plen pentru o decizie finală privind includerea sa în buget. În timpul dezbaterilor, Bogdan Huțucă de la PNL, președintele ședinței comisiei, a precizat că nu va intra în conținutul măsurilor de sprijin. „Abordez problema bugetară. Din abordarea Ministerului Finanțelor înțelegem că veniturile au fost întinse la maximum posibil.” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că sumele alocate pentru asistența socială au crescut semnificativ în ultimii ani. „Este clar că aceste sume au crescut și că presiunea pe buget a devenit din ce în ce mai mare. Am asigurat 1,7 miliarde pentru aceste plăți deja. Înțelegem nevoia și am acoperit din suma cerută 1,7 miliarde. În momentul în care extragem această sumă de 1,1 miliarde din buget, trebuie să punem banii la loc. Se adaugă la deficit. Ca atare, nu susținem amendamentul”, a spus Nazare. UPDATE Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță o creștere semnificativă, cu 300 de milioane de lei, a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenției. Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.”, transmite ministrul. Știrea inițială Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe. Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe. Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile. Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață. În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.