Cât de safe e SAFE pentru bugetul României
Companiile din industria noastră de apărare ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din UE, România va achita dobânzi usturătoare dacă nu producem suficiente echipamente militare în țară. Dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un expert fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Cu alte cuvinte, încă o gaură neagră la orizont pentru bugetul României. Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, în termen scurt, până în 2030. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă, după Polonia. România primește aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Cum se împart banii Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Potrivit documentelor oficiale, vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate, mașini de luptă destinate infanteriei samd. 11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar. De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, de exemplu, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Nu însă și România, care se înscrie la capitolul dobânzi usturătoare. Trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat acesta pentru Euronews România. Dacă investițiile greenfield din apărare vor părăsi România, deficitul va fi și mai mare Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM – una din marile companii românești care va prelua o parte din contracte – atrage atenția că dacă fabricile de tip greenfield (n.r. – investiție de la zero) vor părăsi la un moment dat România, prejudiciile sunt evidente. România intră pe piața de armament și investește în fabricile de producție / Sursa FOTO: wikimedia.org „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”, a declarat acesta pentru sursa citată. Expert fiscal: SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern În opinia expertului fiscal Veronica Duțu (foto jos), contractul implică riscuri fiscale serioase pe termen lung. Practic, povara dobânzilor foarte mari la care ne împrumutăm, dacă nu se transpune în aport local, va apăsa serios pe umerii generațiilor viitoare. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. SAFE este un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. Iar România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul. Expert fiscal Veronica Duțu. Foto; Facebook SAFE, test de inteligență economică Problema nu este doar valoarea principalului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli, mai spune specialista. Astfel, dacă finanțăm achiziții de circa 17 miliarde de euro, „iar o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță rămâne în afara României, atunci multiplicarea economică internă scade puternic. În timp ce obligația de rambursare rămâne integral la statul român”. „Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program devine avantajos doar dacă banii atrași generează în paralel venituri fiscale suplimentare. TVA din lanțul de producție intern, contribuții salariale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung. Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din import,
De câți bani are nevoie Bolojan în 2026: 150 de miliarde de lei
Guvernul Bolojan va avea nevoie în 2026 de un volum imens de finanțare pentru a acoperi deficitul bugetar și datoriile scadente. Statul se va împrumuta cu cel puțin 12 mld. euro de pe piețele financiare internaționale, asta în condițiile în care necesarul de finanțare total al României din acest an depășește 250 mld. lei, conform Ziarului Financiar. Anul trecut, România a împrumutat de pe piețele externe aproape 16 mld. euro prin emisiuni de obligațiuni în euro și dolari și 3,2 mld. euro prin plasamente private externe discutate direct cu giganții bancari. Acum, din totalul de 52 mld. euro, Ministerul Finanțelor estimează că între 12 și 14 mld. euro vor proveni din împrumuturile de pe piețele externe, prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni în perioada 2026-2028. „Conform perspectivelor privind deficitul bugetar şi a nevoilor de finanţare estimate pentru perioada 2026-2028, în baza actualelor asumpţii se au în vedere emisiuni de euroobligaţiuni de aproximativ 12-14 mld. euro/an, cu o frecvenţă de 3-4 emisiuni/an, în funcţie de evoluţia necesităţilor de finanţare”, se arată în documentul Ministerului Finanțelor legat de programul de eurobonduri. Potrivit estimărilor, necesarul total de finanțare anticipat de Guvern pentru acest an este de 265-275 mld. lei, 52-54 mld. euro. Ministerul Finanțelor urmează să obțină această sumă și prin intermediul împrumuturilor în lei și valută pe piața internă și internațională, dar suma finală va depinde de bugetul pe care guvernul Bolojan discută zilele acestea. Noul an se anunță dificil din punct de vedere financiar pentru că deficitul uriaș și datoria publică în creștere au făcut ca România să simtă din ce în ce mai tare povara dobânzilor. Astfel, statul a ajuns să plătească anual zeci de miliarde doar pentru dobânzile aferente datoriei publice. Acum, principala preocupare a Executivului este refinanțarea datoriei publice și finanțarea deficitului bugetar, care ar trebui ajustat la 6-6,5% din PIB în acest an. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce cifre s-au uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de ieri, pentru bugetul României. Care sunt coordonatele pe care va fi construit bugetul pe 2026: inflația, creșterea economică, salariul mediu Început de an în forță: Guvernul Bolojan deja s-a împrumutat cu 1,2 miliarde de lei de la bănci, într-o singură zi
La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.
Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor. Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026
Guvernul Bolojan joacă Alba-Neagra cu cea mai importantă lege dintr-un an
Cea mai importantă lege dintr-un an este bugetul, dar în cazul României, rămâne doar la nivel de discuții. Premierul „austerității” spune că va închide bugetul pe 2026 abia în luna ianuarie, în timp ce ministrul Finanțelor vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit în așa fel încât să nu compromită câștigurile obținute de România până în prezent, câștiguri care sunt mai degrabă inexistente. Miza o reprezintă cele peste 700 mld. lei (140 mld. euro), care vor fi veniturile la buget și cheltuieli de peste 800 mld. lei (160 mld. euro). Cifrele sunt estimate pe baza experienței din anii anteriori. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice – inflație, creșterea economică, salariul mediu net – cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile: creșteri de taxe, înghețarea salariilor publice, a pensiilor sau creșterea salariului minim. Or, dacă bugetul nu este încă publicat, nici coordonatele prezentate nu pot fi sigure. Mai cresc sau nu pensiile? Va crește salariul minim? Vor mai fi creșteri salariale în sectorul bugetar? Taxele vor crește sau rămân la fel? Ce inflație estimează guvernul în 2026? Sunt întrebările care vor primi un răspuns abia după ce proiectul de buget al României va fi publicat. Toate bugetele țării așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu direcțiile „de la centru” pentru a putea debloca plățile penturu investiții și funcționare. În mod normal, programarea bugetară ar trebui să fie clară încă din noiembrie 2025 pentru 2026, însă guvernele ultimilor ani și-au făcut un obicei din a întârzia cu bugetul. Spre comparație, o companie privată începe bugetarea pentru anul viitor încă din vară, iar, în octombrie, bugetul este deja aprobat de acționari. Doar că bugetul României pe 2026 este construit momentan doar din declarațiile oficialilor. Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a spus premierul României. Conferinta de presa comuna sustinuta de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că bugetul pe anul viitor trebuie „să acopere nevoile principale de finanțare ale României și să acopere zone foarte importante în privința PNRR-ului și a fondurilor de coeziune”. Nazare spune că pachetele de măsuri fiscale care apasă pe umerii românilor au fost gândite ca un orizont de aplicare care se va resimți abia din 2026. De asemenea, președintele Senatului, Mircea Abrudean, spune că proiectul bugetului de stat pentu 2026 va fi decis în cadrul coaliției și, deși există dorință politică de aprobare a bugetului până la finalul acestui an, acesta crede că acest lucru nu este probabil să se întâmple. Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, sustine o conferinta de presa, la sediul Guvernului din Bucuresti, joi, 3 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Ne-am fi dorit cu toţii ca să avem bugetul aprobat anul acesta, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii doi sau trei ani, nu cred că se va întâmpla asta. Dar, e important să avem discuţii aşezate, pe cifre reale”, a spus Abrudean. Care sunt țintele bugetare ale Guvernului Bolojan pentru anul următor Ministrul Finanțelor a finalizat liniile principale ale bugetului pentru 2026 pe un deficit estimat de aproximativ 6,4%, dar documentul nu a ajuns pe masa Guvenului din cazua tensiunilor din Coaliție. Acesta proiectează granturi de 10 miliarde de euro în bugetul anului viitor, disponibile prin PNRR și prin fondurile de coeziune. Nazare susține că acestea vor fi foarte importante pentru modul în care va performa creșterea economică în 2026, „Prioritatea absolută pentru anul viitor o reprezintă PNRR, este o șansă unică să atragem acești bani și trebuie să o facem” De celalaltă parte a baricadei, premierul Bolojan spune că România rămâne angajată în continuarea implementării măsurilor care asigură un proces de redresare economică sustenabilă. Acesta a menționat și faptul că Guvernul își propune o ajustare a deficitului de la 8,4-9% la 6% și, mai mult de atât, pregătește și o ordonanța trenuleț care vine cu vești proaste pentru români. Ordonanța prevede înghețarea pensiilor și salariilor pentru anul următor, asta după ce a fost anunțată intrarea în vigoare a noilor majorări de taxe și impozite locale. Ce știm până acum despre bugetul pe 2026 Bugetul României pe 2026, cel puțin pe datele actuale, ar urma să aibă un PIB, la care se raportează deficitul bugetar al țării, de 2.000 de miliarde de lei (400 de miliarde de euro). Creșterea economică de 1,2% ar urma să aducă un surplus bugetar care ar fi potențat de inflația de doar 3%. În consecință, cel puțin pe datele actuale, veniturile la bugetul de stat ar trebui să crească cu 4-5%. Euro ar urma să crească de la 5,04 lei la 5,10 lei, iar rata șomajului ar urma să crească până la 3,5%. De asemenea, Guvernul Bolojan se bazeză pe un salariu mediu net de 5.600 de lei (1.100 de euro), atât în sectorul privat cât și cel public, care să angreneze consumul și care ar urma să aducă mai mulți bani la bugetul de stat prin impozitul pe venit și contribuții sociale. RECOMANDAREA AUTORULUI: România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne
Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”
An nou, aceleași promisiuni. Nazare: Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ipoteza creșterii TVA nu este luată în calcul pentru bugetul de anul viitor, deși recunoaște că procesul de construcție a bugetului nu va fi unul simplu. Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan transmitea că nu vor mai exista majorări de TVA sau taxe în 2026 dacă bugetul României va fi realizat „serios”. Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar în cadrul Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie, acela că nu este luată în calcul o creștere a TVA-ului pentru bugetul din 2026. Acesta a subliniat și că de săptămâna viitoare, vor începe discuțiile în coaliție pe marginea bugetului, care va trebui să reflecte o viziune mai realistă și transparentă decât în anii precedenți. Mesajul transmis de Nazare pare tras la indigo cu cel transmis acum patru zile de premierul Bolojan care spunea că „condiţia de bază este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate”. „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză. Ştiu că au fost foarte multe speculaţii, opinii, legate de creşterea TVA. Nu va fi un buget uşor de construit. Sunt perfect conştient că este bugetul care va trebui să se axeze în special pe absorbţia cât mai bună a PNRR-ului. 2026 va fi anul de absorbţie a PNRR-ului. Iar discuţiile legate de spaţiul fiscal, de ce măsuri noi vom lua, dacă vom lua astfel de măsuri, le vom avea în coaliţie. Dar nu avem în acest moment în plan o creștere a TVA”, a spus Alexandru Nazare. Ministrul Nazare a vorbit și despre pachetele de măsuri adoptate până în prezent și susține că acestea au fost gândite cu un orizont de aplicare care se va resimți abia de anul viitor. „Ele au fost targetate pentru 2026 în așa fel încât să protejăm bugetele de investiții pentru 2025. De aceea rectificarea bugetară a fost negociată la o țintă de deficit de 8,4% tocmai pentru a putea acoperi acele bugete de investiții, mai ales pe zona de PNRR care erau epuizate”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Nazare recunoaște că schimbă conducerea ANAF în funcție de informațiile de la serviciile secrete