Victor Negrescu avertizează că România riscă să primească mai puțini bani europeni după propunerea de reducere a bugetului UE: Miza este uriașă
Într-o postare pe Facebook, Negrescu a atras atenția că noua propunere prevede un buget de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, cu 8% mai mic decât cel propus inițial de Comisia Europeană. „Pentru România, miza este uriașă. Discutăm despre fondurile pentru drumuri, școli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor românești și crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiții publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esențial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene”, a transmis europarlamentarul. Reduceri pentru agricultură și programul Erasmus Potrivit europarlamentarului, una dintre principalele probleme privește finanțarea agriculturii. „În agricultură, pragul minim propus pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, față de propunerea Comisiei Europene. Această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. Fermierii români concurează pe aceeași piață europeană și trebuie să beneficieze de condiții echitabile. România trebuie să susțină convergența deplină a subvențiilor și un buget distinct, protejat, pentru dezvoltarea rurală, nu doar un prag într-un fond comun cu alte priorități”, a scris Negrescu. Reduceri sunt propuse și pentru educație. Bugetul programului Erasmus+ ar urma să fie cu 1,66 miliarde de euro mai mic decât cel prevăzut în propunerea Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro sub nivelul solicitat de Parlamentul European. Mai puțini bani pentru sănătate, digitalizare și protecție civilă În domeniul sănătății, europarlamentarul a semnalat reducerea cu aproape 3 miliarde de euro a finanțării comune pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie. Totodată, noua propunere nu prevede o alocare distinctă și protejată pentru un program dedicat sănătății, precum EU4Health. De asemenea, fondurile pentru digitalizare și inteligență artificială ar urma să scadă cu peste 7 miliarde de euro, reprezentând o reducere de 13% față de propunerea Comisiei Europene. „În timp ce alte economii investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare”, a susținut Negrescu. Acesta a atras atenția și asupra reducerii fondurilor pentru protecție civilă și urgențe sanitare cu aproximativ 35%, respectiv a celor pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%. Negrescu cere un guvern stabil pentru negocierile europene Negrescu a avertizat că există și un risc direct privind alocările României. „Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură”, a precizat europarlamentarul social-democrat. Negrescu a criticat și lipsa unor alocări dedicate pentru un hub de securitate la Marea Neagră și pentru locuințe accesibile. În ceea ce privește finanțarea bugetului european, Negrescu consideră că ar trebui analizate și propunerile Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online și a câștigurilor din criptomonede. În acest context, europarlamentarul a susținut că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de o majoritate parlamentară stabilă, pentru a-și putea apăra interesele în negocierile europene. „Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele”, a afirmat acesta. „România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene” Victor Negrescu a precizat că, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, va continua să susțină protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, precum și creșterea investițiilor în educație, sănătate și competitivitate. „Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene”, a transmis Negrescu. Liderii europeni urmează să discute noua propunere de buget în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles. Obiectivul este ajungerea la un acord politic până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană propune o taxă pe marile companii pentru a susține bugetul Uniunii Europene
Potrivit unui proiect de propunere consultat de Financial Times, noua taxă, denumită „resursa corporativă pentru Europa”, va fi aplicabilă tuturor firmelor care au o cifră de afaceri netă mai mare de 50 de milioane de euro, indiferent de țara în care sunt înregistrate. Cifra de afaceri netă este calculată după deducerea subvențiilor și a taxelor. Proiectul prevede un sistem progresiv de taxare, prin care companiile cu venituri nete mai mari vor contribui mai mult. Măsura ar urma să fie anunțată oficial săptămâna viitoare și va necesita aprobarea unanimă a statelor membre UE pentru a intra în vigoare. În plus față de taxa pe companii, Comisia va propune și alte instrumente de generare de venituri, printre care: un procent din accizele pe tutun, o taxă pentru deșeurile electronice nereciclate, o taxă de manipulare pentru coletele de comerț electronic importate din afara UE, în special din China. Taxa pe marile companii în Europa vine într-un moment sensibil pentru mediul de afaceri european, afectat de costuri ridicate la energie și creștere economică lentă. Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, a avertizat recent că firmele europene „pier” în fața concurenței din SUA și China. Bruxelles-ul justifică această inițiativă prin nevoia urgentă de a susține noile priorități ale Uniunii Europene: apărarea, dobânzile în creștere la datoria comună și tranziția ecologică. În prezent, bugetul UE este finanțat în proporție de 1% din venitul național brut al statelor membre, prin contribuții naționale, taxe vamale, TVA și alte surse proprii. Noua propunere include și revizuirea taxelor existente, precum: taxa pe emisiile de carbon din cadrul sistemului ETS, taxa pe plastic nereciclat (care ar urma să crească de la 0,80 €/kg), o taxă pe importurile cu amprentă mare de carbon. Comisia pare să fi renunțat, cel puțin temporar, la alte idei de taxe controversate, precum cele pe încălzirea locuințelor, transport rutier sau serviciile digitale. Proiectul nu este final și ar putea suferi modificări până la anunțul oficial programat pentru miercuri.