Mesajul lui Burduja pentru autorități, în cazul achiziției Napolact: Faceți ceea ce trebuie și țineți-i pe români în siguranță
„Alertă de securitate. Țineți minte că recent compania maghiară MVM a încercat să cumpere E.On Furnizare? Datorită acțiunilor mele și datorită instituțiilor statului această tranzacție a fost blocată. Ei bine, acum o altă companie din Ungaria vrea să cumpere Napolact, celebrul brand românesc, un mare producător de lactate”, transmite Sebastian Burduja. Fostul ministru al Energiei atrage atenția că sectorul agricol e la fel de important pentru securitatea noastră precum sectorul energetic: „Așa că am solicitat și solicit public ministrilor agriculturii, ministrilor economiei, Consiliului Concurenței să facă ceea ce trebuie și să analizeze sursa fondurilor, legătura companiei maghiare cu Federația Rusă, dar și cu China și modul în care patronul maghiar a promovat idei privitoare la Ungaria Mare cu prilejul unor evenimente sportive. Faceți ceea ce trebuie și țineți-i pe români în siguranță”. Cine vrea să cumpere Napolact Conform defapt.ro, oligarhul maghiar Sándor Csányi, apropiat lui Viktor Orban, președinte al OTP Bank Group, acționar și membru în consiliul de administrație al gigantului energetic MOL și proprietar al conglomeratului agroalimentar Bonafarm, vrea să cumpere Napolact. Grupul maghiar Bonafarm ar fi semnat un acord pentru preluarea integrală a operațiunilor românești ale companiei olandeze Royal Friesland Campina, tranzacție care include și achiziția Napolact. Informațiile au apărut într-o interpelare a lui Burduja, care arăta că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al «Ungariei Mari» la meciurile internaționale de fotbal”. La sfârșitul lunii iunie, compania Friendsland Campina, a transmis că „decizia vine după o analiză strategică a activităților FrieslandCampina din România și se aliniază cu strategia Grupului de Afaceri Europa de a se concentra pe piețele-cheie, segmentele de creștere cu valoare adăugată ridicată, sinergiile din cadrul companiei și piețele unde laptele de la fermierii membri FrieslandCampina poate fi valorificat în mod optim. Deși compania operațională română deține o poziție de lider pe piața locală de lactate, activitățile sale oferă sinergii limitate cu portofoliul european și nu contribuie la valorificarea laptelui membrilor FrieslandCampina. Cu Grupul Bonafarm ca noul proprietar, afacerea românească se află în mâini capabile”.
Sebastian Burduja este noul consilier onorific al premierului
Sebastian Burduja a anunțat pe Facebook faptul că a acceptat propunerea premierului Ilie Bolojan. „Serviciul public nu este despre politicieni. Este despre cei pe care îi slujim, cetățenii României. Am acceptat cu responsabilitate propunerea domnului Prim-Ministru Ilie Bolojan de a deveni consilier onorific al Premierului, pe domeniile care țin de expertiza mea și parcursul profesional de până acum în administrația publică românească și în instituții internaționale. Poziția este neremunerată”, a scris Sebastian Burduja. Noul consilier al premierului a explicat de ce a acceptat propunerea. „Pentru mine, serviciul public este o misiune. Nu se termină odată cu un mandat și nu începe printr-o numire. Este un drum pe care am ales să merg și pe care voi continua, cu același vis din prima zi: România democratică, dezvoltată și demnă. Calitatea de consilier onorific al Prim-Ministrului, într-un moment atât de dificil pentru țara noastră, este o mare onoare și o răspundere pe măsură. Reforma statului și reforma lumii politice trebuie să continue, dacă vrem să avem șansa de a face România bine. Marile proiecte strategice trebuie să fie duse la bun sfârșit, pentru a ne asigura creșterea economică pe termen lung. Administrația eficientă, cu bun simț, dar cu fermitate, fără zgomot, dar cu rezultate, trebuie să devină regula, nu excepția. Toate acestea pentru a recâștiga încrederea românilor, singura temelie posibilă pentru o țară liberă și puternică”, a precizat Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja: Mintia, cea mai modernă centrală pe gaz din Europa
La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România, cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa. Proiectul este deja la 75%, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală va fi gata, a anunțat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Ministrul a precizat că lucrările sunt în grafic, astfel că 2025 va fi cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. ”La Mintia se ridică cel mai mare proiect energetic din ultimii 35 de ani din România: cea mai mare şi mai modernă centrală pe gaz din Europa, cu o putere instalată de 1734MW, tehnologie Siemens de ultimă generaţie, investiţie de peste 1,4 miliarde EUR. Am fost aici acum un an şi jumătate, când şantierul era aproape la zero”, a scris ministrul Energiei pe Facebook. Sebastian Burduja a precizat că, astăzi, proiectul este la 75% cu primul ciclu, iar la jumătatea anului viitor, întreaga centrală cu ciclu combinat va fi gata. ”Am revenit astăzi în şantier pentru a vedea cu ochii mei minunea. Ritmul lucrărilor este excelent, cu aproape 500 de muncitori la lucru şi peste 200 de firme româneşti implicate în întreg proiectul. Au fost deja multiple premiere: transporturi agabaritice, demontarea şi reasamblarea turbinelor Siemens pe poziţie finală, timpul record de finalizare a multor componente esenţiale. Toate acestea s-au realizat în echipă: investitorul MASS Mintia, antreprenorul general AVAX, furnizorul de tehnologie Siemens, autorităţi locale şi centrale”, a mai spus Burduja. Mintia, proiect de importanţă strategică naţională Potrivit ministrului, în decembrie, conform graficului actual, prima turbină de aproape 600MW va fi gata, în ianuarie-februarie încă o turbină identică şi, în iulie 2026, vor fi toţi cei 1.734 MW în producţie. În paralel, Transgaz lucrează pentru a aduce acolo magistrala de gaz până în octombrie. ”Suntem în grafic să avem în 2025 cel mai bun an pentru sectorul energetic românesc de după 1989, cu cele mai multe grupuri noi finalizate şi conectate la sistemul energetic naţional. La 31 mai, deja aveam 594MW noi puşi în funcţiune anul acesta. Vrem să depăşim 2000-2500MW până la sfârşitul anului. Fiecare MW nou în sistem e şansa românilor şi a companiilor româneşti de a plăti facturi mai mici. Energie sigură, producţie în bandă. Şi la Mintia vorbim de mulţi, de foarte mulţi megawaţi. Mai mult, la Mintia vom folosi inclusiv gazul românesc din Neptun Deep pentru a produce energia de care avem nevoie”, a menționat Sebastian Burduja. Ministrul a mai spus că anul trecut a reuşit să declare în Guvern acest proiect ca fiind de importanţă strategică naţională. Citiți și: Mintia, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, în plin șantier. Super-turbinele, în drum spre Hunedoara Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Burduja anunță 1.000 de contracte de parcuri solare în comunităţile locale
Sebastian Burduja anunţă joi că a semnat 53 de noi contracte finanţate prin Fondul pentru Modernizare, pentru realizarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile, investiţiile fiind în valoare de 23,7 milioane de euro. Ministrul Energiei face bilanţul Programului-cheie 1 care ajunge la 960 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 485,7 milioane de euro, din care 425 milioane de euro sunt finanţare nerambursabilă, iar capacitatea totală instalată a depăşit 342 MW. Ministrul Energiei anunţă aproape 1.000 de contracte de parcuri solare, în comunităţile locale, finanţate prin Fondul pentru Modernizare. Am semnat 53 de noi contracte finanţate prin Fondul pentru Modernizare, pentru realizarea de capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al entităţilor publice. Vorbim despre investiţii în valoare de 23,7 milioane de euro, din care aproape 21,8 milioane de euro sunt finanţare nerambursabilă. Proiectele adaugă încă 16,95 MW de capacitate instalată pentru consum propriu, în şcoli, spitale, primării şi alte instituţii publice, arată Sebastian Burduja. Burduja precizează că astfel de proiecte reduc facturile şi eliberează resurse pentru investiţii în drumuri, educaţie, sănătate. O energie produsă local este o energie mai ieftină şi mai sigură. Potrivit ministrului Energiei, contractele semnate în ultima tranşă acoperă entităţi publice din 27 de judeţe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vrancea. România are astăzi comunităţi mai dezvoltate, infrastructură mai modernă, servicii publice mai bune datorită fondurilor europene care au intrat în ţara noastră în ultimii 18 ani. Fiecare euro nerambursabil investit înseamnă energie mai multă, mai sigură, mai ieftină — şi, în acest caz, mai verde. România va continua să crească doar prin investiţii, cu proiecte finalizate, prin crearea unui mediu care să stimuleze implicarea firmelor aici, la noi acasă. Restul sunt poveşti, iluzii, fantasme care nu aduc nimic bun, mai declară Burduja. Citiți și: Burduja, o nouă etapă pentru legarea CET Vest conducta Transgaz. „Una dintre soluțiile gândite de noi pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin” Prosumatorii produc deja aproape de două ori cât Atomocentrala Cernavodă. Ce noi afaceri propulsează în paralel Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Curtea de Apel Cluj a respins cererea Bankwatch de oprire a lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podişor. Mesajul lui Burduja
Curtea de Apel Cluj a respins marți cererea Bankwatch de suspendare a autorizaţiei de construire şi de oprire a lucrărilor la proiectul gazoductului Tuzla-Podişor. Lucrarea este finalizată în proporţie de peste 95% şi va aduce gazul din Marea Neagră în casele românilor, postează ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ”După ce Tribunalul Bucureşti a respins în fond acţiunea Greenpeace referitoare la proiectul Neptun Deep, Curtea de Apel Cluj a respins la rândul ei, tot astăzi, cererea Bankwatch de suspendare a autorizaţiei de construire şi de oprire a lucrărilor la proiectul gazoductului Tuzla–Podişor. Lucrarea este finalizată în proporţie de peste 95% şi va aduce gazul din Marea Neagră în casele românilor”, anunţă ministrul Burduja într-o postare pe Facebook. Asaltul ONG-urilro Burduja arată că a avut dreptate de la bun început, susţinând că aceste proiecte respectă toate procedurile legale, respectă standardele de mediu. ”Acţiunile Bankwatch sau Greenpeace sunt doar manifestarea unor ambiţii pe care, eu unul, nu le înţeleg. Pentru că singurii care pierd din astfel de acţiuni sunt, la finalul zilei, românii – prin întârzierea proiectelor, prin bani publici irosiţi pe procese şi resurse strategice care nu ajung să fie exploatate în interesul României”, subliniază Sebastian Burduja. Atacuri la securitatea energetică Ministrul Energiei mai afirmă că astfel de blocaje nu reprezintă doar obstacole administrative ci pot fi atacuri directe la securitatea noastră energetică şi la dezvoltarea economică a României. ”Fiecare zi de întârziere înseamnă pagube financiare, dar şi o amânare nejustificată a unor proiecte care ne fac bine nouă ca ţară şi ca naţiune. Sunt proiecte strategice, cu impact direct asupra securităţii energetice, asupra preţurilor şi asupra independenţei noastre energetice. Sunt investiţii care ne ajută să nu depindem noi de alţii, să depindă alţii de noi. Nu vom ceda în faţa nimănui! Ne vom face treaba până la capăt pentru România. Mulţumesc echipelor de jurişti de la Transgaz şi de la Ministerul Energiei, cu deplină încredere în justiţia română, care a făcut din nou dreptate. Indiferent de piedici, vom face întotdeauna ceea ce trebuie. Pentru că securitatea energetică nu este negociabilă. Înainte, împreună!”, spune ministrul. Citiți și: Sebastian Burduja:”ONG-uri de mediu încearcă să blocheze din nou proiectul Neptun Deep” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Sebastian Burduja: Paște cu lumină. România trece hopul consumului energetic mic de Paște
Astăzi și mâine avem o situație specială în sectorul energetic, cu un consum minim istoric în timpul zilei, în jurul valorii de 2500 MW, a transmis duminică ministrul Energiei Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, România are un mix energetic echilibrat, care poate face față situațiilor dificile. „Așa cum am anunțat, astăzi și mâine avem o situație specială în sectorul energetic, cu un consum minim istoric în timpul zilei, în jurul valorii de 2500MW. De ce? Pentru că sunt sărbătorile pascale pentru toți credincioșii ortodocși şi catolici, mare parte din activitatea economică este oprită și mulți români se bucură de vremea frumoasă, prin activități în aer liber. Ne-am pregătit cu măsuri speciale în comandamentul energetic, alături de dispecerul energetic național (DEN) și de toți cei implicați, cărora le mulțumesc ca sunt la datorie și în zilele de sărbătoare. Am avut la ora 14 (un interval orar prognozat a fi dificil) o producție redusă la 2836MW, cu un export mic de 276MW. De ce e atât de mic? Pentru că nu doar în România e Paștele — consumul mic din întreaga regiune înseamnă că cererea de energie electrică pentru export este foarte redusă”, a scris, duminică după-amiaza pe Facebook Sebastian Burduja. Potrivit acestuia, România a produs la ora 14.00 doar 272 MW în hidrocentrale, 222 MW din cărbune, 179 MW în centrale pe gaz și 15 MW în centralele eoliene. „Toate acestea sunt niveluri foarte mici, conform măsurilor pe care le-am luat în comandamentul energetic. Vestea bună este că nu a fost deloc nevoie să reducem producția în unitățile 1 și 2 de la Cernavodă, pe tot parcursul zilei de astăzi acestea livrând peste 1300MW energie în bandă. Ponderea energiei nucleare în total producție a ajuns până aproape de 50%, o altă premieră a acestei zile”, adaugă ministrul Energiei. Aportul parcurile solare Burduja spune că producția parcurilor solare a fost și de peste 700 MW „Se adaugă energia produsă de prosumatori — unii dintre ei au ales să facă astăzi un gest civic și au oprit invertoarele, pentru a nu afecta nivelul de tensiune din rețelele de distribuție. Le mulțumesc și îmi exprim respectul pentru toți cei care au făcut asta. În ciuda știrilor alarmiste de tipul , am dovedit încă o dată că România are resurse energetice și mai ales oameni competenți în sectorul energetic”, arată ministrul. „Am demonstrat și astăzi că avem un mix energetic echilibrat, flexibil, care poate face față situațiilor extrem de dificile, adaptându-se unor condiții cu totul aparte (consum minim istoric, producție mare distribuită la prosumatori etc.). Monitorizăm activ situația și în orele și zilele ce vin. Și ziua de mâine rămâne sensibilă, dar la acest moment putem spune că există toate premisele să depășim fără nicio problemă perioada consumului mic de pe parcursul sărbătorilor pascale”, a mai scris Burduja pe rețeaua de socializare. Citiți și: Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Hidroagregatul 1 de la Porțile de Fier I, repus în exploatare de Hidroelectrica
Hidroagregatul nr. 1 (HA1) de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repus în funcțiune de Hidroelectrica, după ce au fost finalizate lucrările de mentenanță. Astfel, au fost derulate toate probele preliminare, inclusiv cea a probei complexe de 72 de ore de funcționare continuă, fiind pregătite condițiile pentru trecerea la recepția hidroagregatului conectat la Sistemul Energetic Național, crescând considerabil producția de energie națională. Hidroagregatul nr. 1 de la Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier I a fost repornit după finalizarea unei lucrărilor de mentenanță, a anunțat, vineri, compania Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din țară, dar și furnizor pentru o cotă semnificativă din piață, în cadrul unui eveniment festiv la care a participat și ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Proiectul în valoare de aproximativ 55 milioane lei, demarat în luna iulie 2023, a implicat demontarea completă a hidroagregatului, transportul componentelor la fabrica UCMH din Reșița pentru expertiză și reparații, urmat de remontarea și testarea ansamblului rotor-turbină în fabrică. Lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat „Începând de miercuri, 19 martie, după-amiază toate agregatele din Hidrocentrala Porțile de Fier I sunt disponibile și așa cum vedem cu toții, în funcțiune”, a precizat Dragoș Novac, manager sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier, în cadrul evenimentului de presă. Ministrul Energiei a aplaudat echipele care au realizat lucrarea, cu atât mai mult cu cât aceasta a fost finalizată la termen. „De multe ori, vedeți, noi suntem pe scenă, dar de fapt dumneavoastră ar trebui să fiți pe cel pentru că ceea ce ați realizat aici, o lucrare de mare complexitate, cu forțe românești, companii românești. Este ceea ce vrem să vedem, tot sectorul energetic și în toată economia țările dumneavoastră ați făcut posibil acest lucru livrând la termen – trebuie să știe și prietenii din presă – lucrarea a fost livrată exact în ziua în care s-a asumat, după aproape 2 ani de zile de lucrări la zi, s-a livrat și totul merge strună. Avem astăzi la Porțile de Fier, aici la Porțile de Fier, toate cele șase hidroagregate în funcțiune, așa cum le vedeți. Se livrează peste 700 de megawați în Sistemul Energetic Național”, a apreciat Sebastian Burduja. Ministrul Energiei a amintit că întreaga amenajare de la Porțile de Fier a fost finalizată într-un termen de 8 ani (1964-1972), profitând de ocazie să amintească de conflictul cu unele ONG-uri care pun piedici în evoluția unor mari proiecte energetice. „Vă întreb dacă este cineva care crede că astăzi s-ar putea face asta în 8 ani de zile? Sigur, pe vremea aceea nu erau prietenii noștri de la ONG-urile de mediu, pe vremea aceea nu erau tot atâtea blocaje, procese, avize, proceduri și așa mai departe. Noi ne-am asumat să ne luptăm cu toate acestea și să reușim anul acesta să finalizăm prima hidrocentrală care a început înainte de 1989, cea de la Răstolița, județul Mureș. Sigur, nu se compară, e vorba doar de 30 de megawați, dar, totuși, ca simbol, după decenii de blocaje și procese și așa mai departe, să putem să punem în funcțiune totuși o hidrocentrală pentru România”, a declarat Sebastian Burduja, la evenimentul repunerii în funcțiune a Hidroagregatului I. Potrivit demnitarului, în toată țara sunt cel puțin 11 obiective, amenajări hidroenergetice în care statul a investit din banii românilor peste 11,7 miliarde de lei și care ar însemna peste 700 de megawați, cât produce în prezent Porțile de Fier pentru sistemul Energetic Național și toate sunt în stadiu avansat – 60, 70, 80, 98% la Bumbești – Jiu. „Toate acestea trebuie să le terminăm și am spus că Răstolnița trebuie să fie prima”, a spus ministrul, amintind și de proiectul său de suflet, promovat de la preluarea mandatului la conducerea Ministeruiui Energiei, Hidrocentrala prin pompaj de la Tarnița Lăpuștești, din Cluj. „E un moment uzual pentru noi, nu am regizat nimic, ce ați văzut este imaginea celor șase hidroagregate care funcționează în timp real. Nu ne place să regizăm, nu ne place să tăiem panglici, ne place să muncim și să ne înțelegem între noi. Este prima oară când în cadrul Hidroelectrica, după zeci de ani, cele două companii din grup Hidroserv și UCMH, plus colegii Hidroelectrica au colaborat exemplar în o lucrare cu o complexitate ridicată. Cum spunea și domnul ministru, trebuie să susținem sectorul energetic național cu resurse propriu. Încă mai avem de lucru la UCM, cu siguranță, dar dialogul interinstituțional a crescut foarte mult în ultima perioadă, iar planul extrem de ambițios de investiții – și aici mulțumesc colegilor – nu putem face investiți în compania asta fără o abordare exemplară și fără un profesional-desăvârșit de jos până sus, pentru că ați văzut cât de importantă este, cât de important este fiecare megawatt de producție în bandă într-o țară un potențial fantastic și unde decomisionarea cărbunelui s-a făcut într-un regim foarte, foarte rapid, iar în loc n-am reușit să punem într-un timp foarte scurt decât foarte puțin”, a declarat Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica. Potrivit șefului Hidroelectrica, sursele regenerabile sunt foarte importante, dar stâlpul de care stă sistemul energetic național sunt unitățile care produc energie electrică în bandă și a mulțumit ministrului pentru modul în care colaborează pentru a demara sau continua lucrări din sectorul energetic, începute cu foarte, foarte mult timp în urmă și care stau în diverse faze de execuție unde vrei să facă execuție și se luptă cu diverși „balauri, dușmani” care nu vor ca sectorul energetic românesc să fie puternic, să fie solid, să fie competitiv. „Ne-am asumat un plan de investiții extrem de ambițios. Anul acesta avem un plan de investitii de 1,7 miliarde de lei. Anul trecut am realizat 680 de milioane, 2023, 280 de milioane, deci suntem într-o-creștere exponențială aici. Avem nevoie de o implicare exemplară și vă mulțumesc tuturor”, a conchis șeful Hidroelectrica. Starea celorlalte hidroagregate La întrebarea Gândul privind situația Hidroagregatului 4, care funcționează la jumătate din capacitate, dar și un eventual plan de intrare în reparații a celorlalte hidroagregate, oficialii Hidroelectrica au dat asigurări că acestea funcționează în parametri normali și,