Invincibile, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului
Potrivit istoricului și analistului Mark Galeotti, aceste arme nucleare ale Rusiei sunt „practic apocaliptice”, prea puternice pentru a fi utilizate fără riscul distrugerii globale, relatează BBC. Anunțul președintelui Vladimir Putin, făcut în fața veteranilor războiului din Ucraina, vine pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Statele Unite și al stagnării ofensivei ruse în Ucraina. Putin a declarat că „nu există nimic asemănător” cu Poseidon, o dronă capabilă să provoace daune catastrofale pe scară continentală. În paralel, racheta Burevestnik – descrisă de liderul rus drept un „produs unic” – are, potrivit oficialilor, rază de acțiune nelimitată. Mark Galeotti susține însă că armele nucleare ale Rusiei nu sunt neapărat o dovadă de forță, ci mai degrabă un „semnal de slăbiciune”. „Sunt arme apocaliptice, concepute pentru descurajare, nu pentru folosire reală. Ele reflectă frustrarea Moscovei în fața impasului militar din Ucraina”, a explicat analistul britanic. Pe fondul acestor teste, președintele american Donald Trump a reacționat anunțând că SUA vor relua propriile teste nucleare, suspendate de peste trei decenii. Casa Albă a impus, totodată, noi sancțiuni asupra industriei petroliere ruse, după eșecul negocierilor privind un posibil acord de pace. David Heathcote, șef al serviciilor de informații la McKenzie Intelligence Services, afirmă că noile demonstrații de forță ale Kremlinului sunt „mai degrabă semne de slăbiciune decât de putere”. În opinia sa, testele armelor nucleare ale Rusiei reflectă incapacitatea Moscovei de a obține victorii decisive pe frontul ucrainean și nevoia de a proiecta imaginea unei superputeri invincibile.
Analiză | Donald Trump accesează nivelul Star Wars. Ce va însemna apărarea antirachetă Golden Dome a SUA pentru Rusia lui Putin?
Golden Dome va împinge Rusia într-o nouă cursă a înarmărilor, forțând-o să aloce și mai multe resurse forțelor sale strategice, într-un moment în care țara și le poate permite cel mai puțin. La doar o săptămână după învestirea președintelui american Donald Trump, în luna ianuarie, acesta a folosit un ordin executiv pentru a solicita un nou scut antirachetă, sub titlul provizoriu de „Iron Dome pentru America”. Ulterior, în data de 4 martie, adresându-se Congresului SUA, Trump a anunțat: „Cer Congresului să finanțeze un scut antirachetă de ultimă generație, Domul de Aur (n.red. – Golden Dome), pentru a ne proteja patria, fabricat în SUA”. „Ce presupune proiectul, va avea succes? Ce înseamnă acest proiect american pentru Rusia?”, se întreabă James D.J. Brown într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace. Potrivit generalului B. Chance Saltzman, șeful operațiunilor spațiale ale Forțelor Spațiale SUA, Domul de Aur nu este o singură inițiativă, ci „un sistem de sisteme”. Sistemul va reuni elementele existente ale apărării antirachetă a SUA și le va completa cu o nouă structură ambițioasă care, conform ordinului executiv, va asigura „apărarea Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, hipersonice, de croazieră avansate și a altor atacuri aeriene de generație următoare din partea adversarilor”. Rezultatul va fi un scut antirachetă stratificat care depășește cu mult tot ceea ce presupune apărarea Statelor Unite, la acest nivel, la momentul actual. „Interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice” Deși se află într-un stadiu incipient, planul este ca noul sistem să fie bazat pe… spațiu. Sistemul Golden Dome va consta dintr-o constelație de sute de sateliți-detectori însărcinați cu localizarea rachetelor și a infrastructurii-gazdă pe uscat, mare și aer, precum și cu urmărirea precisă a rachetelor după lansare, explică James D.J. Brown, profesor de științe politice la Universitatea Temple, Japan Campus, cea mai veche și mai mare universitate străină din Japonia, fondată în 1982. O flotă separată de sateliți de atac va intercepta rachetele în timpul fazei lor de propulsie prin mijloace cinetice (respectiv interceptoare de rachete) sau non-cinetice (respectiv lasere). „Scopul principal al Golden Dome este de a oferi o protecție completă teritoriului Statelor Unite. Cu toate acestea, ordinul executiv al lui Trump sugerează că sistemul ar putea acoperi și apărarea antirachetă în teatre de operațiuni. Cu alte cuvinte, ar putea fi extins pentru a proteja trupele desfășurate în avans și aliații SUA în Europa și Asia. O altă caracteristică a Golden Dome este viteza de dezvoltare preconizată. După cum a spus generalul Saltzman, «dacă acesta ar fi un program tradițional de dezvoltare al Pentagonului, ar putea dura doisprezece până la șaptesprezece ani». În schimb, planul este de a vedea rezultate înainte de sfârșitul mandatului lui Trump, în ianuarie 2029. Pentru a realiza acest lucru, proiectul se va baza nu doar pe contractori de apărare consacrați, cum ar fi Lockheed Martin, ci și pe jucători mai noi, cum ar fi SpaceX, Anduril și Palantir. Există motive practice pentru dezvoltarea Golden Dome. Sistemul existent de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite se concentrează pe patruzeci de interceptoare terestre la Fort Greely, Alaska, plus alte patru la Baza Forțelor Spațiale Vandenburg din California. Acest sistem are peste douăzeci de ani vechime și a fost conceput pentru a oferi protecție împotriva unei lansări accidentale sau necinstite de rachete, nu arsenalele strategice ale Rusiei sau Chinei. În plus, interceptoarele terestre oferă o protecție limitată împotriva armelor hipersonice”, continuă James D.J. Brown. Donald Trump, „pace prin putere” Totuși, entuziasmul lui Donald Trump pentru Domul de Aur se datorează mai mult politicii decât aspectelor practice, continuă James D.J. Brown, pentru că președintele american „înțelege valoarea proiectelor simbolice mari”. Promisiunea sa de a construi un zid la granița cu Mexicul l-a propulsat la președinție în 2016. Acum face presiuni pentru ca Alcatraz, celebra închisoare din Golful San Francisco, să fie redeschisă, ca simbol al angajamentului său față de lege și ordine. „Același lucru este valabil și pentru Domul de Aur. Trump își dorește ca proiectul să fie o manifestare grandioasă a agendei sale „pace prin putere”. Mai mult, proiectul spune multe despre sursele de inspirație ale lui Trump. Ca sistem spațial, Domul de Aur are multe în comun cu Inițiativa Strategică de Apărare (SDI), sistemul de apărare antirachetă propus de președintele Ronald Reagan în 1983. Denumirea proiectului arată clar, de asemenea, că Trump a fost influențat de sistemul Domului de Fier (n.red. – Iron Dome) al Israelului. Aceste paralele nu sunt în întregime încurajatoare. SDI, pe care criticii l-au ridiculizat drept «Războiul Stelelor», s-a dovedit a fi prea solicitant din punct de vedere tehnologic și a fost încheiat în 1993. Apărarea antirachetă a Israelului, din care Domul de Fier este doar un strat, este eficientă, dar Israelul este mult mai ușor de protejat decât Statele Unite. Israelul este mai mic decât Hawaii și se confruntă în principal cu rachete cu rază scurtă de acțiune nesofisticată, mai degrabă decât cu rachete balistice sau hipersonice avansate. Acest lucru ridică întrebarea dacă Domul de Aur este fezabil. Primul obstacol este unul tehnic. Chiar dacă tehnologia a avansat enorm din anii `80, provocarea dezvoltării unui scut antirachetă spațial rămâne formidabilă. Cronologia este, de asemenea, optimistă. Susținătorii indică succesul Proiectului Manhattan, dar a fost o perioadă de război, atunci când Statele Unite erau mult mai unite în jurul unui scop comun decât sunt astăzi”, mai scrie James D.J. Brown în analiza sa. Sateliții ar putea avea o funcție comercială? Un alt obstacol sunt costurile, avertizează Brown. La sfârșitul lunii aprilie, republicanii din Camera Reprezentanților au înaintat un proiect de lege de reconciliere care alocă 24,7 miliarde de dolari pentru Golden Dome. „Acesta este doar un început. Un studiu al Consiliului Național de Cercetare din 2012 a estimat că un sistem de apărare antirachetă cu fază de propulsie, plasat în spațiu, ar putea ajunge la 831 de miliarde de dolari (în dolari din 2025). Susținătorii Golden Dome susțin acum că proiectul poate fi realizat mai ieftin. Costurile de lansare au scăzut dramatic în ultimul deceniu. SpaceX, cu cei 7.000 de sateliți Starlink ai săi, și-a demonstrat,