Fără steak sau burger vegetal. Parlamentul European interzice folosirea termenilor pentru produsele fără carne
Miercuri, 8 octombrie, Parlamentul European a adoptat un text care interzice folosirea unor termeni ca „steak”, „cârnați” sau „hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Inițiativa, susținută de eurodeputații de dreapta, a fost aprobată cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, dar urmează să fie negociată cu statele member ale UE. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și despre recunoașterea muncii crescătorilor noștri de animale”, a declarat Céline Imart, deputată din cadrul Partidului Popular European (PPE), inițiatoarea propunerii. Aceasta a subliniat că scopul nu este interzicerea produselor vegetale, ci protejarea sensului autentic al termenilor folosiți pentru carne, conform BBC. Astfel, produsele vegetale care imită carnea, ca „burgerii” sau „cârnații” pe bază de plabte, au câștigat popularitate în ultimii ani, pe fondul preocupărilor legate de sănătate, protecția animaleloe și impactul asupra mediului. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Însă textul legislativ a stârnit controverse în plenul Parlamentului European. Deputatul german Peter Liese a criticat inițiativa și a considerat-o inutilă: „Nu trebuie să-i luăm pe consumatori de imbecili. Dacă un ambalaj indică «burger vegetarian» sau «cârnaţi vegetarieni», fiecare poate decide dacă vrea sau nu să cumpere”. Mai mult, eurodeputații ecologiști s-au opus ferm noii măsuri. Spre exemplu, olandeza Anna Strolenberg a acuzat „lobby-ul cărnii” că încearcă să slăbească concurența venită din partea companiilor inovatoare din industria alimentară. În schimb însă, organizațiile din sectorul zootehnic, ca Interbev (Elevage et Viande française), au Salutat această decizie, susținând că utilizarea termenilor asociați cărnii în scopuri de marketing creează confuzie și afectează recunoașterea produselor naturale. Un proiect similar a fost respins în 2020, dar, după alegerile europene din 2024, creșterea ponderii partidelor de dreapta și de extremă dreapta a schimbat echilibrul politic, favorizând adoptarea acestei initiative. Potrivit propunerii, alte denumiri ca „gălbenuș de ou”, „albuș de ou” și „escalop” ar fi limitate la produsele care conțin carne. Spre exemplu, laptele de ovăz este denumit „băutură de ovăz” pe reafturile magazinelor europene. Autorul recomandă: Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură”, „hamburger” sau „cârnați” pentru produsele VEGETARIENE Cât a plătit un român pentru un burger, o friptură și o caracatiță la o tavernă din Thassos
Grecia, mai scumpă, dar tot mai ieftină decât litoralul românesc. Turist: În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu
„În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu. Dar tot e mai ieftin decât pe litoralul românesc”, se plânge un turist. Însă, în ciuda scumpirilor din ultimii 5 ani, să faci o vacanță în Grecia tot este în continuare mai ieftin decât în România. În „satele mai izolate sau pe insule mai puțin comerciale, plătești 6 euro pe o masă completă. În stațiuni, dai 20 de euro fără să-ți dai seama”, continuă să scrie un utilizator. În ciuda numărului mare de plângeri, sunt și turiști care scriu că restaurantele Greciei au meniuri mai ieftine față de localurile din stațiuni de pe litoralul românesc, precum Mamaia. „Prețuri la jumătate față de Mamaia”. „Acum 4-5 ani, preţurile în România şi Bulgaria erau mult mai mici faţă de Grecia, însă vedem că în acest moment prețurile sunt echilibrate, nu mai sunt atât de multe diferenţe între supermarketurile din România și cele din Grecia”, a precizat Dan Adrian Drăgan pentru Antena 3 CNN, anul trecut. În ciuda scumpirilor, Grecia este o destinație preferată de mulți turiști Click.ro a citat câteva dintre plângerile unor utilizatori de pe grupul de Facebook, „Forum Grecia”. Turiștii susțin că Grecia continuă să fie o destinație preferată în ciuda costurilor crescute la mâncare. Într-o fotografie publicată este meniul unei taverne grecești. „Prețurile nu sunt exagerate”, scrie Click.ro, „dar nici nu mai sunt ce erau odată”. o porție de salată grecească – 10 euro salată cu ton – 14 euro musaca – 10 euro cartofii prăjiți – 5,50 euro dakosul cretan (pâine uscată cu roșii și brânză) – 10 euro, chiftelele în sos de roșii – 11 euro. caracarița la grătar sau macroul afumat – 16 euro porția Taramosalata – 5 euro Pizza Salami – 11 euro Pizza Margherita – 20 euro Pastele Carbonara – 10 euro Burger – 10 euro Berea la halbă – 4-5 euro/500 ml Vin – 4-10 euro/500 ml carafa O sticlă cu apă – 1 euro/500 ml Cât a ajuns să coste un circuit complet în Grecia, în 2025 Scumpirile din ultima vreme au împărțit turiștii români în două tabere: cei care le consideră corecte din pricina produselor de calitate mai crescută și cei care consideră că Grecia și-a pierdut farmecul meselor accesibile turiștilor cu buget modest. „La ce porție de salată primești aici, poți hrăni doi oameni. Nu e ca în România, unde ți se dă o frunză de salată cu o roșie tăiată”, comentează o utilizatoare. Potrivit Eurotravel, costă 469 de euro de persoană un circuit complet cu autocarul de 7 zile în Grecia. În această călătorie, turiștii pot vizita Poarta Athosului, Salonic, mânăstirile suspendate de la Meteora, Acropole din Atena, ruinele cetății Micene și ruinele templului și amfiteatrul de la Delfi. Nu sunt incluse în preț intrarea la obiectivele turistice la Acropole (20 euro/adult), Delfi (12 euro/adult) sau Micene (12 euro/adult), precum și excursiile opționale sau croaziera Athos (35 euro/persoană). Sursa Foto: Profimedia Citește și: O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii pe litoralul românesc: 70 LEI. Turiștii se reorientează către Bulgaria sau Grecia din cauza scumpirilor Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele