Shaorma a fost detronată. Care este produsul preferat de români
Potrivit unei analize Glovo, shaorma a fost detronată în topul preferinţelor culinare ale românilor. Românii au comandat, în ultimele 12 luni, 7,7 milioane de burgeri. Astfel, România intră în topul global al consumului acestui preparat, al firmei de livrare, iar 2 din 5 burgeri sunt comandați numai în București. FOTO – Caracter ilustrativ Potrivit celor de la Glovo, luna mai a lui 2026 a înregistrat un număr record de comenzi; 84.000 de burgeri într-o singură săptămână. România se situează astfel pe cel de-al treilea loc, la nivel global, în ceea ce priveşte consumul acestui preparat culinar, după Spania şi Italia. Bucureștiul ocupă primul loc la nivel global în consumul de burgeri prin Glovo. Cu peste 3,2 milioane de burgeri comandați în ultimele 12 luni, capitala României a depășit orașe precum Barcelona și Milano. Topul primelor cinci țări la nivel global în ceea ce privește consumul de burgeri prin Glovo este format din Spania, Italia, România, Polonia și Maroc. Burgerul dublu din carne de vită, cu două chifle și două felii de brânză este preferatul românilor De departe, cel mai comandat sortiment este burgerul dublu din carne de vită, cu două chifle și două felii de brânză, care depășește semnificativ varianta clasică. Alte opțiuni populare includ burgerii de pui, mai mici și mai accesibili, smashed burgers (cu carnea presată direct pe grill – unul dintre trendurile internaționale cu cea mai rapidă creștere), dar și burgerii clasici. Românii comandă frecvent și din cele cu bacon, carne de porc, precum și variante vegetariene, mai scriu cei de la Glovo. Analiza arată că burgerii rămân una dintre alegerile preferate ale românilor pentru cină, cu un vârf de consum înregistrat la ora 19:00 și o cerere ridicată în intervalul 18:00 – 20:00. În ceea ce privește zilele săptămânii, vinerea generează cel mai mare volum de consum, urmată de sâmbătă și joi. București, Cluj-Napoca și Iași – orașele cu cei mai mari fani ai burgerilor În București se comandă aproape jumătate din totalul burgerilor comandați prin Glovo în România, urmat de Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Timișoara. Cele mai mari creșteri ale consumului comparativ cu perioada anterioară au fost înregistrate în Cluj-Napoca, Constanța și București. Cea mai aglomerată zi pentru consumul de burgeri din ultimele 12 luni a fost 8 mai 2026, când au fost livrați peste 14.000 de burgeri la nivel național. Săptămâna care a început pe 11 mai 2026 a generat cel mai mare volum de consum de burgeri la nivel local, cu peste 84.000 de burgeri comandați. Potrivit firmei de livrare, pe locul al doilea în clasament se află pizza, ca preparat comandat, urmat de cartofi prăjiţi şi abia pe cel de-al patrulea loc se află shaorma. RECOMANDAREA AUTORULUI: Curierii Glovo au răbufnit în Italia. Aceștia sunt nemulțumiți de condițiile de muncă: „Mă simt ca un număr, nu există contact uman” România e pe primul loc în Europa de Sud-Est la comandat mâncare acasă. Un constănţean a făcut cumpăraturi de la supermarket de 33.000 de lei
Parlamentul European a votat interzicerea denumirilor de „friptură,” hamburger sau „cârnați” pentru produsele vegetariene
Parlamentul European a votat miercuri pentru interzicerea utilizării termenilor precum “friptură”, “cârnați” sau “hamburger” pentru produsele care nu conțin carne. Europarlamentarii au susținut, cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă, o propunere venită din partea Partidului Popular European, o coaliție de partide conservatoare, care interzice denumiri precum „friptură pe bază de plante” sau „burger vegetarian”. Totuși, decizia nu este finală, deoarece urmează etapa negocierilor cu cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Dezbateri aprinse în Parlamentul European Inițiatoarea propunerii, franțuzoaica Céline Imart (43 de ani), ea însăși fermieră, a invocat riscul de confuzie și protecția consumatorilor ca principalele argumente: Înlocuitorii pe bază de plante, de exemplu, nu oferă aceleași valori nutriționale ca omologii lor de origine animală. „Este vorba despre transparență și claritate pentru consumator și recunoașterea muncii fermierilor noștri.” Celine Imart, fermieră și europarlamentar, verifică producția de grâu de la ferma ei din Cuq-Toulza, sud-vestul Franței, pe 17 mai 2024. În timpul unei dezbateri aprinse în Parlamentul European, Imart a ținut să clarifice: „Nu se pune problema interzicerii alternativelor pe bază de plante, dar țin la punerea în valoare a termenilor, la adevăratul lor sens”, Friedrich Merz: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani” Propunerea a beneficiat de sprijin de la Berlin: cancelarul Friedrich Merz și ministrul Agriculturii Alois Rainer s-au pronunțat în mod clar pentru redenumirea obligatorie a produselor vegetariene, notează Bild. Rainer, de profesie maestru măcelar, a declarat: „Pentru mine personal, un șnițel este făcut din curcan, vițel sau porc”. La rândul său, Merz a declarat: „Un cârnat este un cârnat. Cârnații nu sunt vegani.” „Nu trebuie să luăm consumatorii de proști” Legea, care vizează interzicerea unor denumiri precum „friptură de soia,” a divizat dreapta, notează Le Figaro. Europarlamentarul german Peter Liese, de exemplu, consideră că este „păcat” că Parlamentul European dedică timp „unei astfel de prostii”. „Nu trebuie să luăm consumatorii drept proști”, dacă „pe un pachet scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnați vegetarieni’, oricine poate decide dacă vrea să-l cumpere sau nu”, a spus el. Un alt europarlamentar german, Jan-Christoph Oetjen, a fost și mai critic: „Nu le putem explica convingător oamenilor de ce Parlamentul European votează pentru astfel de prostii. Această decizie dăunează credibilității întregului Parlament al UE”. Ecologiștii s-au declarat împotriva textului. Olandeza Anna Strolenberg a mustrat „lobby-ul cărnii” pentru că „încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar”. Produsele vegetariene care imită carnea au crescut în ultimii ani, determinate de preocuparea consumatorilor pentru o alimentație sănătoasă, bunăstarea animalelor sau reducerea amprentei asupra mediului, în contextul în care fermele de animale sunt principalii emițători de CO2. În 2020, deputații au respins o lege pe același subiect. Cu toate acestea, alegerile europene din 2024 au schimbat echilibrul partidelor, oferind mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă-dreapta, care susțin că sunt apropiați de sectorul agricol. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni a fost denunțată la Curtea Penală Internațională pentru presupusa complicitate la genocidul din FÂȘIA GAZA