Pilonul II: Unde sunt investiți cei 246,8 miliarde lei?
Pilonul II de pensii a ajuns la active de 246,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie 2026. Sistemul avea înregistrați peste 8,5 milioane de participanți. Cei mai mulți bani erau investiți în titluri de stat și acțiuni. Datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată amploarea atinsă de sistemul pensiilor private obligatorii din România. La data de 31 iulie 2026, activele fondurilor de Pilon II ajungeau la 246,8 miliarde de lei, cu 39% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Suma reprezintă totalul activelor administrate în numele participanților, nu banii disponibili individual sau totalul contribuțiilor virate. Valoarea este influențată atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor fondurilor, arată Mediafax. Loading … Pilonul II de pensie a atins fonduri de 246,8 miliarde de lei. Unde sunt investiți banii din fondurile private. Foto: Shutterstock Unde sunt investiți banii din fondurile private La sfârșitul lunii iulie, Pilonul II avea 8.553.656 de participanți, repartizați între cele șapte fonduri active. NN avea cei mai mulți participanți – 2.147.342; AZT Viitorul Tău – 1.726.321 de participanți; Metropolitan Life – 1.181.653 de participanți; Vital – 1.092.233 de participanți; Aripi – 933.071 de participanți; BCR – 843.360 de participanți; BRD – 629.676 de participanți. Titlurile de stat domină investițiile fondurilor de Pilon II. La sfârșitul lunii iulie, acestea însumau 152,09 miliarde de lei, adică 61,6% din active. Acțiunile reprezentau 75,51 miliarde de lei, respectiv 30,6%. Obligațiunile corporative aveau o pondere de 3,1%, iar fondurile de investiții aveau 2,9%. Cele patru categorii totalizau 242,45 miliarde de lei. Aproximativ 95% din investițiile fondurilor de Pilon II erau plasate în active românești. Cele mai importante sunt titlurile de stat și acțiunile listate la Bursa de Valori București. Astfel, Pilonul II este și o sursă importantă de finanțare pentru stat și piața financiară din România. În iulie 2026, fondurile de Pilon II au încasat contribuții de 2,01 miliarde de lei. Contribuția medie lunară a fost de 437 de lei. Această medie nu reprezintă suma economisită anual de fiecare participant, deoarece valoarea conturilor depinde atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Romgaz preia oficial combinatul Azomureș
Producătorul național de gaze naturale, dar și de energie electrică, Romgaz, a anunțat, luni finalizarea tranzacției privind achiziția activelor combinatului Azomureș, precum și preluarea și transferul salariaților aferenți activității transferate. Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că Azomureș va funcționa la capacitate din primul trimestru al anului viitor. Conducerea Romgaz a anunțat, luni, la Bursa de Valori București, îndeplinirea tuturor condițiilor pentru finalizarea tranzacției de preluare a combinatului Azomureș. Loading … Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat că tranzacția urmează să fie semnată efectiv în zilele următoare, iar din septembrie cei peste 800 de angajați ai combinatului vor fi preluați de Romgaz. „Acum câteva luni au fost finalizate negocierile pentru preluarea Azomureș de către Romgaz. Finalizarea propriu-zisă nu s-a putut face, pentru că era nevoie de aprobări care țin de AGA, de avizul Consiliului Concurenței, de Comitetul de Investiții”, a declarat Bolojan. Bolojan: „Peste 800 de angajați vor fi preluați din septembrie” Potrivit acestuia, toate procedurile de avizare au fost finalizate vineri, iar semnarea efectivă a preluării este așteptată în următoarele zile. „În zilele următoare se va semna efectiv preluarea combinatului Azomureș, iar din septembrie, cei peste 800 de angajați vor fi preluați de către Romgaz”, a spus Bolojan. De asemenea, Bolojan estimează că, din primul trimestru al anului viitor, Azomureș ar urma să funcționeze la capacitate. Repornirea combinatului ar avea implicații directe pentru agricultura românească, în condițiile în care o parte importantă din îngrășămintele utilizate în România este în prezent asigurată prin importuri. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate, asigurând pentru agricultura românească o componentă importantă de îngrășăminte pe care astăzi le importăm”, a afirmat Bolojan. Cine este Romgaz, compania care a preluat combinatul de la Târgu Mureș Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni. Compania este listată la Bursa de Valori București și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale. Reamintim că, pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) Romgaz aprobase, cu 90,18% din voturile valabil exprimate, acordul privind transferul de activitate încheiat de Romgaz, în calitate de cumpărător, cu Azomureș, în calitate de vânzător, și i-a împuternicit pe directorul general, pe directorul general adjunct și pe directorul economic al companiei să semneze orice document prevăzut de Acordul privind transferul de activitate sau orice alt document necesar finalizării tranzacției, și să realizeze toate formalitățile necesare și utile finalizării tranzacției. Cât costă Azomureș Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din sursele proprii ale Romgaz. Prețul tranzacției, în urma negocierilor, este format din 46,459 milioane euro, la care se adaugă 49,80 milioane lei, reprezentând valoarea contabilă a sumelor materiilor prime, precum și 68,78 milioane de lei, reprezentând echivalentul costurilor necesare menținerii activității în perioada dintre semnarea Contractului și data finalizării tranzacției, conform bugetului prevăzut în contract.
Măcel la BVB după pierderea PNRR
Bursa de Valori București (BVB) a fost lovită de una dintre cele mai severe corecții din ultimii ani, chiar în ziua în care România a ajuns la termenul-limită pentru reformele asumate prin PNRR. Indicele BET a pierdut 3,61% până la 33.743 de puncte, cea mai puternică scădere într-o singură ședință de la 5 august 2024, când expira un alt termen stabilit de Comisia Europeană pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare. De asemenea, capitalizarea companiilor de pe piața principală s-a prăbușit cu 20,2 miliarde de lei într-o singură zi, până la 697 de miliarde de lei. În timp ce premierul demis, Ilie Bolojan, a confirmat pierderea celor 770 de milioane de euro din fondurile europene, piața de capital a reacționat puternic la noul eșec al României în relația cu Bruxelles-ul. Loading … Măcel pe Bursa de Valori București. Toți indicii au închis pe roșu Bursa de Valori de la București (BVB) a închis pe roșu ședința de luni, 31 august, după ce România a ratat termenul limită pentru mai multe reforme asumate prin PNRR. Statul pierde astfel 770 de milioane de euro din fondurile europene de redresare, după ce criza politică a blocat legile cerute de Bruxelles pentru salarizarea în sectorul public și pentru companiile de stat cu pierderi, scrie Ziarul Financiar. Amploarea vânzărilor s-a văzut atât în evoluția indicilor, cât și în volumul tranzacțiilor. Pe piața principală au fost înregistrate 206 milioane de lei și 25.832 de tranzacții, față de 82,3 milioane de lei și 13.598 de tranzacții în ședința precedentă. Indicele BET, principalul indice al Bursei de la București, a închis ședința de luni la 33.743 de puncte, cu 3,61%. De asemenea, companiile mari din indicele BET au înregistrat scăderi semnificative, ceea ce a tras puternic în jos valoarea totală a pieței. Romgaz a pierdut 10,4% până la 16,80 lei, iar Transelectrica 8,9% până la 89,10 lei. Sursa: Bursa de Valori București De altfel, toți inidicii Bursei de Valori au închis ședința pe roșu. Pe lângă indicele BET, indicele BET-TR a ajuns la 81.319,79 de puncte, cu 3,61% pe minus, BET-FI la 112.097,46 de puncte, în scădere cu 2,34%, BET-NG la 2.571,44, -3,98%, BET-XT la 2.907,15, -3,46%, BET-BK la 6.508,42, -2,81%, BETAeRO cu 1.041,89 puncte, -3,57% și ROTX cu 76.052,02 puncte, adică o scădere de 3,67%. Sursa: Bursa de Valori București Cronologia: Romania a pierdut banii din PNRR – președintele dă vina pe partide – partidele dau vina unele pe altele Nicușor Dan a anunțat că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR În spatele măcelului de la Bursa de Valori București se află un nou eșec al României în absorbția fondurilor din PNRR. Termenul-limită pentru reforma salarizării bugetarilor a expirat, iar România pierde definitiv 770 de milioane de euro, suma aferentă jalonului care nu a fost îndeplinit la timp. Președintele Nicușor Dan a anunțat încă din 26 august că PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să ajungă la un consens politic și social privind noua lege a salarizării. „Începând cu luna mai, Administrația Prezidențială a mediat o discuție între PSD, PNL, USR și UDMR pe tema legii salarizării. Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii. Această reformă esențială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022. Am ajuns astfel ca un subiect atât de complicat și cu implicații sociale și economice majore să fie dezbătut sub o uriașă presiune a timpului. Trebuie să remarc totuși disponibilitatea la dialog a partidelor și a echipelor ministeriale, care au desfășurat o muncă intensă”, a transmis Nicușor Dan. Șeful statului a transmis că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect privind legea salarizării în Parlament, acceptând astfel, în baza acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. „De asemenea, trebuie remarcat faptul că partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Cel mai important, partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei salariale agreate cu Comisia Europeană”. PSD și PNL au început să-și paseze responsabilitatea Pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR a declanșat un nou schimb de acuzații între partidele din fosta coaliție de guvernare. PSD a susținut că responsabilitatea pentru eșecul reformei salarizării aparține liberalilor, în timp ce PNL a transmis că social-democrații au blocat adoptarea legii înainte de expirarea termenului impus de Comisia Europeană. „PSD condamnă fuga PNL de a-şi asuma responsabilitatea pentru eşecul legii salarizării. Bolojan, Pîslaru şi PNL trebuie să răspundă toţi politic pentru această nereuşită costisitoare pentru bugetul României. Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ţinut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele şi de ce au adus astfel România în situaţia de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR!”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă. Social-democraţii au acuzat că „au făcut totul la secret, doar ţinând cont de propria agendă politică, fără să ţină cont de realităţile din România şi acum dau vina pe alţii că nu susţin o lege proastă, o lege respinsă de toată lumea şi a cărei aplicare ar produce convulsii sociale, instabilitate, blocaje instituţionale şi pierderi uriaşe pentru cetăţeni şi pentru economie!” Acuzațiile PNL: „PSD a înșelat cetățenii” Liberalii au acuzat PSD că blochează cu bună ştiinţă adoptarea Legii salarizării unitare, iar România e în pericol iminent de a pierde aproximativ 770 de milioane de euro. PNL susține că blocarea legii ar avea trei consecințe majore: menținerea inechităților salariale pentru sute de mii de angajați din sectorul public, pierderea fondurilor europene aferente jalonului și perpetuarea unor promisiuni salariale fără acoperire bugetară. Bolojan susține că Guvernul nu poartă nicio responsabilitate Premierul demis Ilie Bolojan a
Cum se apără Nuclearelectrica după raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, în cazul reactoarelor modulare mici de la Doicești
Corpul de control al Prim-Ministrului a verificat, la SN Nuclearelectrica SA (SNN), proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Amplasamentul de la Doicești a fost selectat pentru primul SMR. Nuclearelectrica a transmis că „România are potențialul de a deveni prima țară din Europa care implementează reactoare modulare mici (SMR) și un catalizator pentru extinderea acestei tehnologii în regiune”. Conform sintezei transmise de Corpul de control al Prim-Ministrului – poate fi citită integral AICI – au fost descoperite întârzieri în proiect. Dar nu numai atât. Loading … În raport se precizeză că au fost înregistrate creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Nuclearelectrica este producătorul național de energie nucleară. Societatea este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni. Deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas. Nova Power&Gas (NPG) este parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu. Potrivit raportului Corpului de Control, Nuclearelectrica s-ar fi asociat cu un partener privat fără procedura legală obligatorie. Au fost analizate nouă amplasamente posibile pentru viitoarea centrală SMR, iar Doicești a ieșit pe locul doi. Amplasamentul a fost ales chiar dacă nu a ieșit pe primul loc. În raportul Corpului de Control al Prim-Ministrulul se precizează că nu a existat nicio analiză comparativă a Nuclearelectrica prin care să explice de ce s-a mers pe varianta Doiceșei (locul 2) și nu pe prima. Cronologia proiectului de la Doicești, criticat de premierul demis Bolojan Martie 2019: Nuclearelectrica și NuScale au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru evaluarea și dezvoltarea SMR în România. Octombrie 2020: România a semnat un Acord Interguvernamental cu SUA privind proiectele nucleare, ratificat în 2021. Noiembrie 2021: La COP26, Nuclearelectrica și NuScale au anunțat planul de implementare a primului SMR în Europa. Mai 2022: Amplasamentul fostei centrale termice de la Doicești a fost selectat pentru dezvoltarea SMR-urilor. Iunie 2022: Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat un grant de 14 milioane de dolari pentru studiul preliminar de inginerie (FEED) pentru proiectul SMR din România. Septembrie 2022: Lansarea companiei RoPower Nuclear, responsabilă de dezvoltarea proiectului. 2023 și mai departe: Continuarea studiilor de inginerie și proiectare și obținerea licențelor necesare. Nuclearelectrica reacționează printr-o informare la ASF și BVB NPG a cumpărat, în decembrie 2021, terenul fostei termocentrale Doicești pentru un preț efectiv de 2,8 milioane de euro, după renegocieri. În iunie 2025, aceeași suprafață a fost vîndută ROPower – deci, indirect, statului – cu 24,3 milioane de euro. S-a adăugat și un „acord de refacturare” separat, de încă aproximativ 22 de milioane. În urma raportului Corpului de Control al Prim-Ministrului, reacția Nuclearelectrica a fost rapidă. Cosmin Ghiță – directorul general – a precizat că SNN, „prin organele sale de conducere și administrare, a acționat în limitele legii”. „Nicio decizie adoptată de organele SNN nu a generat un prejudiciu cuantificabil în patrimoniul societății — absență care face inaplicabilă orice formă de răspundere, conform art. 155¹ din Legea nr. 31/1990”, se precizează la finalul documentului. Gândul prezintă explicațiile punctuale oferite de Nuclearelectrica în urma raportului întocmit de Corpul de Control al Prim-Ministrului. 1. Cu privire la stadiul Proiectului SMR (Small Modular Reactor – Reactoare Modulare Mici) „Etapele proiectului in sine nu au făcut obiectul aprobării AGA, constituind doar o secțiune a Strategiei de Implementare a Proiectului SMR Doicești. Strategia de Implementare a fost aprobata prin punctul 2 al HAGOA nr. 8/22.09.2022. La finalul paragrafului al doilea de la punctul II.4 din Strategie se menționează: «Aceste etape au fost dezvoltate cu ajutorul echipelor NuScale si Fluor si reprezinta o estimare la acest moment. Pe măsură ce studiile avansează, acestea pot suferi modificări». Referitor la durata de 20 de luni a întârzierii: pentru un proiect de complexitatea și specificitatea celui privind implementarea SMR-urilor — proiect unic la nivel național, cu implicații în materia securității nucleare, a regimului autorizărilor speciale și a finanțării internaționale — o astfel de durată nu constituie o deviere semnificativă față de estimările inițiale, în condițiile în care niciun document aprobat referitor la proiect nu prevede termene ferme cu caracter obligatoriu. Caracterul de noutate – cunoscut si asumat de Statul Roman încă de la demarare – si anvergura unui astfel de proiect pot genera termene de implementare mai lungi decât cele estimate inițial, deoarece etapa de inginerie este singura care documentează în mod obiectiv si detaliat acest proiect. La nivelul SNN au fost dispuse toate măsurile organizatorice și administrative necesare pentru a permite realizarea proiectului în condițiile estimate inițial. Lipsa unor termene contractuale ferme, asumate prin acte juridice cu forță obligatorie, înlătură riscul oricărei posibile răspunderi contractuale sau legale în sarcina SNN sau a organelor sale corporative. Considerarea perioadelor alocate etapelor Proiectului ca fiind un angajament ferm, astfel încât depășirea termenelor estimate să se constituie într-o încălcare a unei hotărâri a AGA SNN, deși materialul pentru AGOA SNN a fost foarte clar exprimat (este postat public pe website-ul SNN), nu reprezintă defel o culpă a societății”. 2. Cu privire la selecția amplasamentului „Deși din aspectele prezentate de CCPM rezultă că SNN și-a întemeiat decizia de alegere a amplasamentului clasat pe locul al doilea în Studiul S&L pe o serie de studii și analize tehnice, rezultatul acestei decizii nu a fost materializat într-un document formalizat de tipul analizei comparative. Acest aspect nu constituie, prin el însuși, o încălcare a vreunei dispoziții legale, pentru următoarele rațiuni juridice: (i) În primul rând, Legea nr. 31/1990 și actul constitutiv al SNN nu impun obligativitatea elaborării unui document formalizat de tipul analizei comparative de amplasament în procesul decizional al organelor sociale. Nu există nicio dispoziție legală care să instituie această cerință pentru deciziile de afaceri ale consiliului de administrație sau ale adunării generale a acționarilor. (ii) În al doilea rând, specialiștii SNN, conducerea executivă, administratorii și acționarii — inclusiv Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, care dispune de expertiză sectorială recunoscută în domeniul energiei nucleare — au apreciat că nivelul de informare disponibil era suficient pentru fundamentarea deciziei. Potrivit art. 117¹ din Legea nr.
Bursa de Valori București scade dramatic
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 2,46 miliarde de lei la capitalizare. La rândul său, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat un declin de peste 41 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB În săptămâna 1 – 5 iunie au avut loc doar 4 şedinţe de tranzacţionare. Luni, 1 iunie, a fost zi liberă, faţă de cele 5 şedinţe desfăşurate în săptămâna precedentă. Scădere drastică a capitalizării bursiere Potrivit datelor BVB, consultate de Agerpres, capitalizarea bursieră a ajuns la 604,63 miliarde de lei în perioada 1 – 5 iunie 2026. Este o scădere faţă de 607,09 miliarde de lei în săptămâna 25 – 29 mai 2026. Tranzacţiile cu acţiuni au generat în această săptămână un rulaj de 490,76 milioane de lei. Este cel mai mic rulaj de la cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 532,05 milioane de lei. De notat că indicele principal BET a închis săptămâna la 30.043,10 puncte. Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost marţi, 2 iunie, când s-au consemnat schimburi de 231,16 milioane de lei, La polul opus, cea mai slabă zi a fost înregistrată vineri, 5 iunie, cu tranzacţii de 44,82 milioane de lei. Banca Transilvania și Hidroelectrica domină segmentul de tranzacții Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB. BT a avut tranzacţii de 104,05 milioane de lei şi o apreciere de 3,19%, Este urmată de titlurile Hidroelectrica, cu 54,87 milioane de lei (-2,37%), şi cele ale OMV Petrom, cu 40,61 milioane de lei (-1,43%). Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Green Tech International (+9,09%), Roca Industry Holdingrock1 (+8,02%) şi SIF Hoteluri (+7%).La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate în dreptul Chimcomplex Borzeşti Oneşti (-12,86%), Transilvania Broker de Asigurare (-10,64%) şi Carbochim (-10,45%). AUTORUL RECOMANDĂ Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari Adrian Năstase explică rezultatele privatizării Petrom: „Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom?”
Indicele de la Bursa de Valori București atinge un nou maxim istoric. Luni dimineață a depășit pragul psihologic de 30.000 de puncte
Indicele de referință al Bursei de Valori de la București a atins luni, 11 mai, un nivel pe care nu l-a mai văzut niciodată, într-o şedinţă marcată de cumpărări pe larg în piaţă şi de context extern relativ favorabil pentru pieţele emergente, notează Ziarul Financiar. La ora 10:04, indicele BET avansa cu 1,24%, după ce deschisese în urcare şi a atins un maxim intrazilnic de 30.087,35 puncte. Săptămânal, indicele a câştigat aproape 7%, iar faţă de începutul anului plus 23%. BET s-a apreciat cu 82,5% față de anul trecut Comparativ cu anul trecut, BET s-a apreciat cu 82,5% – unul dintre cele mai mari randamente dintr-un an calendaristic pentru un indice bursier european major. Printre cele mai active acţiuni din şedinţa de luni s-au numărat Romgaz (SNG), în creştere cu aproape 5%, şi Premier Energy (PE), cu un avans de peste 5%. Evoluția Bursei de Valori de la criza economică din 2008 Indicele BET a depășit 10.000 de puncte, chiar înainte de criza economică din 2008, iar ulterior a avut o scădere majoră, la jumătate. Abia pe 30 iulie 2025, Bursa de Valori de la București a depășit pragul de 20.000 de puncte, la aproape 18 ani distanță de pragul de 10.000. Listarea Hidroelectrica un impact major în evoluția BET Motivele pentru ascensiunea rapidă a indicelui BET, într-un singur an, de la 20.000 de puncte la 30.000, sunt rezultatele financiare ale marilor emitenţi listaţi, politicile de dividende generoase, precum și un flux de capital care a continuat să se îndrepte către bursa locală inclusiv în perioade de incertitudine externă. De asemenea, un impact major l-a avut și listarea şi aprecierea consistentă a Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare listare din istoria BVB, din vara lui 2023. Pieţele europene se pregăteau luni dimineaţă să deschidă în teritoriu mixt, după ce negocierile dintre SUA şi Iran privind un acord de pace au intrat într-un nou impas. Indicele BET s-a apreciat la doar câteva ore de la demiterea premierului Bolojan La doar câteva ore de la moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, indicele BET s-a apreciat marți, 5 mai, cu 0,95%, în timp ce tranzacţiileau crescut la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se aflau Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%). FOTO: Envato Recomandarea autorului: Investitorii aplaudă căderea Guvernului Bolojan. Bursa creşte, dobânzile scad Fact-checking Gândul. Bolojan a mințit în timpul moțiunii de cenzură. Acesta a susținut că Hidroelectrica nu face investiții. Cifrele oficiale îl contrazic. Numai în 2025, s-au apropiat de 800 milioane de lei. Un grad de realizare de 95% Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise
Semne de întrebare ale investitorilor, după prăbușirea acțiunilor unei companii la Bursa de Valori București. Vânzări de milioane înaintea unui anunț de restructurare
O serie de tranzacții și decizii desfășurate în ultimele luni în jurul Grup Șerban Holding (GSH), emitent ce activează în mai multe domenii din agricultură, ridică semne de întrebare în rândul investitorilor. Acțiunile GSH s-au prăbușit în ședințele de tranzacționare și au pierdut peste jumătate din valoare, iar un investitor la Bursa la Valori București a făcut o cronologie a evenimentelor care indică cum acționarul grupului a vândut acțiuni de milioane de lei înainte ca restructurările companiei să devină publice. Interagroaliment cere deschiderea procedurii de insolvenţă, acțiunile se prăbușesc Interagroaliment, parte din Grup Șerban Holding, a solicitat la mijlocul lunii aprilie deschiderea procedurii de insolvență. Grupul Șerban Holding a anunțat că această decizie a fost luată din cauza pierderilor și a prețurilor mari la motorină, îngrășăminte și semințe, dar și din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor cerealelor. Interesant este faptul că decizia grupului a apărut în spațiul public înainte cu aproximativ 2 ore ca Bursa de Valori București să anunțe suspendarea temporară a companiei de la tranzacționare. Sursa: Bursa de Valori București De la începutul anului, titlurile GSH și-au pierdut aproape jumătate din valoare, cu un declin cumulat de 44,5%, dar, după solicitarea deschiderii procedurii de insolvență, acțiunile companiei au scăzut cu 25,77%. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole, inclusiv motorină, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor, care, în cel mai bun caz, au stagnat, iar în numeroase situaţii au înregistrat scăderi. Această tendinţă s-a manifestat în sectorul agricol pe parcursul ultimilor ani şi a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă”, a transmis Nicolae Şerban, unul din antreprenorii care controlează grupul Șerban Holding. Compania a avut o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, în scădere de la 500 de milioane de lei. Raportat la cifra de afaceri consolidată a grupului de 600 de milioane de lei în același an, filiala insolventă a generat singură aproximativ 77% din veniturile totale, ceea ce explică amploarea reacției bursiere. Cronologia acțiunilor Șerban Holding În contextul în care acțiunile au scăzut abrupt, Marius Alexe, investitor la BVB, a publicat pe pagina sa de Facebook o cronologie a evenimentelor care sugerează neconcordanțe între vânzări de acțiuni de 4,1 milioane de lei și anunțul oficial al restructurărilor din companie. Pe 2 februarie 2026, Nicolae Șerban, unul dintre acționarii companiei, a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei. Interesant este că, la acel moment, nu exista niciun raport care să arate că banii respectivi au fost folosiți pentru creditarea companiei. La mai puțin de o săptămână, pe 8 februarie, același acționar a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru înlocuirea sa din funcția de administrator. Ulterior, pe 18 martie, acesta a votat împotriva propriei propuneri, fără ca motivele acestor schimbări de poziție să fie explicate public. Situația a devenit tensionată pe 24 martie, atunci când compania a anunțat concedierea a aproximativ 81 de angajați și reorganizarea activității. Nici de această dată investitorii nu au primit detalii cu privire la cauzele care au dus la aceste măsuri. Momentul decisiv a venit, joi, 16 aprilie, atunci când au apărut informații cu privire la intrarea în insolvență a uneia dintre firmele din grup, Interagroaliment. Informația a fost făcută publică cu întârziere de Bursa de Valori București, iar tranzacționarea acțiunilor a fost suspendată temporar. Scăderea bruscă a acțiunilor ridică semne de întrebare în rândul investitorilor În acest context, investitorii au început să-și pună semne de întrebare cu privire la legitimitatea evenimentelor: „Problemele companiei au apărut brusc între 2 și 8 februarie 2026? Sau domnul Șerban a tranzacționat pe baza unor informații privilegiate?” Suspiciunile investitorului Marius Alexe vizează conceptul „insider trading”, care presupune utilizarea unor informații confidențiale, nepublice, „privilegiate” pentru a obține profit pe piața de capital. „În loc să spună situația reală, a vândut acțiuni, iar banii au intrat în buzunarul dumnealui? Ca de obicei, nu vom afla niciodată. Pentru că totul e minunat pe bursa noastră, așa cum vor să audă sponsorii”. În România, practica este ilegală, iar principala autoritate responsabilă cu supravegherea pieței financiare și combaterea acestui tip de practici este Autoritatea de Supraveghere Financiară. De altfel, scăderea bruscă a acțiunilor Grup Șerban Holding a avut efecte directe, în special asupra investitorilor de retail, și a pus semne de întrebare privind informațiile publicate despre companiile listate la Bursa de Valori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursa de la București bate toate bursele din Europa la câștigurile investitorilor. Franța și Germania roșesc de invidie. Cum s-a ajuns aici Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare
BVB a deschis pe roșu marți, 31 martie. Cu cât s-a depreciat indicele BET
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în scădere pe toți indicii ședința de marți, 31 martie. După 30 de minute de la debutul tranzacțiilor, rulajul se cifra la 6,59 milioane de lei (1,29 milioane de euro). Indicele principal BET, care arată evoluția celor mai lichide 20 de companii, a înregistrat o depreciere de 0,16%. Ce companii sunt în scădere În același timp, indicele BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a consemnat o scădere de 0,17%. Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,16% din valoare, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiții, BET-BK, s-a depreciat cu 0,20%. Indicele BET-FI al SIF-urilor era pe minus cu 0,21%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic și al utilităților, înregistra un declin de 0,06%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor le înregistrau Artego (+7,54%), Comelf (+7,28%) și Bermas (+6,54%). Pe de altă parte, în scădere erau acțiunile companiilor Energopetrol (-13,84%), Socep (-2,75%) și SSIF BRK Financial Group (-1,78%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare Hidroelectrica revine pe prima poziție în topul capitalizării pe BVB, cu o valoare de piață de 62,4 mld. RON
Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori
Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri. La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023. Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum
(P) Cum să-ți construiești un viitor financiar mai sigur investind la BVB București
Te-ai gândit vreodată cum ar fi să-ți pui banii la treabă? Să investești în companii românești, să fii parte din economia reală, să ai chiar un procent din acțiunile unora dintre cele mai profitabile companii și să câștigi pe termen lung fără să depinzi doar de salariu sau pensie? Nu este o idee rezervată celor „inițiați”. E mai accesibilă decât crezi – chiar aici, prin Bursa de Valori București. Ce este Bursa de Valori București și de ce să te intereseze? Pe scurt, este locul unde companiile listate își vând acțiunile, iar investitorii – adică oameni ca tine – pot cumpăra o „felie” din aceste afaceri. Și nu vorbim doar de giganți financiari: la BVB sunt listate companii din domenii diverse – energie, sănătate, retail, bancar, tech, și multe altele. Poate nu știai, dar în ultimii ani, randamentele oferite de piața românească au fost remarcabile. Spre exemplu, indicele BET-TR, care reflectă și dividendele acordate de companii, a oferit randamente de peste 15-20% anual în unele perioade. Iar dividendele – adică profiturile împărțite investitorilor – sunt mai frecvente decât ai crede. Ce înseamnă, concret, să investești la BVB? Nu trebuie să ai mii de euro – poți începe cu câteva sute de lei Ai acces la companii românești pe care deja le cunoști: Petrom, Banca Transilvania, Hidroelectrica etc. Poți obține câștiguri din dividende sau din creșterea prețului acțiunilor Ai control total: cumperi, vinzi, urmărești portofoliul oricând vrei Nu ești la mâna inflației – acțiunile pot proteja puterea de cumpărare a banilor Dar… dacă nu te pricepi? Aici apare frica principală: „nu știu destule”, „mi-e teamă să nu pierd bani”, „nu e pentru mine”. E normal să simți asta. Dar adevărul e că nimeni nu s-a născut investitor. Totul pornește de la educație. De aceea, mai important decât să începi „pe repede înainte” e să înțelegi cum funcționează piața. Care sunt riscurile. Cum alegi companiile potrivite. Cum îți setezi obiective și îți construiești un portofoliu diversificat. Primul pas nu este să investești. Primul pas este să înveți. La ProfitPoint, ai acces gratuit la un curs de educație financiară unde înveți bazele investițiilor, inclusiv cum funcționează bvb Bucuresti. E cursul ideal pentru începători, dar și pentru cei care au testat deja piața și vor să aprofundeze. Vei învăța: Cum să nu-ți fie teamă de piața de capital Cum să analizezi companiile listate la BVB București Ce instrumente financiare sunt potrivite pentru obiectivele tale Cum îți poți construi un portofoliu echilibrat Cum să-ți controlezi emoțiile când investești Profit Point te învață cum să investești responsabil Descoperă cursul gratuit de educație financiară oferit de Profit Point. Nu este o promisiune rapidă de îmbogățire, ci o invitație de a învăța cum să-ți gestionezi banii cu cap. Indiferent dacă vrei să investești la BVB, să-ți administrezi mai bine bugetul sau să-ți creezi o sursă pasivă de venit, educația financiară e primul pas. Intră pe profitpoint.ro și rezervă-ți locul la cursul gratuit.