Nicu Ștefănuță despre drepturile reproductive, criza locuințelor și bursele sociale pentru tineri: UE poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii, inclusiv sănătatea reproductivă”
Zilele acestea la Strasbourg, agenda europeană este dominată de teme sensibile, de la drepturi sociale și criza locuințelor până la tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului Greens/EFA, a vorbit despre câteva dintre problemele care fac obiectul dezbaterilor publice din plan internațional, în această perioadă. Acesta a explicat de ce deciziile europene devin tot mai relevante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor, fie că este vorba despre accesul femeilor la servicii medicale, despre locuințe accesibile pentru tineri sau despre efectele conflictului început de Statele Unite și Israel în Iran, asupra Europei. Dreptul la avort și rolul Uniunii Europene Comisia Europeană a anunțat recent că fonduri sociale existente pot fi utilizate pentru a sprijini accesul la avort în statele membre, în urma inițiativei „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale. Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument. Pentru Nicu Ștefănuță, decizia reprezintă un moment important pentru recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european. „Este foarte important și știi de ce? Pentru că se recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii care cuprinde sănătatea reproductivă. Asta e foarte important”, a explicat europarlamentarul. Greens/EFA, grupul politic din care Nicu Ștefănuță face parte, a susținut această inițiativă și a promovat, de-a lungul anilor, munca organizației „My Voice, My Choice”. În opinia sa, măsura poate oferi sprijin femeilor din statele în care accesul la avort este restricționat. „Dacă există țări și există, în Uniunea Europeană, care interzic avortul, aici arătăm o protecție, că la nivel european va fi cineva gata să ajute femeile din toată Europa să vină, să fie tratate inclusiv prin transport, prin costurile de cazare și de tratament, bineînțeles, în alt stat care va permite.” Cu toate acestea, Ștefănuță a declarat că soluția reală ar fi includerea acestui drept în legislația europeană. „Nu este o soluție ideală. Ideal ar fi să punem în Cartea Fundamentală a Drepturilor Europene dreptul la avort. Asta este și tema de campanie pe care am adus-o. Dar este un pas istoric, pentru că pentru prima dată se zice ferm: Uniunea Europeană are o competență aici și va ajuta femeile.” Criza locuințelor: „Build more nu rezolvă problema” Criza locuințelor și creșterea chiriilor la nivelul Uniunii Europene sunt teme centrale în dezbaterile din această săptămână. Parlamentul European a adoptat marți un set de recomandări care vizează acest subiect. Deputații europeni au cerut măsuri concrete pentru a crește accesul la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei Speciale pentru Criza Locuințelor a trecut de votul plenului cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri. Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță a declarat că grupul său politic, Greens/EFA, va vota împotriva acestui raport. Deși în document este propusă creșterea numărului de locuințe construite, europarlamentarul spune că soluția nu este atât de simplă. „Raportul merge pe linia Build More (Construiește mai mult). Și Build More nu rezolvă criza actuală.”, a declarat el. „În România, deja 90% din oameni sunt proprietari. Faptul că prețurile sunt așa de crescute are de-a face cu faptul că oamenii au cumpărat mai multe apartamente, case, și pentru speculă, dar și pentru investiție.” Mai multe programe de locuințe sociale ar putea rezolva problema, spune Nicu Ștefănuță. „În România, locuințele sociale, așa cum se întâmplă în Austria, în Finlanda sau în Croația, pot rezolva parțial problema.”, a declarat acesta. O altă măsură ar fi construirea de cămine studențești. „Ar trebui să dedicăm un deceniu construirii de cămine. În orașe cum Clujul, Bucureștiul, Iașiul sau Timișoara, zecile de mii de studenți ar fi retrași de pe piața chiriilor și ar reduce presiunea asta pe chirii foarte ridicate.” Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei escaladări Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă o altă temă de discuție foarte importantă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. La nivel internațional, războiul a creat multă incertitudine. Nicu Ștefănuță a declarat că există posibilitatea unei escaladări regionale majore care ar putea implica inclusiv state membre NATO. „Există riscul pentru că este suficient ca un stat NATO să fie atacat de Iran și să activeze articolul 5. Ciprul, de exemplu, a fost atacat, sau Turcia.” „Este un conflict umanitar, este un conflict care vorbește și despre democrație. Acum o lună erau zeci de mii de oameni împușcați în Iran. Este un conflict care vorbește și despre resurse. Vedeți agricultorii care deja se tem că toate prețurile sunt în aer.”, a declarat europarlamentarul. Bursele sociale și accesul la fonduri europene O altă inițiativă a vicepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, este sprijinul pentru studenți și utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. Pe 3 martie, acesta a anunțat că, în urma demersurilor inițiate, 39.300 de studenți vor primi burse din bani europeni, în contextul diminuării fondului pentru burse. Universitățile puteau accesa acest program pentru a sprijini bursele acordate studenților. Prin depunerea unor cereri în cadrul programului, ele aveau la dispoziție patru zile pentru a transmite listele cu studenții eligibili. Suma propusă a bursei lunare a fost de 925 de lei. Propunerea lui Ștefănuță a fost ulterior pusă în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării, care a inițiat demersurile necesare pentru folosirea acestor fonduri. El a făcut apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie. „Am inițiat să luăm din Fondul Social European și să punem la burse, pentru că fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse. Pentru că Fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse acum.”, a spus acesta. În practică, însă, implementarea se lovește de dificultăți administrative. „Universitățile nu știu exact, n-au aplicat încă ordinul.”, a declarat Ștefănuță. De asemenea, studenții care studiază cu taxă nu beneficiază în prezent de burse sociale, ceea ce,
Ministerul Educației oferă peste 39.000 de burse sociale pentru tinerii din mediile dezavantajate. Scopul este prevenirea abandonului școlar
Ministerul Educației anunță o măsură importantă pentru susținerea tinerilor care provin din grupuri vulnerabile. Peste 39.000 de studenți vor beneficia de un ajutor financiar lunar, scopul principal fiind reducerea abandonului școlar. Programul se desfășoară prin parteneriatul dintre Ministerul Educației și UEFISCDI. Banii provin din fonduri europene, prin Programul Educație și Ocupare, și vor fi acordați pentru perioada ianuarie-iulie 2026. „Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, a lansat apelul pentru selecția universităților de stat civile acreditate care vor putea acorda burse sociale în cuantum de 925 lei/lună, în perioada ianuarie – iulie 2026, din bugetul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”. Pentru ca studenții să primească acești bani, universitățile de stat trebuie să depună aplicațiile în format electronic. Selecția instituțiilor de învățământ se va face pe baza proiectului destinat prevenirii abandonului școlar la nivel terțiar. „Apelul este lansat pentru implementarea activității A6 – Acordarea de burse sociale studenților proveniți din medii și grupuri dezavantajate, în cadrul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS: 322473, finanțat prin Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021–2027. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”
Executivul schimbă regulile de acordare a BURSELOR. Care este noul cuantum avut în vedere?
Guvernul discută joi, în ședința de la Palatul Victoria, un proiect de HG care prevede modificări privind modul de acordare și cuantumul burselor pentru elevii din învățământul preuniversitar. Potrivit documentului, începând cu anul școlar 2025-2026, bursa de merit va fi de 450 lei/lună, bursa socială și bursa tehnologică de 300 lei/lună, iar pentru mamele minore reintegrate în școală după naștere, cuantumul va fi de 700 lei/lună. Proiectul stabilește și criteriile de acordare. Bursele de merit vor fi destinate celor mai buni elevi – maximum 15% din efectivele unei clase de gimnaziu și liceu – pe baza mediilor obținute în anul precedent, care trebuie să fie de cel puțin 9,00. „Prin excepție, se acordă bursă de merit și elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului de 15%”, se mai arată în proiectul de act normativ. Bursele sociale vor fi acordate la cerere, pe baza documentelor care atestă situația materială, socială sau medicală, cu condiția ca elevul să fi promovat toate materiile și să fi avut media 10 la purtare. „Bursa socială se acordă şi sub condiţia ca elevul beneficiar să fi promovat la toate disciplinele şi să fi obţinut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare, la finalul anului şcolar anterior”, se mai arată în proiect. În plus, cuantumul burselor poate fi majorat prin decizie a consiliilor de administrație din fiecare unitate de învățământ. Vezi nota de fundamentare – AICI Foto: gov.ro
Elevii români vor beneficia de burse în anul școlar 2025-2026: Schimbări majore în criterii și cuantum
Potrivit proiectului, elevii vor putea primi burse de merit, sociale sau tehnologice, fiecare cu reguli clare de eligibilitate și cuantumuri stabilite. Tipuri de burse și cuantumuri În anul școlar 2025-2026, elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat vor putea beneficia de: Bursa de merit – pentru elevii gimnaziali, liceali și profesionali, inclusiv dual, cu un cuantum de 450 lei/lună; Bursa socială – pentru elevii din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, inclusiv dual, cu un cuantum de 300 lei/lună; Bursa tehnologică – pentru elevii din învățământul profesional, inclusiv dual, tot de 300 lei/lună. Cuantumul burselor poate fi suplimentat prin hotărârea consiliilor de administrație ale unităților școlare, în funcție de fondurile alocate de autoritățile locale sau alte venituri legale. Criterii de acordare a burselor de merit Bursele de merit se acordă pentru maximum 15% din elevii fiecărei clase care au medii generale pe anul anterior mai mari sau egale cu 9,00. Pentru clasa a V-a, se iau în calcul mediile pe primele două intervale de cursuri, iar pentru clasa a IX-a, mediile de admitere. În caz de medii egale, se folosesc criterii specifice de departajare stabilite de Consiliul de Administrație și avizate de inspectoratele școlare. Burse sociale și condiții speciale Bursa socială se acordă la cerere elevilor proveniți din familii cu venituri reduse, celor cu părinți decedați, elevilor cu dizabilități sau afecțiuni medicale speciale și celor școlarizați în cadrul “Școlii din spital”. Acordarea tuturor burselor este condiționată de prezența la școală și media 10 la purtare, iar absențele nemotivate pot duce la suspendarea bursei pentru luna respectivă. Bursele tehnologice Bursele tehnologice vizează stimularea elevilor din învățământul profesional și se acordă la propunerea dirigintelui, fără a fi necesară depunerea unei cereri. Excepție fac elevii care repetă anul din motive medicale. Prin aceste modificări, bursele școlare 2025-2026 urmăresc atât sprijinirea performanței școlare, cât și prevenirea abandonului, consolidând echitatea în educație și stimularea elevilor merituoși.