ING Bank România relansează ING Business PRO, o versiune îmbunătățită a aplicației mobile pentru antreprenori
ING Bank România relansează ING Business PRO, o nouă versiune a aplicației mobile pentru antreprenori, creată pentru a simplifica gestionarea operațiunilor financiare ale companiei, direct de pe telefon. Noua aplicație aduce funcții îmbunătățite pentru gestionarea de zi cu zi a afacerii și o experiență de utilizare mai clară și mai ușor de parcurs. Antreprenorii pot programa plăți recurente, pot primi notificări pentru încasări și plăți, pot deschide conturi de economii sau depozite și pot vizualiza cardurile companiei într-un singur loc. Aplicația include și dark mode, ascunderea soldului și personalizarea profilului, dar și funcții noi de interacțiune cu banca: feedback direct din aplicație și apel rapid către call-center, cu identificare simplificată. Pentru antreprenori, o zi de lucru înseamnă decizii rapide, plăți de făcut, încasări de urmărit și bani care trebuie administrați cu atenție. De aceea, soluțiile digitale îi ajută să rezolve mai ușor operațiunile bancare curente și să aibă mai multă claritate asupra finanțelor companiei. ING Business PRO răspunde acestor nevoi. Digitalizarea serviciilor pentru antreprenori: 95% dintre deschiderile de cont suplimentar pentru clienții business au fost realizate online Datele ING Bank arată că antreprenorii sunt utilizatori nativi ai aplicațiilor și canalelor digitale de banking și le folosesc pentru a desfășura operațiuni bancare importante, nu doar pentru consultarea soldului sau pentru plăți curente. În luna septembrie 2026, 95% dintre deschiderile de cont suplimentar realizate de clienții business au fost efectuate online, iar peste 90% dintre solicitările SoftPOS au fost realizate prin canale digitale. „Antreprenorii au nevoie de flexibilitatea de a-și gestiona afacerea când și de unde au nevoie, nu doar atunci când ajung la bancă sau la laptop. Cu ING Business PRO, am integrat feedbackul unei noi generații de antreprenori, care își doresc o experiență digitală simplă și intuitivă, alături de instrumentele esențiale de care au nevoie afacerile mature pentru a-și gestiona mai ușor finanțele. Din aplicația mobilă, clienții au acces rapid la funcțiile pe care le folosesc frecvent în activitatea firmei, precum plăți, notificări pentru tranzacții, cardurile companiei, conturi de economii și depozite. Vedem deja că tot mai mulți clienți business aleg soluțiile digitale pentru operațiuni care înainte presupuneau mai mulți pași sau o deplasare la bancă. Noua aplicație continuă această direcție și le oferă antreprenorilor o experiență mai simplă și mai rapidă”, a declarat Luana Sorescu, Head of Easy Banking, ING Bank România. Mai mult control asupra banilor firmei ING Business PRO le permite clienților să programeze rapid plăți recurente sau plăți pentru o anumită dată, o funcționalitate utilă pentru facturi, chirii, furnizori sau alte tranzacții repetitive ale companiei. În plus, utilizatorii pot activa notificări pentru încasări și plăți și pot avea o imagine mai bună asupra cash flow-ului. Pentru plățile efectuate periodic, ei pot utiliza șabloane, astfel încât totul să se desfășoare cât mai simplu. În același timp, antreprenorii pot face operațiuni de schimb valutar la cursuri actualizate în câteva secunde. Conturi, depozite și carduri, într-un singur loc Pentru companiile care vor să își administreze mai eficient lichiditățile, ING Business PRO permite deschiderea de conturi de economii sau depozite direct din aplicație, fără pași suplimentari sau deplasări într-o sucursală a băncii. Acestea au la dispoziție și opțiunea depozitului Business Bonus (pentru fonduri noi), cu dobândă de 5,1% pe an și posibilitatea de a accesa banii în orice moment, fără riscul de a pierde dobânda acumulată. Totodată, aplicația oferă o imagine mai clară asupra cardurilor companiei. Utilizatorii pot vedea cardurile firmei într-un singur loc și pot urmări mai ușor activitatea acestora, un beneficiu important mai ales pentru companiile care lucrează cu mai multe carduri. ING Business PRO extinde și gama de operațiuni care pot fi realizate direct din aplicație. Antreprenorii pot solicita emiterea de instrumente de debit și pot activa serviciul ING SoftPOS, transformând un telefon Android compatibil într-o soluție de acceptare a plăților cu cardul. Astfel, tot mai multe servicii utilizate în activitatea curentă a unei companii sunt disponibile printr-un proces simplu și digital, direct din aplicație. Apel la ING din aplicație și identificare instantă ING Business PRO include și funcționalități care simplifică relația cu banca. Clienții pot transmite feedback sau pot suna în call center direct din aplicație, cu identificare mai rapidă și mai puțini pași administrativi. În plus, aplicația aduce o experiență digitală mai flexibilă, cu opțiuni precum ascunderea soldului disponibil, dark mode și personalizarea profilului prin alegerea unui avatar. Aplicația poate fi accesată cu aceleași date de autentificare folosite în prezent pentru ING Business, fără crearea unui cont nou. Din ING Business PRO, antreprenorii au acces și la Business Deals, secțiunea cu oferte și reduceri negociate special pentru clienții business ING, de la servicii de facturare și internet, până la soluții de securitate cibernetică, beneficii pentru leasing operațional, echipamente, contabilitate sau marketing. Din aplicație, utilizatorii pot descărca și extrase de cont în format PDF sau CSV, pentru intervale zilnice sau lunare deja încheiate. ING Business PRO este disponibilă pentru descărcare în App Store și Google Play. Pe lângă echipa noastră uzuală de tocilari, colaborăm punctual cu diverși redactori și freelanceri la fel de pasionați ca și noi în ceea ce privește jocurile, gadget-urile și tehnologia, în general. Materialele scrise de aceștia sunt marcate cu denumirea Contributors și sunt evaluate cu atenție, pentru a ne asigura că vă oferim informații corecte și conținut de calitate, la standardele Zonei. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Huawei, compania care nu vrea să se extindă. O discuție cu Jiang Xisheng despre acționariat, criză, supraviețuire și viitor
Pe 21 septembrie am participat, în Shenzhen, la o întâlnire informală cu Jiang Xisheng, Secretar Șef al Consiliului de Administrație al HUAWEI. Discuția a avut loc într-unul dintre sediile companiei, o clădire discretă la exterior, dar al cărei interior seamănă mai degrabă cu un palat din secolele XVI-XVII: marmură, candelabre, mobilier clasic și multe flori exotice. Înaintea întâlnirii am văzut certificatul de înființare al HUAWEI, din 1987, alte documente istorice ale companiei, o prezentare video despre structura de conducere și arhiva în care sunt păstrate documentele. O introducere utilă, pentru că o parte din discuția ce-a urmat s-a învârtit în jurul întrebărilor: cine deține compania și cine ia deciziile. Jiang Xisheng este unul dintre oamenii care pot vorbi despre HUAWEI nu doar din perspectiva companiei din prezent, ci și din aceea a unui angajat care a lucrat pentru ea peste 30 de ani. Născut în 1966 și absolvent al Universității Xidian, Jiang s-a alăturat HUAWEI în 1989. De atunci a ocupat funcții în marketing și vânzări, achiziții, investiții și finanțe, a fost CFO al HUAWEI Electric și ocupă în prezent funcția de Secretar Șef al Consiliului de Administrație. 37 de ani în aceeași companie L-am întrebat cum este să lucrezi 37 de ani pentru aceeași companie, o situație care în Europa sau România de azi e o raritate. Jiang a spus că mai are câțiva colegi care au venit la HUAWEI cam în aceeași perioadă și care mai sunt în companie, dar că nu foarte mulți. Privind în urmă, își descrie cariera în termeni simpli, s-a concentrat pe muncă, a acumulat experiență și a rezolvat probleme. Ca în viața oricărui om au existat și perioade de confuzie, spune acesta, însă parcursul său a fost în general „foarte lin”. În primii ani, Jiang era inginer de vânzări și mentenanță. Își amintește inclusiv situații în care mergea noaptea la sediul unui client împreună cu inginerii companiei și lucrau până dimineața pentru a adapta o soluție sau pentru a repara o defecțiune. Pe atunci HUAWEI „era o companie foarte mică și nu foarte avansată.” Dar avea deja o obsesie care s-a păstrat până astăzi în discursul companiei, aceea de a rezolva problemele reale ale clienților. Când fluctuațiile rețelei electrice din China defectau echipamentele, HUAWEI a construit un stabilizator de tensiune. Iar când fulgerele afectau echipamentele din zonele rurale, compania a dezvoltat tehnologii de protecție. O companie deținută în întregime de angajați HUAWEI a introdus planul de deținere de acțiuni de către angajați ( HUAWEI ESOP) în jurul anilor ’90, într-o perioadă în care multe companii chineze de tehnologie făceau același lucru, încurajate de politici naționale și locale. Diferența e că, în majoritatea cazurilor, angajații dețineau 30–40% din acțiuni, iar astăzi, acolo unde astfel de planuri mai există, procentul a scăzut la 10–20%. La HUAWEI, acțiunile sunt deținute în proporție de 100% de angajați. Jiang a explicat și de ce modelul nu s-a răspândit, motivele sunt morale și tehnice. Spre exemplu, pe măsură ce o companie crește, fondatorul trebuie să fie dispus să-și împartă averea cu angajații. În plus, companiile care vor să ajungă la bursă se lovesc de obstacole juridice și de reglementare. Ca termen de comparație, a dat exemplul lanțului britanic John Lewis, deținut în principal de angajații săi. În primii ani, HUAWEI a lucrat și cu investitori independenți, dar treptat aceștia au ieșit din companie în urma unor procese sau negocieri, din cauza viziunii diferite privind direcția de dezvoltare. De atunci, spune Jiang, cadrul ESOP a rămas același. Mecanismul prin care se stabilește prețul acțiunii e destul de simplu. Valoarea unei acțiuni este valoarea activului net pe acțiune, calculată anual pe baza raportului de audit KPMG. Adică valoarea netă a companiei, auditată de o companie externă pe baza rezultatelor financiare, se împarte la numărul de acțiuni și așa afli prețul pe acțiune. Astfel prețul variază de la an la an în funcție de evoluția companiei, dar în același an prețul de cumpărare și cel de vânzare sunt identice. Numărul total de acțiuni a crescut constant, pentru că se alocă în fiecare an acțiuni noi angajaților: de la 21.000 la început, la peste 60 de miliarde în prezent. O jurnalistă a întrebat dacă această creștere nu diluează valoarea acțiunilor și dacă există un preț de referință. Oficialul a răspuns că există un singur preț, cel al activului net pe acțiune. Recunosc că mi-ar fi plăcut un răspuns care să includă și valoarea prețului unei acțiuni. Există și o limitare a modelului „acțiuni pentru angajați”. Din cauza unor restricții impuse de legile și reglementările chineze, ESOP nu include angajații care nu sunt cetățeni chinezi, așa că pentru ei HUAWEI a creat un program separat, al unităților bazate pe vechime (TUP – Time-based Unit Plan). Angajaților străini importanți li se alocă niște unități, dar nu sunt proprietarii acestora, ci primesc randamente pentru un număr fix de ani. Practic, participă la câștigurile companiei, dar nu și la deținerea ei. Cum e condusă compania, plus un veto în stil britanic Cu peste 100.000 de angajați acționari, e evident că nu poți organiza un vot general de mai multe ori pe an. Soluția HUAWEI este un sistem cu reprezentanți. Angajații acționari își aleg 161 de reprezentanți care formează Comisia Reprezentanților, cel mai înalt organism de guvernanță al companiei. Comisia se reunește o dată sau de două ori pe an și decide asupra chestiunilor importante, de la numărul de acțiuni noi emise și valoarea dividendului pe acțiune, până la alegerea membrilor Consiliului de Administrație și ai Consiliului de Supraveghere. Comisia ia hotărârile, însă fondatorul HUAWEI, Ren Zhengfei, are drept de veto asupra anumitor decizii. Jiang spune că, atunci când și-au construit structura de guvernanță, au studiat atât practicile occidentale, cât și pe cele ale companiilor chineze, iar dreptul de veto a fost inspirat de monarhia constituțională britanică. Cineva a întrebat când și-a folosit Ren Zhengfei ultima dată acest drept. Jiang a spus că ultima dată a fost în 2025, iar chestiunea minoră. Opiniile erau împărțite, iar Ren a respins propunerea și a sugerat să fie amânată, iar
Claudia Moise, despre succesul brandului Râureni, la conferința Made in Romania: Luăm ce e mai bun din natură și punem în borcane cu drag
Dacă vorbim despre produse alimentare românești, atunci Râureni este brandul care a pus Vâlcea pe harta preferințelor. Claudia Moise, Marketing Specialist Râureni, a vorbit, la conferința „Made in Romania” organizată de Gândul, despre cum a devenit cunoscut un brand puternic legat de tradiția noastră culinară: fructe, legume, pământ, produse cu rețete prezente pe mesele românilor. Astăzi, compania se definește ca fiind mai mult decât un producător de conserve: un brand românesc cu o identitate deja bine cunoscută și pe piețele externe. Claudia Moise spune că reziliența, integrarea agriculturii cu producția și controlul întregului ecosistem au devenit avantaje importante într-o industrie expusă sezonalității, costurilor și problemelor de aprovizionare. În spatele „cămării” Râureni sunt sute de hectare de ferme, livezi și sere „Râureni înseamnă dorința de a păstra și de a duce mai departe, și în spațiu, dar și în timp, lucrurile pe care românii le consideră valoroase: pământul, legumele, fructele, tradiția și plăcerea de a pune ceva bun pe masă și de a împărți cu cei apropiați”, spune Claudia Moise. Istoria fabricii de la Râureni începe în 1968, iar brandul a trecut prin transformările industriei românești de după 1989 înainte de a fi relansat în 2008 prin preluarea de către grupul Annabella, fondat de antreprenorii vâlceni Dorina și Dan Mutu. În 2026, linia de business de retail a grupul a ajuns la peste 200 de magazine Annabella în 17 județe și în București, cu capital 100% românesc. În spate sunt și aproape 900 de hectare de ferme, livezi și sere, din care vine cea mai mare parte a materiei prime, fructe și legume. Ce nu acoperă din surse proprii, asigură de la producători locali, pe aceleași standarde. Produsele Râureni ajung în 25 de țări. Brandul Râureni aduce calitate, dar și bucate pregătite cu drag pentru cămara familiei În cadrul conferinței Made in Romania, Claudia Moise a vorbit nu doar despre cifre, ci despre ce aduce brandul la masă ca valoare umană. Dincolo de calitatea produselor, vorbim despre gestul de a așeza cu drag bucate alese în cămară, care arată impecabil la masa în familie. „Nu este doar despre a da produse de calitate bună și care arată impecabil”, spune Claudia Moise. Este despre a face acest lucru „cu drag, zi după zi” și de la o generație la alta, adaugă ea. „Cam asta se întâmplă la Râureni de mai bine de 50 de ani. Luăm ce e mai bun din natură și punem în borcane cu drag, cu recunoștință și cu respect pentru natură, dar și pentru oameni. Și cumva, cred că, de fapt, și despre asta este vorba în construcția brandului Râureni, nu neapărat doar de a face lucrurile bine în fiecare zi”, spune reprezentanta companiei. „Nu suntem nici noi scutiți de sezonalitate” Claudia Moise explică, totuși, că industria conservelor este, la rândul său, dependentă de factori pe care producătorul nu îi poate controla întotdeauna: sezonalitatea, disponibilitatea materiei prime, forța de muncă și costurile utilităților. „Nu suntem nici noi scutiți de sezonalitate, de disponibilitatea materiei prime”, spune reprezentanta Râureni. Compania este expusă și problemelor legate de forța de muncă și creșterea costurilor cu utilitățile. În acest punct apare însă unul dintre avantajele pe care Râureni le consideră importante: integrarea verticală. Agricultura și producția, în același ecosistem Compania funcționează într-un model în care agricultura, producția și retailul fac parte din același ecosistem integrat. Râureni nu înseamnă doar fabrica pe care consumatorii o asociază cu brandul, ci face parte dintr-o structură care include trei fabrici. Pentru un producător care lucrează cu materii prime agricole și este dependent de sezonalitate, integrarea poate însemna mai mult control asupra lanțului de producție. „Poate chiar suntem mai expuși decât alte zone din industria de food”, spune Claudia Moise, care adaugă că modelul integrat vertical permite companiei să mute incertitudinea factorilor externi de pe un segment pe altul. Este o logică apropiată de cea discutată și de alți producători alimentari la conferința „Made in Romania”: pentru ca România să poată construi companii capabile să concureze pe piețele externe, nu este suficient să existe produsul final. Contează capacitatea de producție, accesul la materie primă, investițiile și controlul lanțului de la terenul agricol la raft. Cele trei ingrediente ale unui brand de succes în industria alimentară: „Natură, oameni, respect” În cazul Râureni, răspunsul nu este doar despre exportul unui borcan de dulceață sau de conserve. Este despre exportul unei imagini construite în timp. Întrebată de moderator care ar fi cele trei ingrediente din „rețeta” brandului Râureni. Claudia Moise a sintetizat simplu: „natură, oameni, respect”. În opinia sa, un brand de succes e construit în timp, prin consecvență, reziliență și capacitatea de a păstra aceeași identitate în timp ce compania se dezvoltă. „Nu știu dacă este vorba despre determinare, reziliență sau încăpățânarea de a rezista”, spune ea despre parcursul companiei. „Important este că, în industria alimentară, continuitatea presupune să treci peste problemele care apar în fiecare sezon și să mergi înainte”, adaugă reprezentanta companiei. Într-o industrie în care competiția pentru piețele externe se duce tot mai mult pe eficiență, scară și capacitate de producție, Râureni încearcă să păstreze în ecuație și un element mai greu de cuantificat: identitatea produsului românesc. Iar aceasta este una dintre întrebările cheie ridicate de conferința organizată de Gândul: dacă România are deja produse, producători și branduri care au trecut granițele, următorul pas este să transforme aceste povești individuale într-o reputație mai puternică pentru ceea ce înseamnă, în ansamblu, Made in Romania.
Bogdan Grama, Carmistin, la conferința Made in Romania: În 20 de ani am reușit să ajungem lideri de piață. Cum a construit un grup românesc integrat de la fermă la furculiță
Carmistin a construit în două decenii un model integrat de producție, de la terenurile agricole și producția de furaje până la ferme, abatoare și procesarea cărnii. Brandul La Provincia a devenit însă mai cunoscut consumatorilor decât compania care l-a lansat, spune Bogdan Grama, Senior Operational and Development Manager Carministin The Food Company la conferința Gândul „Made in Romania”. Grupul are aproximativ 50 de companii și acoperă întregul traseu al producției de carne de pasăre, de la terenurile agricole și producția de cereale până la producția de furaje, reproducție, ferme, abatoare și procesare. La Provincia, cel mai cunoscut brand lansat de Carmistin La Provincia este brandul românesc prezent pe rafturile din țară și străinătate, cel mai cunoscut brand al grupului. Bogdan Grama a povestit cum a ajuns Carmistin la nu mai puțin de 5.000 de angajați, producție de 70 de milioane de păsări anual și la exporturi în 40 de țări. Din perspectiva sa de top manager, următoarea etapă înseamnă investiții, integrare și o capacitate mai mare de a concura cu producătorii europeni, în special din Polonia, Germania și Franța. „Suntem 5.000 de români”, spune Bogdan Grama, explicând de unde vine energia cu care compania se extinde pe piețele internaționale. Carmistin a ajuns, în aproximativ 20 de ani de la înființare, lider de piață pe nișa sa. De la fermă la furculiță: Puterea unui lanț de producție integrat Modelul Carmistin nu se oprește la producția de carne. Grupul produce cereale pentru propriile operațiuni și aproximativ 750.000 de tone de furaje pe an, cu obiectivul de a ajunge la un milion de tone. Compania produce puii pentru fermele proprii, operează ferme și abatoare și are unități de procesare. Pentru Grama, această integrare este una dintre condițiile pentru ca un producător român să poată concura cu marile companii europene. „Nu este suficient să ai numai ferme, nu este suficient să ai numai abator sau unități de producție, unități de procesare. Trebuie să ai neapărat lanțul de producție integrat”, spune el. Motivul este atât economic, cât și legat de cerințele europene privind sustenabilitatea. Compania a construit deja două fabrici pentru valorificarea deșeurilor rezultate din activitate. Astfel, ceea ce era anterior un cost devine materie pentru o nouă activitate, iar compania spune că a redus în același timp cantitatea de dioxid de carbon eliminată și și-a îmbunătățit costurile. Infrastructura, esențială pentru dezvoltarea industriei Creșterea unei companii industriale nu înseamnă doar construirea efectivă a unei fabrici. Este extrem de importantă infrastructura din jurul investiției, spune Grama.. Pentru o nouă fabrică pentru procesarea cărnii de porc, compania a trebuit să aducă energia electrică de la 12 kilometri distanță, să traverseze un baraj și patru județe. Drumurile de acces au trebuit refăcute, gazul a trebuit adus pentru întreaga comunitate, iar pentru apă a fost necesară găsirea unei soluții separate. „Drumurile de acces a trebuit să le refacem într-un într-un efort extraordinar, gazul a trebuit să aducem gaz pentru o întreagă comunitate, ca să avem și noi gaz. Apă nu este, deci a trebuit să căuăm. În loc să pornim investiția în doi ani, am pornit în patru, în sensul că pe lângă asta, procesul de autorizare este birocratic. Și asta e puțin spus. Este foarte complicat”, explică Grama. El a dat un singur exemplu: pentru aducțiunea de curent electric au fost necesare 52 de avize. De aici vine și una dintre propunerile formulate de Bogdan Grama pentru o mai bună comunicare între stat și mediul de afaceri: grupuri de lucru în care reprezentanții autorităților să se implice direct în rezolvarea problemelor întâlnite de companii în proiectele de investiții. Roboții au intrat în fabrică. Dar oamenii trebuie formați Carmistin folosește deja roboți și inteligență artificială în fabricile sale. Tehnologia nu rezolvă însă problema resursei umane, spune reprezentantul Carmistin. Compania are nevoie în continuare de tranșatori, operatori de utilaje, medici veterinari și alte specializări pentru care, spune Grama, România nu mai formează suficient personal. Carmistin a început să își creeze propriile forme de pregătire profesională. Pentru noile unități, compania a format deja mii de oameni pentru diverse meserii și vede un rol posibil pentru stat în dezvoltarea unor forme de pregătire dedicate industriei alimentare. „Noi ne-am propus ca pentru unitățile noi, lucru care l-am și făcut de altfel, să creăm noi aceste școli, să le zicem. Avem mii de oameni formați pe diverse meserii, dar ar fi foarte interesat dacă statul s-ar implica să creeze, de exemplu, personal pentru industria alimentară”, propune Grama. Lecția Poloniei pentru industria alimentară România are un avantaj important în regiune: produce cantități mari de cereale și are o bază agricolă puternică. Provocarea este transformarea acestei producții în produse cu valoare adăugată și în companii capabile să concureze pe piețele externe. Un exemplu pe care Grama îl aduce în discuție este Polonia, pe care o descrie drept una dintre marile forțe ale industriei alimentare europene. În opinia sa, investițiile făcute prin programele de finanțare și viteza cu care acestea au fost accesate au contribuit la dezvoltarea sectorului. Grama spune că, în perioada în care a lucrat în Polonia, a văzut proiecte aprobate rapid și investiții realizate la scară mare. „Polonia a depășit Franța la anumite categorii și am putea să ne uităm cum s-au întâmplat lucrurile acolo. În primul rând, în primul val de finanțare s-au absorbit banii până la ultimul cent, pentru că cei din comunitățile locale din localități, țăranii sau agricultorii sau investitorii în industria alimentară depuneau un mic dosar la un centru regional și dosarul se aproba în 2 săptămâni. Am trăit câțiva ani în Polonia și am văzut cum s-au realizat investițiile”, explică reprezentantul Carmistin. Cum a ajuns Carmistin să exporte în 40 de țări Carmistin exportă deja în 40 de țări. Pentru următoarea etapă, însă, Grama vorbește despre necesitatea deschiderii unor piețe noi și a unei colaborări mai active între companii și instituțiile statului. Exemplul pe care îl dă este Vietnamul. În loc ca fiecare producător să încerce separat să intre pe o piață nouă, reprezentantul Carmistin consideră că ministerele, autoritățile sanitare, departamentele economice și reprezentanțele diplomatice ar putea lucra
Romgaz neagă presiunile oficialilor în scandalul achiziției de gaze LNG
Compania Romgaz neagă că ar fi fost presată de oficiali ai statului să cumpere gaze naturale lichefiate (LNG). Compania a precizat într-un comunicat de presă că orice eventuală achiziție va fi decisă pe baza prețului, a condițiilor de piață și a interesului economic al companiei, prin procedurile interne prevăzute de lege. Precizările vin în contextul în care au apărut informații în spațiul public cum că oficiali americani ar fi exercitat presiuni ca statul român să cumpere LNG de la americani. ROMGAZ neagă faptul că demintarii s-ar fi implicat în achiziția gazelor naturale lichefiate Romgaz a susținut azi printr-un comunicat de presă că nu a primit presiuni din partea niciunui demnitar ca să încheie contracte cu privire la cumpărarea sau vânzarea de gaze. Compania a precizat că deciziile comerciale sunt luate de conducerea sa, conform regulilor interne și legislației în vigoare. „În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public referitoare la posibile achiziții de gaze naturale lichefiate (LNG), Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ SA („ROMGAZ”) face următoarele precizări, în vederea unei informări corecte și complete a publicului. Pentru a evita orice neînţelegere care poate fi creată de anumite informații apărute în spațiul public legat de achiziția unor gaze naturale LNG de către ROMGAZ, precizăm că, niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina conducerea ROMGAZ să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare gaze, indiferent de sursă (deci inclusiv din LNG)”, scrie în comunicatul de presă. Loading … „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal” Romgaz a mai scris în comunicat că este o companie listată la bursă și trebuie să respecte regulile aplicabile tuturor firmelor de acest tip. Chiar dacă statul român este acționarul principal, deciziile companiei trebuie luate potrivit procedurilor interne și în respectul drepturilor tuturor acționarilor. „ROMGAZ este o societate listată pe piața de capital și îşi desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal și a regulilor de guvernanță corporativă aplicabile societăților listate. Calitatea statului român de acţionar majoritar nu înlătură și nu modifică obligația companiei de a respecta aceste reguli, mecanismele corporative de decizie, drepturile tuturor acționarilor și obligațiile de informare aplicabile unei societăți listate. Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale ROMGAZ și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, mai scrie în comunicat. Romgaz spune că afacerile sunt analizate în funcție de preț, riscuri și nevoile companiei Conform comunicatului, compania Romgaz a susținut că orice afacere pe care o face este analizată în funcție de preț, condițiile de pe piață, riscuri și nevoile companiei. Deciziile sunt luate după procedurile interne și țin cont de planurile de dezvoltare ale companiei. Romgaz va analiza în continuare oportunitățile de pe piața gazelor, inclusiv cele privind LNG, în funcție de interesul economic al companiei. Dacă va exista o decizie care trebuie anunțată public, aceasta va fi comunicată transparent, prin canalele oficiale și conform legii. „Orice decizie privind realizarea unei operațiuni comerciale este fundamentată pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, prin raportare la condițiile de piață, riscurile asociate, necesitățile companiei și obiectivele sale de dezvoltare, cu respectarea mecanismelor de guvernanță corporativă și a competenţelor de aprobare aplicabile. ROMGAZ va continua să analizeze oportunitățile existente pe piața gazelor naturale, inclusiv LNG, exclusiv prin raportare la interesul companiei și la criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Orice informaţie care, potrivit cadrului legal aplicabil unei societăți listate, face obiectul unei obligații de raportare va fi comunicată în mod transparent, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă”, arată comunicatul Romgaz. Amabasadoarea SUA în Grecia, acuzată că ar fi spus că americanii pun umărul la debarcarea lui Ilie Bolojan Recent, în spațiul public a apărut informația că Romgaz ar fi fost presată de demnitari să cumpere gaze lichefiate. Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi declarat, în cadrul unei cine desfășurate la Atena în luna martie, la care a participat și ministrul grec al Energiei, că Statele Unite ar fi fost implicate în demiterea guvernului Bolojan și că o situație similară s-ar putea produce și în Grecia, potrivit The Wall Street Journal. Motivul ar fi fost refuzul premierului Bolojan de a cumpăra LNG de la americani. Conversația a devenit aprinsă, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această descriere a schimbului de replici”, scrie Wall Street Journal. „În martie, la o cină organizată la Atena la care au participat oficiali greci şi americani, Kimberly Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în faţa celorlalţi invitaţi. Referindu-se la prăbuşirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenţi: «Putem face asta oricărei ţări dorim. Putem face asta şi aici», potrivit unei persoane care a participat la cină şi altor persoane cărora li s-a povestit despre acest incident. Discuţia s-a înfierbântat, Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea acestui schimb de replici”, a notat Wall Street Journal. Kimberly Guilfoyle este principala reprezentantă a SUA în promovarea, în regiune, a proiectului Coridorul Vertical, inclusiv în România. Ea a fost logodnica lui Donald Trump Jr. Premierul Ilie Bolojan nu a dat curs solicitărilor venite din partea consorțiului americano-grec care operează Coridorul Vertical de Gaze privind achiziția de gaze din SUA la un preț mai mare decât cel al pieței. În luna martie, liderii PSD erau în proces de rupere a coaliției de guvernare cu PNL. Totodată, pregăteau referendumul intern din luna aprilie în care au confirmat retragerea miniștrilor din guvern. Încă din februarie, Sorin Grindeanu anunțase, într-un interviu acordat G4Media, că intenționează să propună organizarea unui vot intern în PSD pentru a decide dacă partidul va continua să facă parte din coaliție cu Ilie Bolojan în funcția de premier sau dacă va solicita desemnarea unui alt prim-ministru din partea PNL. Consultarea internă din aprilie s-a încheiat cu un vot covârșitor în favoarea ieșirii PSD de la guvernare.
Șefii companiilor telecom europene avertizează că interzicerea echipamentelor HUAWEI și ZTE ar putea costa 40 de miliarde de euro
Directorii unora dintre cele mai mari companii telecom europene avertizează Bruxelles-ul că eliminarea echipamentelor furnizorilor considerați cu risc ridicat, precum HUAWEI și ZTE, ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro, scrie Euronews, citând o scrisoare deschisă semnată de 17 executivi. Uniunea Europeană pregătește reguli mai dure pentru securitatea infrastructurii de telecomunicații, iar operatorii avertizează că factura ar putea fi uriașă. Printre semnatari se numără Christel Heydemann, CEO Orange Group, Timotheus Höttges, CEO Deutsche Telekom, Marc Murtra, Chairman & CEO Telefónica, Pietro Labriola, CEO TIM, dar și șefii Telenor, Swisscom, KPN, Proximus și Liberty Global. O factură de până la 40 de miliarde de euro Actualizarea Cybersecurity Act nu nominalizează direct companiile chineze, dar odată ce un furnizor prezintă risc ridicat, operatorii ar urma însă să aibă trei ani pentru eliminarea echipamentelor sale din rețele. HUAWEI și ZTE sunt în centrul acestei dezbateri după ce Comisia Europeană a cerut încă din 2023 statelor membre să restricționeze utilizarea echipamentelor celor două companii din motive de securitate. Connect Europe, organizația care reprezintă operatorii telecom, estimează că înlocuirea echipamentelor ar putea costa industria până la 40 de miliarde de euro. Executivii avertizează că acești bani nu vor mai putea fi investiți în fibră optică, 5G și viitoarele rețele 6G. Industria telecom europeană investește deja aproximativ 64 de miliarde de euro anual, în timp ce necesarul de investiții pentru dezvoltarea unor rețele mobile de nivel mondial este estimat la 475 de miliarde de euro, potrivit Connect Europe. Europa este împărțită în privința HUAWEI și ZTE Restricțiile diferă în prezent de la o țară la alta. Suedia a interzis echipamentele HUAWEI și ZTE în rețeaua 5G, în timp ce Franța a ales o eliminare treptată, prin neprelungirea unor autorizații pentru echipamente HUAWEI. Estonia a adoptat în 2021 o legislație care, în practică, a restricționat accesul furnizorilor chinezi la rețele. Companiei HUAWEI i-a fost respinsă autorizarea ca furnizor de echipamente 5G și în România ca urmare a unei decizii de securitate națională în baza Legii nr. 163 din 2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G. HUAWEI a contestat această măsură în justiție.Germania, la rândul ei, a stabilit eliminarea componentelor HUAWEI și ZTE din nucleul rețelelor 5G până la sfârșitul lui 2026, iar anumite componente din rețelele de acces și transport trebuie eliminate până în 2029. Cei 17 executivi nu cer ignorarea riscurilor de securitate, ci o abordare „proporțională, bazată pe risc”, care să ia în calcul și alte măsuri de reducere a riscurilor. Ei avertizează că înlocuirea generalizată a infrastructurii ar putea folosi tocmai capitalul de care Europa are nevoie pentru dezvoltarea rețelelor de fibră optică, 5G și 6G. În afara UE, Regatul Unit a făcut un pas în plus, dispunând eliminarea completă a echipamentelor HUAWEI din rețeaua sa 5G. De asemenea, Danemarca a introdus mecanisme de verificare a investițiilor, parțial ca răspuns la preocupările privind securitatea legate de o ofertă venită de la HUAWEI. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
GALERIE FOTO: La doar 33 de ani, Greg a cumpărat un hotel prăfuit, cu suma de 2,55 milioane de dolari. Ce a descoperit după ce s-a mutat în clădirea cu 81 de camere
Un antreprenor în vârstă de 33 de ani a plătit 2,55 milioane de dolari pentru un hotel scorojit cu 81 de camere, situat în Arkansas, SUA. După ce s-a mutat în clădire, milionarul a decis să investească 1,1 milioane de dolari în renovarea acesteia. În timp ce unii învață business, alții au un instinct nativ pentru așa ceva. Când vine vorba de Greg Clark, lucrurile sunt clare: la 19 ani, a renunțat la job, și-a plătit chiria și a rămas cu 20 de dolari pe numele său. Astăzi, ajuns milionar, tânărul renovează un hotel cu 81 de camere din Eureka Springs, în care va investi 1,1 milioane de dolari. Loading … Proiectul Hotel Expedition este cât se poate de ambițios și va oferi experiențe de neuitat, precum cursuri de yoga și focuri de tabără, spune milionarul. De la nimic la totul După ce Clark a renunțat la locul său de muncă, acesta a mers să locuiască cu mama sa și a început să cumpere și să vândă anvelope uzate pe Craiglist, chiar din curtea casei. Afacerea a crescut cu mai multe sucursale, în statele americane. Totuși, în 2020, când a lovit pandemia de Covid, Clark a început să caute alte oportunități de afaceri, pentru a-și susține familia, fără să lucreze chiar 100 de ore pe săptămână. La finele lui 2025, acesta a cumpărat primul său hotel în Montana, lângă Yellowstone Park National. După o renovare completă, unitatea a fost deschisă la începutul anului 2026. Chiar dacă hotelul din Montana nu a adus profit, Clark spune că experiența a declanșat „microbul” pentru a cumpăra asemenea unități hoteliere. O nouă provocare Antreprenorul investește acum într-un nou hotel, aparent lăsat în dizgrație. Hotelul cu 81 de camere din Eureka Springs, care l-a costat 2,55 milioane de dolari, va avea nevoie de alte 1,1 milioane de dolari, pentru renovări, mobilier și alte echipamente. Milionarul vrea să finalizeze șantierul până la Crăciunul acestui an. Proprietatea din Eureka Springs a fost construită în 1993, purtând numele Holiday Inn Holidome, un concept de hotel popular în anii 1990, care așeza camerele oaspeților în jurul unei piscine interioare. Potrivit lui Clark, clădirea a fost construită pe blocuri de beton, cu structura piramidală și fiecare cameră a fost adusă cu macaraua, pentru a fi poziționată. Proiectul, intitulat de Clark Hotel Expedition, face parte din planul ambițios al lui Greg de a construi 10 hoteluri, în următorii 7 ani. Ținând cont, însă, că hotelul a fost neglijat timp de 30 de ani, Greg spune că va avea mult de muncă. O escapadă de lux de neprețuit „Vrem să oferim un nivel de servicii pentru cei care vor mai mult de la călătoriile lor, nu doar un pat și un duș cald”, a spus antreprenorul. Viziunea lui include un spa, cu masaj, salon de yoga, cinema la piscină și alte surprize pentru oaspeți. Clark estimează că o noapte de cazare va costa între 110 și 380 de dolari, în funcție de sezon. Tânărul antreprenor documentează restaurarea hotelului pe TikTok. „Sper ca urmăritorii mei să țină cont de faptul că sunt un om obișnuit. Nu sunt corporație, nu am o echipă în spate sau vreun copil bogat”, a glumit milionarul. „Acest obiectiv poate fi atins de orice american obișnuit”. „Dacă ei pot, atunci și eu pot”, este motto-ul simplu al lui Greg Clark. Sursa foto: Instagram / expeditiongreg
Se vinde un mare lanț de restaurante, prezent și în România. Prețul uriaș pentru care se face tranzacția secolului în HoReCa
Unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante de pizza va fi vândut de proprietarii săi. Compania este prezentă și pe piața din România, unde operează mai multe locații. Decizia a fost luată în contextul scăderii vânzărilor. Cifrele înregistrate pe mai multe trimestre consecutive arată declinul grupului. Yum Brands își vinde celebrul lanț de pizzerii Lanțul de restaurante Pizza Hut va fi vândut în cadrul a două tranzacții pentru uriașa sumă 2,7 miliarde de dolari, informează Reuters. Compania-mamă care deține Pizza Hut, Yum Brands, a anunțat că restaurantele din China vor fi achiziționate de Yum China pentru 1,2 miliarde de dolari. Restul afacerii va reveni firmei de capital privat LongRange, care plătește 1,5 miliarde de dolari. „Sub conducerea LongRange și Yum China, Pizza Hut va fi bine poziționată pentru creșterea viitoare, având în spate proprietari care aduc o vastă expertiză în industria restaurantelor”, a declarat Chris Turner, CEO al Yum Brands, într-un comunicat de presă. Vestea apare după ce, în noiembrie 2025, Yum Brands evalua opțiuni strategice pentru divizia Pizza Hut. Încă de atunci se avea în vedere o posibilă vânzare totală sau parțială a brandului. Pizza Hut, al doilea lanț de pizzerii din SUA Pizza Hut este al doilea cel mai mare lanț de pizzerii din America. Grupul a fost fondat în 1958 în Wichita, Kansas, și s-a extins rapid datorită prețurilor reduse și a servirii rapide. În scurt timp, brand-ul a devenit faimos pentru acoperișurile sale de culoare roșie. PepsiCo a achiziționat Pizza Hut la sfârșitul anilor ‘70, iar peste două decenii divizia de restaurante a grupului (care includea Pizza Hut, Taco Bell și KFC) a fost separată, formând compania Yum Brands.
Proverbul chinezesc al zilei: Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin
Proverbul chinezesc al zilei este „Omul care nu zâmbește nu trebuie să deschidă un magazin”. Istoria comerțului a început cu piețele în aer liber și a ajuns la unitățile moderne de azi, dar această zicală este actuală și în zilele noastre. Proverbul chinezesc rămâne un punct de cotitură în istoria comerțului modern. Reușește să transmită un adevăr fundamental despre natura umană: tranzacțiile nu sunt niciodată doar financiare, ci și emoționale. În afaceri, un zâmbet este mai mult decât un gest de politețe. Reprezintă un instrument puternic non-verbal. O față prietenoasă dă senzația de siguranță, respect și dorința expresă de a deservi pe cineva. Reduce scepticismul cumpărătorului și construiește fundamentul încrederii. La polul opus, un vânzător morocănos va fi ocolit de toată lumea. Consumatorii nu sunt neapărat în goana după produse, ci și după experiențe. Dacă interacțiunea nu e călduroasă, clienții vor pleca în altă parte, chiar dacă ar plăti un preț mai mare! Mai mult, acest proverb chinezesc subliniază concepul psihologic de „contagiune emoționale”. Emoțiile sunt foarte contagioase. Omenia, cel mai bun marketing O afacere jovială va transmite energie în jur, va fideliza clientul. Un mediu plăcut îi va face pe clienți să revină și pe viitor. Loialitatea pe termen lung și recomandările din vorbă în vorbă rămân de bază chiar și în comerțul anului 2026, când avem impresia că totul se tranșează online. Cum altfel, dacă nu din China, țara celor mai iscusiți vânzători, ar putea veni un asemenea proverb? Un semnal pentru antreprenori, lideri de corporații, echipe de asistență pentru clienți. Ospitalitatea excepțională nu este o strategie, ci o stare. E baza unui marketing de succes. Abilitățile tehnice, sediile „premium” și inventarul de înaltă calitate vor fi egale cu zero, dacă pragul afacerii tale este unul neospitalier. Dacă nu poți stăpâni arta simplă a relaționării umane, cu siguranță nu poți avea o afacere, cel puțin nu una unde este nevoie de relația cu clienții. Succesul vine întotdeauna cu un zâmbet pe față… Autorul recomandă:
Frații Dedeman își extind imperiul financiar
Frații Pavăl, fondatorii Dedeman, pregătesc o spectaculoasă tranzacție cu un milionar belgian, care include inaugurarea unui magazin Dedeman și o galerie comercială lângă aeroportul din Cluj. După ce au reușit să ducă retailerul de bricolaj pe primul loc pe o piață intens concurențială, Dragoș și Adrian Pavăl s-au lansat puternic în investiții, ultima pe listă fiind achiziționarea rețelei de hypermarketuri franceze Carrefour. Frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, au cumpărat de la milionarul belgian Roland Jost, proprietarul transportatorului Jost Group, un teren de 6,5 hectare în apropierea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, relatează presa economică. Teren strategic din Cluj, achiziționat de la familia milionarului Roland Jost În prezent sunt în plin proces de autorizare pentru un nou magazin Dedeman, plus o galerie comercială în care ar putea fi prezente Farmacia Tei și Bebe Tei, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Terenul cumpărat de frații Pavăl la Cluj. Foto: Profit.ro Transportatorul luxemburghez Jost Group, aflat în proprietatea familiei milionarului Roland Jost, a vândut către Dedeman compania românească Maes Capital Construct. Aceasta deține un teren de circa 6,5 hectare amplasat pe centura Apahida Vâlcele, lângă Aerodromul Dezmir și în apropierea Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca. Pe terenul achiziționat, Dedeman a inițiat procesul de autorizare a unui magazin de materiale de construcții. În plus, și a unei galerii comerciale. Astfel, este urmat modelul proiectelor sale din Blejoi și Focșani, care includ spații pentru farmacia Tei și Bebe Tei, unde frații Pavăl dețin 30% din acțiunile acestora. În 2025, frații Pavăl au mai făcut o achiziție strategică la Cluj „În acest moment, proiectul la care faceți referire se află într-o etapă preliminară, în care analizăm și studiem din punct de vedere urbanistic terenul din Dezmir“, au transmis reprezentanții Dedeman pentru sursa citată. De notat că retailerul de bricolaj mai are un magazin în Cluj, în cartierul Dâmbul Rotund. Anul trecut, frații Pavăl au preluat de la omul de afaceri Dorin Bob și galeria comercială în care funcționa fostul magazin Cora, actualmente Carrefour, amplasat chiar în vecinătatea mallului Vivo! Cluj-Napoca. În viitor, această galerie comercială ar putea fi demolată și înlocuită cu un alt Dedeman. Roland Jost a fost investigat pentru posibile fapte de trafic de persoane Jost Group deține afaceri în Cluj în domeniul logistic și transport. În anul 2017, Roland Jost, la acea vreme CEO al grupului, a fost investigat pentru posibile fapte de trafic de persoane și încălcări ale legislației sociale. Astfel, Jost ar fi folosit timp de ani de zile șoferi din România și Slovacia și ar fi eludat legislația socială în acest proces. 4 manageri ai companiei, inclusiv Jost, au fost plasați în arest preventiv pentru o lună. În ianuarie 2023, Roland Jost a fost condamnat la o pedeapsă de 18 luni de închisoare cu suspendare și la o amendă de 4,8 milioane de euro. El a demisionat din funcția de CEO și a rămas doar președinte al consiliului de administrație. Familia Jost figurează pe poziția 212 în topul celor mai bogați belgieni, cu active evaluate la peste 127 milioane de euro, potrivit publicației De Rijkste Belgen. Dedeman reinvestește masiv în investiții. Frații Pavăl au pompat 1 miliard de euro în imobiliare Trebuie spus că mutarea se încrie într-un plan mai amplu al miliardarilor români de a-și reinvesti capitalul în alte investiții, mai ales în zona imobilarelor. După ce au reușit să transforme Dedeman în cea mai mare companie antreprenorială din țară, frații Pavăl au trecut la diversifice investițiile. Hotelul de 5 stele al fraților Pavăl din Elveția Până acum, cei doi oameni de afaceri au direcționat cele mai mari sume spre sectorul imobiliar, un total de circa un miliard de euro. Una din achizițiile lor de marcă este complexul hotelier de 5 stele Waldhaus Flims Wellness Resort – un obiectiv turistic faimos, cu o istorie de aproape 150 de ani, din localitatea elvețiană Flims, AUTORUL RECOMANDĂ Ce nume vor purta magazinele Carrefour după ce pleacă din România Frații Pavăl au preluat un gigant de bricolaj din Grecia și investesc 25 de milioane de euro în rebranding. Cum sunt prezentați de presa elenă