Etichetă: buzoianu

Diana Buzoianu: DSP va avea ultimul cuvânt. va trebui să stabilească criteriile de a da drumul la apă

„Începând de luni, eu cred că dacă ne încadrăm pe calendar și înțeleg că toate autoritățile dau asigurări că se parcurg toate etapele pentru a fi tratată apa, luni va putea să înceapă să curgă apa care este tratată, dar atenția va ajunge în timp la toate localitățile și evident va ajunge mai rapid la localitățile mai apropiate de acest sistem, în timp un pic mai mare la localitățile mai îndepărtate”, a declarat ministrul, joi, la Digi24.  Totuși, Diana Buzoianu a specificat: „până la urmă DSP va avea ultimul cuvânt și el va trebui să stabilească foarte clar care sunt criteriile legale, optime de a da drumul la această apă. Înțeleg că de astăzi, chiar ieri sau astăzi, au luat deja probele biologice pentru o primă testare”.  Buzoianu a declarat că nu își poate exprima o opinie personală privind calitate apei: „Răspunsul DSP este răspunsul oficial și el trebuie să fie urmat. În mod evident, ei sunt experții pe acest domeniu și ei vor spune exact care sunt etapele care trebuie să fie parcurse și verificările. Eu nu pot să zic da sau nu, asta zic. Ei vor trebui să zică în aceste zile dacă da sau nu, respectând bineînțeles condițiile legale și condițiile care trebuie să fie îndeplinite. Pentru că nu mai vreau să intru în această discuție să îmi dau eu cu părerea. Prefer să decidă experții”. 

Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni

Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.

Buzoianu anunță că se ia în calcul extinderea RetuRO în mediul rural: Trebuie să dăm aceleași oportunități și oamenilor din rural să recicleze în aceleași condiții

În cadrul emisiunii „România Politică” de la Prima News de luni seara, Diana Buzoianu a declarat că sistemul RetuRO este un sistem care funcţionează în toate statele UE și că în prezent există „o discuţie foarte amplă de standardizare a costurilor şi de a da anumite metodologii foarte clare pentru Returo şi pentru retailer, ca, în sfârşit să nu mai existe discuţii legate de costurile inegale care au fost date pentru anumiţi retaileri. Aici vom standardiza lucrurile şi asta este un lucru care se va întâmpla, chiar vom pune în transparenţă zilele acestea această metodologie”. Totodată, ministra Mediului a mai vorbit și despre combaterea metodelor de fraudare a sistemului de Garanție-Returnare. „Al doilea lucru care este foarte important este să lucrăm inclusiv la opri fraudarea sistemului, pentru că există metode de fraude. (…) Suntem în stadii destul de avansate pentru a da niște ordine care să clarifice, inclusiv partea aceasta de fraudare, să oprim căile care au fost descoperite până în momentul de față. Noi vom fi aici să le oprim pe fiecare în parte odată ce le descoperim și să și sancționăm oamenii care încearcă asta”, a spus Buzoianu la Prima News.  În plus, Diana Buzoianu a mai afirmat că se ia în calcul extinderea sistemului, respectiv în mediul rural, unde în prezent nu există o infrastructură bine pusă la punct. „Pe de-o parte, să ducem zona de infrastructură pe RetuRO și în rural, adică să avem RVM-uri, mașinile, aparatele respective și în rural, unde astăzi nu există o infrastructură chiar așa de bine pusă la punct. Și aici suntem în discuții cu RetuRO pentru a modifica legislația, să creăm o mai mare flexibilitate de cum putem să punem aceste RVM-uri. (…) Există această inegalitate între rural și urban și, până la urmă, trebuie să dăm aceleași oportunități și oamenilor din rural să recicleze în aceleași condiții, așa cum se reciclează și în orașele mari din România”, a mai afirmat Buzoianu.  Sursa video: Prima News

Câți bani vor fi economisiți prin reorganizarea Romsilva? Răspunsul Dianei Buzoianu

Diana Buzoianu a vorbit luni seara, la Prima News, despre situația reorganizării Romsilva și ce economii a făcut ministerul în urma acestui proces. „Bonusurile de pensionare au fost tăiate, într-adevăr, de la 10 salarii am tăiat la 1, așa cum prevede legea de altfel. Noi suntem pe un traseu foarte clar de adoptare a hotărârii de reorganizare, care este esențială”, a spus Buzoianu.  Întrebată câți bani ar urma să fie economisiți în privința Romsilva în urma acestui pas, Diana Buzoianu a spus că „doar din reorganizare, sunt 11 milioane de lei care vor fi salvați anul acesta”.  Ministra a mai adăugat că la această sumă se vor adăuga și „tăierile de bonusuri de pensionare”, care „în unii ani au ajuns la peste 100 de milioane de lei”. În plus, Diana Buzoianu a mai completat faptul că în privința reorganizării ministerului Mediului, instituție pe care o conduce, a existat o scădere de mai mult de 10% din bugetul de salarii, convenită în Coaliție. „Într-adevăr, la noi deja se resimte 10%. Noi am scăzut mai mult de 10%, pentru că tăindu-se sporurile, au fost tăiate aceste 10%. Deci noi ne încadrăm în această condiție”, a conchis Buzoianu. 

Buzoianu, după negocierile de la Bruxelles: Am găsit o variantă care răspunde nevoilor României

„Am început negocierile la Bruxelles, alături de miniștrii statelor membre, la nivelul Consiliului de Mediu marți, la ora 8. Este miercuri, a doua zi, 20 de ore mai târziu. Zeci de discuții mai târziu, zeci de amendamente discutate mai târziu, acum câteva minute, am găsit o variantă care răspunde inclusiv nevoilor României cu privire la țintele de îndeplinit pentru 2040”, a transmis Buzoianu pe Facebook. Potrivit ministrului, concluzia a fost că „vocea României contează”. „Am fost la masa deciziei în mod real pentru a reprezenta interesele românilor”. Buzoianu spune că România rămâne aliniată obiectivului european de decarbonizare, dar va beneficia de instrumente suplimentare pentru aplicarea măsurilor. „Da, suntem ambițioși cu obiectivul final de decarbonizare, dar, în același timp, amânăm o serie de obligații care erau imposibil de îndeplinit până în 2027. Da, avem aceeași misiune de a lupta împotriva schimbărilor climatice, dar am obținut instrumente care ajută toate statele care au contexte și resurse diferite să poată pune în practică toate acele măsuri care vor îmbunătăți viața cetățenilor europeni”. România rămâne aliniată statelor membre și Comisiei Europene în obiectivul de combatere a schimbărilor climatice, afirmă ministrul, care susține că țara se poziționează ca partener „puternic” în negocieri și capabil să își apere interesele „corect alături de vecinii noștri”. „Da, se poate. E doar nevoie de multă muncă”, conchide ministrul.

Buzoianu: Să aruncăm în stânga și în drepta cu vouchere nu ne duce nicăieri

„Până acum au fost gândite programe pe termen scurt în loc de programe strategice, că aici de fapt este o problemă esențială: Unde ducem banii de pe taxele pe mediu sau de pe certificatele verzi? Pentru anul viitor am schimbat strategia. Adică anul acesta și până anul acesta programele de succes gândite de AFM erau mai degrabă programele care duceau la vouchere date în două secunde. Era această voucheriadă în care dacă se puteau da în două secunde era cel mai de succes program posibil al anului respectiv. Nu asta rezolvă, de fapt, problema pe mediu. Deci problema să aruncăm în stânga și în dreapta cu vouchere ca să ne asigurăm că toată lumea este mulțumită și de fapt în realitate nu se rezolvă problema mai mare, nu ne duce nicăieri”, a spus sâmbătă, la B1, Diana Buzoianu. Ea susține că anul acesta o parte semnificativă din banii din PNRR au fost pierduți în urma negocierilor cu Comisia Europeană. „Acolo sunt proiecte strategice pentru România: apă canal pentru comunități, comunități care nu au astăzi, nu au văzut apă potabilă în zona respectivă, nu au acces la canalizare. Acolo sunt proiecte precum centrul de aport voluntar, adică locurile în care să poată aduce cetățenii mobila lor, deșeuri toxice, deșeuri vegetale. Toate aceste programe și-au pierdut finanțarea. O parte semnificativă dintre ele. Am reușit să salvăm o parte prin negocierea cu Comisia. O parte, aproape o treime din acești bani au fost pierduți. Și vorbim de proiecte care începuseră deja”, a spus ministra Mediului. O parte din proiecte, mutate pe AFM Ea susține că o parte din aceste proiecte au fost mutate pe AFM. „Dacă am de ales între a da vouchere pentru termopane, deși este un proiect nobil, deși are și beneficiile lui, sau între a da a finaliza proiecte de apă și canalizare în localități care nu au apă și canalizare în 2025, pentru mine este o decizie foarte simplă, inclusiv de mediu, că îmi doresc ca oamenii să aibă înainte de orice acces la apă”, a explicat ministra. În ceea ce privește programul Casa Verde, Diana Buzoianu susține că acesta este gestionat prin programul RepowerEU de Ministerul Fondurilor Europene: „Noi de fapt în realitate avem o problemă foarte mare legată de programele de fotovoltaice, pentru că am investit foarte mult în programele de fotovoltaice, dar nu am dat în stocare, exact. (…) Trebuie să schimbăm asta, pentru că resursele pe care noi le avem sunt limitate”. „Anul viitor s-ar putea să nu mai avem proiecte noi cu vouchere, e adevărat, dar o să finalizăm proiecte în care comune care nu au avut niciodată apă și canal, vor avea apă și canal. Și eu cred că asta este un câștig uriaș pentru România”, a adăugat Diana Buzoianu.

Diana Buzoianu vrea program naţional de împăduriri: 100.000 ha din România s-au transformat în deşert

La Ministerul Mediului există o strategie de combaterea deşertificării şi fonduri europene pentru împădurire, însă această strategie „zace într-un sertar”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. „Sunt mult mai multe aspecte aici foarte importante. În primul rând, aici vedem un viitor foarte sumbru, inclusiv pentru siguranţa alimentară a României. Pentru că dacă ne uităm pe zona de sud, unde practic avem parte de agricultură din România esenţială, noi vedem că deja de ani de zile dăm subvenţii peste subvenţii peste subvenţii pentru că recoltele se usucă în faţa secetei şi nu mai ştim cum să facem faţă, practic, la un fenomen pe care, atenţie, problema este că nu este acceptat la nivel naţional. Pentru că toată mişcarea extremistă, de exemplu, vine şi spune „nu credeţi voi balivernele cu schimbările climatice. Asta e o chestie ciclică. Anul ăsta e un pic mai cald, la anul să vedeţi, o să fie la fel”. Şi atunci oamenii nici nu vor să aplice mulţi dintre ei pentru fondurile europene. Noi am avut bani pentru împăduriri. Trei ani de zile am avut bani pentru împăduriri. Până când nu s-a crescut cu 40% subvenţia care era dată pentru împăduriri, lumea n-a aplicat”, explică Buzoianu. Ministrul afirmă că în doi ani de zile s-au împădurit doar 9.000 de hectare dintr-o ţintă de 26.000 de hectare, iar Comisia Europeană, văzând asta, a scăzut ţinta României şi i-a luat din bani. „Ne-a zis 18.000 de hectare maxim vă credem că mai împăduriţi. Deci noi practic credem că cu un guvern pus pe treabă, aşa cum pare că vreţi să faceţi acum, puteţi să mai dublaţi împăduririle pe care le-aţi făcut în doi ani de zile. Practic în anul în care a rămas până la finalizarea PNRR-ului, puteţi să mai dublaţi cel mult împăduririle. Eu vreau să face mai mult de atât”, a mai spus Buzoianu. Aceasta a mai spus că centura verde din sudul României va salva nu doar solul şi mediul, ci va salva vieţi. „Noi încă nu înţelegem. Zonele care se deşertifică nu înseamnă doar că nu mai sunt recolte. Înseamnă că oamenilor de acolo le va fi aproape imposibil să trăiască, vor trăi în subzistenţă, pentru că nu vor mai avea nici măcar posibilitatea să îşi facă veniturile, propriile venituri. Deci, nu este o joacă. Soluţia este să împădurim. Şi mai sunt şi alte soluţii de tehnologie”, afirmă Buzoianu. Întrebată ce decizii va lua ca să deblocheze acest program de împădurire şi să oprească deşertificarea, Diana Buzoianu a spus că ea s-a luptat cu tot ce a avut ca să crească cât mai multe hectare acceptate de Comisie Europeană. „Pentru că, repet, când am ajuns în Minister, din 56.000 de hectare câte erau prevăzute la început să poată să fie realizate din PNRR, au fost realizate 9.000. Căci ăsta este rezultatul la 2 ani de zile pe acest program. (…) Atenţie, subvenţia era mai mare pe agricultură. Asta e, de fapt, buba. Că oamenii ar fi primit mai mulţi bani lăsând terenurile respective pentru agricultură. Problema este că aceste perdele forestiere, aceste păduri, ar fi ajutat să crească recoltele. Adică ei ar fi trebuit să renunţe, practic, la o mică parte din subvenţia pe agricultură, să-şi planteze pădurile respective, să facă perdea forestieră. (…) Sunt studii care arată că de 30% ar fi crescut recolta, de exemplu, în zonele respective. Dar oamenii nu ştiu asta şi nu cred asta, pentru că, de ani de zile, mişcările extremiste le vând aceeaşi minciună. Că schimbările climatice nu există, că zonele lor nu se deşertifică. Oamenii trăiesc în zone în care la propriu găsesc nisip astăzi şi nu mai cred ce văd cu ochii lor, pentru că sunt împroşcaţi de o propagandă. (…) Noi încercăm, practic, am crescut la 18.000 hectare. Adică, eu mi-am asumat că vom dubla ceea ce s-a făcut până acum într-un singur an de zile. Noi am semnat deja contractele. Pentru 18.000 hectare aproape le-am semnat pe toate”, afirmă Buzoianu. Minsitrul a mai spus că au depus 38.000 contracte în valoare beneficiari pentru 38.000 hectare. Pentru că după ce a crescut subvenţia, automat au depus. Problema a fost că a fost prea târziu, potrivit ministrului. „18.000 hectare am reuşit să salvăm. Vrem să depunem un memorandum în minister, în guvern, să creştem, de fapt, la 23.000. Adică să ne încadrăm în banii daţi de Comisie, dar să putem planta 23.000 hectare. Deci, practic, 14.000 într-un an de zile. Iar anul viitor vreau să lansăm un program naţional de împădurire, similar cu ce s-a făcut prin PNRR, ca să nu pierdem avântul care s-a lansat acum pe final. AFM-ul, în ultimii ani de zile, a fost gândit cumva ca un program care dă foarte multe vouchere. Că asta te făcea popular, ca ministru. Să dai vouchere, zeci de mii de vouchere. Poate şi în două, trei secunde să se dea zeci de mii de vouchere. Eu vreau să gândim AFM-ul, să-l întoarcem, către menirea lui esenţială: Programe naţionale, programe naţionale strategice. Asta înseamnă program naţional de împăduriri. Pentru că noi când vorbim de probleme sistemice, de exemplu deşertificarea Sudului României, degeaba dăm vouchere pentru maşini. Sigur, sunt şi alea bune să fie schimbate. Dar noi vorbim de nişte nevoi uriaşe care există versus un lucru care ar putea să fie bun, dar nu este neapărat primul pe lista de probleme pe mediu”, a mai spus minsitrul Mediului.

Am propus un standard minimal în contractul de mandat pentru viitorul director Romsilva, afirmă Buzoianu

În contractul de mandat al viitorului director general interimar al Romsilva, Buzoianu a propus un standard minimal, astfel încât să fie asigurate în procesul de numire transparența și obiectivitatea. Demersul vine în contextul în care zilele acestea va fi numit Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în urma concursului lansat anul trecut. „Evident, legea nu prevede nicio minimă transparență de cum urmează să fie făcută numirea unui director general interimar de către CA. Oare de ce? În acest context, deja circulă vestea pe la colțuri cine ar fi numit imediat după semnarea mandatelor din CA. Nu pot fi de acord cu așa ceva, așa că am trecut în contractul de mandat, trimis la aviz pentru AMEPIP, un standard minim de măcar 5 zile anunțat public anterior că se va numi un director general interimar (CA-ul fiind obligat să lanseze imediat în paralel concurs pentru a se ocupa postul conform OUG 109/2011). Astfel, orice persoană interesată, cu un CV serios, va putea fi luată în calcul. Am adăugat și că aceste CV-uri trebuie analizate și selecția făcută trebuie argumentată în sensul celor mai bune competențe dintre toate persoanele care au aplicat pentru acest post”, spune Diana Buzoianu.

Buzoianu: Șansa ca Apele Române să stea pe un munte de bani nu va mai exista

„Am ratat o șansă uriașă de a realiza diguri pe fonduri europene. Acum problema reală este că, într-un an de criză economică în care sunt foarte puțini bani la dispoziție, trebuie să fie găsite resurse care nu există într-un singur an pentru a acoperi gaura care a fost lăsată din fondurile europene neacoperite și nefolosite. Va trebui să priorizăm în funcție de riscurile care există”, a declarat ministra, la Antena 3 CNN. Ea a adăugat că a trimis deja corpul de control la Apele Române pentru „a vedea cum accesează aceste fonduri și în săptămânile care urmează, va trebui să vorbim inclusiv cu conducerile de la nivel județean și național, să vedem exact care sunt prioritățile pe bani și pe fonduri, pe bugetele existente astăzi”. „Șansa de a sta în continuare Apele Române pe un munte de bani de 350 de milioane nu va mai exista anul acesta. Deci ei au ratat, practic, o șansă istorică de a rezolva o infrastructură absolut vitală pentru români”, a subliniat ministra.

Ministrul Mediului intervine în scandalul de la Lunguleţu: Agricultorii să intre în legalitate, să plătească

Agricultorii din Lunguleţu au protestat, joi, pentru că trebuie să plătească apa din Dâmboviţa, de unde îşi irigă culturile. De asemenea, ei trebuie să şi declare câtă apă consumă pentru că există problema debitului, care, în urma irigatului, scade pentru Capitală. „Autorităţile de control vor face controle. Este evident că apa este o resursă limitată, tocmai de asta avem şi aceste probleme. În contextul schimbărilor climaticee, în contextul secetelor din perioada aceasta, e foarte clar că apa devine o resursă foarte important de gestionat corect. Intrarea în legalitate a agricultorilor, şi anume să declare exact câtă apă iau, şi să plătească nişte sume absolut modice. Vorbim de sub 10 lei pentru o mie de metri cubi pentru apa de suprafaţă. Deci este vorba de nişte sume foarte mici, dar este foarte important să ştii câtă apă este luată de acolo, tocmai pentru că aveam discuţia şi despre debit. Aceste lucruri sunt o normalitate. Şi să nu mai spun, sunt lege. Legea va fi respectată. Există astăzi şi înţeleg din discuţiile purtate cu reprezentanţii Apele Române, că au avut loc deja întâlnirile cu reprezentanţii agricultorilor din zonă şi cu toţii au căzut de acord că vor respecta legea şi că vor fi încheiate aceste protocoale. Deci, una peste alta, legea este făcută ca să fie şi respectată, dar ea are aici şi un sens, are un rol. Un rol de a putea să gestionăm o resursă care, repet, este limitată”, a spus Diana Buzoianu, la Antena 3 CNN. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a spus, însă agricultorilor că nu vor mai fi controale şi că se va găsi o soluţie pentru ca cei de la Lunguleţu să nu plătească apa pe care o folosesc pentru a iriga culturiule. Diana Buzoianu, ministurl Mediului, afirmă că declaraţiile sale nu sunt contradictorii celor ale colegului său din Guvern, însă fiecare are de gestionat probleme diferite. „Eu n-am auzit declaraţia domnului Barbu, dacă a spus sau nu a spus că Apele Române vor mai face sau nu vor mai face controle, dar eu vă spun că în calitate de ministru al Mediului, nu voi da niciodată, şi chiar voi insista să fie controle făcute acolo unde trebuie să fie, unde sunt situaţii absolut flagrante de încălcare de legi”, precizează Buzoianu. Întrebată dacă statul român va da bani pentru a subvenţiona apa folosită de fermierii de la Lunguleţu, aşa cum a promis ministrul Agriculturii, Florin Barbu, Diana Buzoianu a spus că aceasta este o politică publică pe care o poate susţine ministrul Agriculturii, dar la Ministerul Mediului nu există niciun fel de discuţii în acest sens. „Nu e niciun fel de contradicţie între cele două declaraţii, doar că în mod evident eu vă pot spune ce va face Ministerul Mediului. Ministerul Mediului va face controale să verifice că sunt realizate şi că sunt respectate legislaţia, iar din perspectiva Ministerului Mediului, noi nu ne ocupăm de subvenţii pentru agricultură, acelea sunt deciziile luate de ministrul Agriculturii. Iar cei care vor folosi apa din Domboviţa vor trebui să plătească pentru ea. Repet, o sumă modică”, a mai spus Diana Buzoianu. Administraţia Naţională „Apele Române” a anunţat joi că problema captărilor de apă de pe râul Dâmboviţa a fost rezolvată, iar fermierii vor putea să îşi irige în continuare culturile, cu condiţia semnării unor contracte legale. Reprezentanţii Apelor Române au stabilit împreună cu agricultorii un set de principii care le va permite acestora să folosească în continuare apa pentru irigaţii, cu respectarea normelor legale. Până la 15 septembrie va fi întocmită o listă a fermierilor interesaţi, urmând să fie semnat un contract‑cadru care va preciza condiţiile tehnice, programul de furnizare şi tarifele aplicabile. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu a fost joi la Lunguleţu, în judeţul Dâmboviţa. El a încercat să discute cu fermierii nemulţumiţi că nu-şi mai pot iriga culturile cu apa din râul Dâmboviţa. Întâmpinat cu ostilitate, ministrul a reuşit să le transmită că încearcă găsirea unei soluţii corecte.