Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
Momentele magnifice de la deschiderea Marelui Muzeu Egiptean. Zeii și faraonii au apărut pe cerul nopții, iar președintele Sisi a vorbit despre pace
Marele Muzeu Egiptean a fost planificat din 1992, din timpul fostului președintelui Hosni Mubarak, la insistențele ministrului egiptean al Culturii Farouk Hosni. Ministrul se plângea că Muzeul Egiptean din Tahir devenise „demodat” și că „de fiecare dată când îl vizita, îi provoca dureri de cap și depresie”. Hosni Mubarak a pus piatra de temelie în 2002 a ceea ce avea să devină cel mai mare muzeu de arheologie din lume. Construcția Marelui Muzeu Egiptean cu o suprafață totală de 500.000 metri pătrați a debutat în 2005. Au contribuit companiile de construcție Orascom (Egipt) și BESIX (Belgia). Faraonul Tutankhamon a rămas cunoscut în istorie pentru că a readus Regatul Egiptean la vechile culte religioase după experimentul „monoteist” al tatălui său, Faraonul Akhenaton, cel care a impus atenismul ca religie de stat. Masca sa mortuară din aur, turcoaz, Lapis lazuli, obsidian și cuarț este principala atracție a Marelui Muzeu Egiptean. În seara inaugurării Marelui Muzeu Egiptean, trecătorii au putut admira nu doar artificii, ci și masca de aur a Faraonului Tutankhamon pe cerul nopții, alcătuită din formațiuni de drone aprinse. Mulți participanți la ceremonie au stat încremeniți, cu telefoanele scoase pentru a surprinde momentul de basm. Până la urmă, așa cum a spus și Zahi Hawass, cel mai renumit arheolog din Egipt și fost ministru al antichităților, turiștii din toată lumea călătoresc în Egipt pentru a admira masca și tezaurul faraonului Tutankhamon. „De ce este acest muzeu atât de important și toată lumea așteaptă deschiderea? Datorită lui Tutankhamon”, a declarat arheologul. Pe cer și-au făcut apariția și străvechii zei egipteni după două milenii, în plină epocă monoteistă, în una dintre cele mai mari țări islamice: Osiris (dreapta), zeul agriculturii, al fertilității și judecător al morților, omorât de Seth, fratele său gelos; Isis (stânga), zeița familiei, a magiei și protectoare a copiilor, soția și sora lui Osiris, este cea care i-a dat naștere lui Horus, zeul cerului, al aerului și al vântului, considerat primul faraon, pentru a se răzbuna pe Seth. Cei doi, alcătuiți parcă din stele, s-au ținut de mână, parcă într-o reuniune emoționantă după tragedia care i-a despărțit pentru milenii întregi. Pe cer a apărut însăși constelația Orion. Egiptenii credeau că stelele lui Orion alcătuiau un zeu pe nume Sah. Egiptenii au observat de fiecare dată că Orion răsare înaintea lui Sirius, steaua a cărei răsărit heliacal a stat la baza calendarului solar egiptean. Steaua Sirius era personificată ca zeița Sopdet. Sah a fost sincretizat cu Osiris, în timp ce Sopdet a fost sincretizată cu zeița Isis. În Textele Piramidelor, Sah este unul dintre mulții zei a căror formă se spune că o ia faraonul mort în Viața de Apoi. Potrivit credințelor egiptenilor antici, Sah și Sopdet au dat naștere unui fiu, numit Sopdu. Acesta a fost asociat ulterior cu Horus. Barca de 1 milion de ani a lui Ra, zeul Soarelui, a plutit pe cer. Zeul cu cap de șoim și cu discul solar, se bătea noapte de noapte cu Apophis, întunericul sau haosul care lua forma unui șarpe gigantic. Ra avea menirea de a învinge întunericul și de a înălța discul solar pe cer. La finalul zilei, la apus, se întorcea în Lumea de Apoi, iar întunericul lui Apophis avea să domine până la revenirea zeului în dimineața următoare. O barcă solară care ilustrează legenda zeului Ra va fi inclusă printre exponatele permanente ale muzeului. Pe cer s-au arătat sarcofagul, carul de război și tronul lui Tutankhamon, și acestea prezente în colecția muzeului. Și-au făcut apariția și cele trei mari piramidele iconice de la Giza, sub stelele centurii constelației lui Orion. Dar cel mai emoționant moment a fost când dronele au alcătuit cuvântul „PACE” în limba engleză (cu literele alfabetului latin, deși egiptenii vorbesc și scriu în arabă), în contextul în care în vecinătate este un război sângeros care durează de 2 ani. Un vis împlinit al unui fost ministru din „Epoca Mubarak” Mubarak a demisionat de la conducere după Revoluția Egipteană declanșată de Primăvara Arabă din 2011. Fostul președinte egiptean care a condus țara „cu o mână de fier” timp de 30 de ani (1981-2011) a murit în 2020, la vârsta de 91 de ani. Muzeul a fost finalizat abia în 2023, după ce statul egiptean a cheltuit 1,2 miliarde de dolari. Deschiderea oficială a avut loc în seara zilei de 1 noiembrie 2025. Fostul ministru Farouk Hosni (născut în 1938, ministru al Culturii între 1987 și 2011) a apucat seara trecută să fie martor la inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean (foto stânga). „Trăiesc în prezența unui vis care a devenit realitate chiar sub ochii noștri. Astăzi, sărbătorim fortăreața civilizației egiptene.”, a declarat cu încântare fostul ministru al Culturii. Mai mulți lideri mondiali au vizitat deja muzeul înainte de deschiderea sa: președintele francez Emmanuel Macron, președintele Angolei João Lourenço, președintele Azali Assoumani din Comore, președintele Tharman Shanmugaratnam din Singapore, și prim-ministrul croat, Andrej Plenković. Compania belgiană de construcții BESIX a fost responsabilă de construirea Marelui Muzeu Egiptean. A asigurat dotarea cu sistemele de iluminat și aer condiționat. A asigurat transportul unora dintre cele mai importante piese. Besix a contribuit la construirea celui mai înalt zgârie-nori, Burj Khalifa din Dubai. BESIX a contribuit și la construirea mai multor stadioane în Qatar pentru Cupa Mondială de Fotbal din 2022, potrivit Belga News Agency. Începutul ceremoniei Ceremonia de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean a fost transmisă în direct pe canalele TV din Egipt, în limba arabă, engleză și în franceză. Forțele de securitate au fost staționate în intersecțiile și punctele cheie ale orașului Cairo pentru a asigura ordinea rutieră și a securiza ceremonia la care au participat 79 de demnitari străini, inclusiv capete încoronate. Turnul din Cairo de 187 de metri înălțime a fost iluminat spre seară pentru a marca deschiderea marelui muzeu, potrivit Ahram Online. Prim-ministrul Mostafa Madbouly a declarat că deschiderea Marelui Muzeu Egiptean (GEM) reprezintă realizarea unui vis care a inspirat generații întregi de egipteni. Într-o secvență de prezentare, obeliscurile egiptene din întreaga lume au fost luminate. „Acest vis pe care l-am împărtășit cu toții și ne-am întrebat dacă
O brăţară veche de 3.000 de ani a dispărut dintr-un muzeu din Cairo
O preţioasă brăţară egipteană antică a dispărut din laboratorul de restaurare al Muzeului Egiptean din Cairo, iar căutările sunt în curs de desfăşurare, a anunţat Ministerul Turismului şi Antichităţilor din Egipt într-un comunicat emis marţi seara, potrivit Le Figaro. Bijuteria din aur datează din timpul domniei lui Amenemope, faraonul din Dinastia XXI (1070-945 î.Hr.), conform comunicatului. O anchetă internă a fost deschisă şi o alertă a fost trimisă tuturor autorităţilor. Dispariţia a fost constatată în urmă cu trei zile în timpul unui inventar al obiectelor laboratorului. Incidentul nu a fost făcut public imediat pentru a „asigura buna desfăşurare a anchetelor”, a transmis ministerul egiptean. Muzeul Egiptean din Cairo găzduieşte 170.000 de obiecte arheologice preţioase, inclusiv masca funerară de aur a lui Amenemope. Una dintre cele mai faimoase colecţii ale sale, cea găsită în mormântul lui Tutankhamon, urmează să fie transferată la noul Mare Muzeu Egiptean înainte de inaugurarea oficială programată pentru 1 noiembrie.
S-au stabilit grupele Campionatului Mondial de Cluburi la handbal masculin
Grupele fazei preliminare ale celei de-a 18-a ediții a Campionatului Mondial de Cluburi la handbal masculin IHF au fost stabilite luni, în cadrul unei ceremonii organizate la Stadionul din Cairo, în paralel cu desfășurarea Campionatului Mondial de Tineret IHF 2025. Competiția se va desfășura în perioada 26 septembrie – 2 octombrie, în Sala Capitalei Administrative Noi din Egipt, o arenă care a găzduit anterior turnee majore, inclusiv ediția din 2021 a Campionatului Mondial de seniori și competiția similară de cluburi. Tragerea la sorți a fost condusă de Directorul de Competiții al IHF, Patric Strub, asistat de Yasser El Ramli, Directorul Competiției pentru Cluburi, alături de portarul naționalei Egiptului, Karim Hendawy, și Jordi Rosell, reprezentant al FC Barcelona. În urma procedurii de tragere, echipele din urnele 2 și 3 au fost distribuite în cele trei grupe. Al-Ahly, echipa gazdă, a beneficiat de dreptul de a-și alege grupa și a optat pentru Grupa B, unde va întâlni campioana en-titre Veszprém HC (Ungaria) și formația Sydney Uni (Australia). FC Barcelona, cea mai titrată echipă din istoria competiției, a fost repartizată în Grupa C, alături de Zamalek SC (Egipt) și Handebol Taubaté (Brazilia). Grupa A aduce la start debutanta Sharjah SC (Emiratele Arabe Unite), care va avea parte de o provocare dificilă în fața SC Magdeburg (Germania), campioană în trei ediții consecutive (2021, 2022, 2023), și a formației California Eagles (SUA), aflată la a doua participare. Meciurile din faza grupelor se vor disputa în format round-robin între 26 și 28 septembrie, cu echipele cap de serie (FC Barcelona, SC Magdeburg, Veszprém HC) programate să joace în zilele de 27 și 28 septembrie. Semifinalele vor avea loc pe 30 septembrie, iar finala este programată pentru 2 octombrie.