Demeter András: Frankfurt 2028 este șansa de neratat care pune România la masa marilor competitori
Anunțul lui Demeter vine în ziua deschiderii Târgului Internațional de la Cairo. România va avea mult râvnita calitate de Țară Invitat de Onoare, o realizare majoră pentru cultura românească. „Avem la dispoziție doi ani pentru a pregăti un proiect cultural strategic în vederea etalării puterii culturale a României pe întreg mapamondul”, a declarat Demeter András pentru MEDIAFAX. Ministrul subliniază că Frankfurt are un specific aparte. Târgul se adresează cu precădere către industriile din domeniu. „Aceasta reprezintă o șansă de neratat pentru a ne așeza la masa marilor competitori”” a explicat el. Contribuția personală a ministrului Demeter András a dezvăluit cum a reușit să convingă organizatorii. „Am reușit să formulez, să prezint și să susțin o abordare care, în plină perioadă de incertitudine, de polarizare a întregului mapamond, a fost convingătoare din perspectiva garanțiilor necesare de reușită”, a spus ministrul. El precizează că suntem în punctul de confluență a mai multor industrii dintr-o zonă economică deosebit de importantă. „Instrumentele de garantare au o importanță aparte – în caz contrar organizatorii nu își asumă riscurile”, a adăugat Demeter. Decizia de joi a Executivului este primul pas al abordării, anterior semnării contractului. „Visul oricărui profesionist din domeniu” „Este visul oricărui profesionist din domeniu. Fie autor, traducător, editor, librar sau subiect”, a declarat ministrul Culturii pentru Mediafax. El a subliniat că echipa Ministerului a investit ani de muncă în acest vis și a dobândit credibilitatea profesională necesară. „A sosit momentul intervenției publice. Al Statului Român”, a spus Demeter András. Două obiective strategice Ministrul a explicat pentru MEDIAFAX că rezultatele așteptate pot fi grupate în două categorii. Prima este construirea mult așteptatei infrastructuri a traducerilor în și din limba română. „Elaborarea și implementarea politicii publice pe termen mediu și lung în materia traducerilor. Adică asigurarea accesibilității”, a precizat el. A doua categorie vizează dezvoltarea instrumentului specific de ajutor de stat. Acesta constă în elaborarea mecanismelor de susținere a exportului de carte către marile piețe mondiale. „Ambele sunt mai mult decât necesare, vitale chiar”, a subliniat ministrul. El a menționat că după pandemie, nici ministerul și nici el ca ministru aflat în primele zile de mandat nu au reușit să evite impactul măsurilor de austeritate. Finanțare mixtă: buget de stat și autorități locale Demeter András a explicat că fondurile trebuie să provină deopotrivă de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrative teritoriale. „Având în ogradă valori culturale de arătat lumii, vor avea și interesul de a se implica financiar și administrativ”, a spus el. În perioada 2026-2029, Germania întreagă devine un forum de maximă vizibilitate a Culturii Naționale. „Suntem în fața celui mai important proiect cultural de țară, de după TM 2023 CEaC și până la următoarea Expoziție Mondială”, a declarat ministrul.
Egipteanul Etern Hassan Moustafa, varianta susținută de România? La aproape 82 de ani, africanul se bate cu trei europeni pentru șefia IHF, ce candidați propune țara noastră la masa bogaților
Cel de-al 40-lea Congres IHF – Federația Internațională de Handbal – va avea loc între 20 și 21 decembrie 2025 în Egipt, după ce Consiliul IHF a decis să modifice datele anterioare, 7-10 noiembrie 2025, prin comunicare electronică. Din partea României participă la Cairo președintele Constantin Din și secretarul general Andrei Luca. „Egipteanul etern” Hassan Moustafa candidează la șefia IHF! Cu cine mergem noi să votăm Deocamdată nu este clară poziția României în ceea ce privește susținerea unuia dintre cei 4 candidați pentru funcția de președinte al forului mondial: egipteanul Moustafa, neamțul Gerd Butzeck, Franjo Bobinac și olandezul Tjark de Lange. „Nu am luat o decizie, probabil în următoarele 24 de ore”, a declarat președintele Constantin Din, pentru ProSport. Din cauza unor probleme logistice și a indisponibilității hotelului și locului de întâlnire planificate pentru Congres (St. Regis New Capital, Cairo), IHF a depus toate eforturile posibile pentru a găsi o dată alternativă potrivită. Inițial, întrunirea ar fi trebuit să aibă loc în noiembrie. Congresul Electoral al Federației Internaționale de Handbal (IHF) va avea loc între 20 și 21 decembrie la Cairo, cu un interes sporit din partea opiniei publice din această disciplină sportivă datorită numărului mare de candidați pentru postul de conducere. „Egipteanul Etern” Hassan Moustafa, care va împlini 82 de ani în iulie anul viitor, își dorește un alt mandat la conducerea IHF, o poziție pe care o deține din anul 2000. Europa, fiind cel mai dezvoltat continent pentru handbal, este deosebit de interesată să rupă practica actuală și să introducă noi inițiative în acest sport – lucru reflectat în faptul că există până la trei pretendenți europeni. Africanul nu a participat la fazele finale ale CM de handbal feminin, alimentând teoria că ar fi grav bolnav și n-ar ajunge la scrutin. Susținătorii lui, inclusiv vicepreședintele Narcisa Lecușanu, au transmis că egipteanul este sănătos „tun” și ar fi călătorit în țară pentru a rezolva vizele pentru mai mulți delegați străini. Germanul Gerd Butzeck vine tare din urmă Unul dintre pretendenții cu șanse sporite în ultimele luni este Gerd Butzeck, una dintre cele mai influente figuri din handbalul mondial, în calitate de președinte al Forumului Clubului de Handbal – o organizație care reunește cluburi de top și este un partener indispensabil în modelarea forței vitale a competițiilor europene de club. Germanul și-a asigurat sprijinul celei mai mari națiuni a acestui sport, Federația Germană de Handbal (DHB), și timp de luni de zile încearcă să convingă delegații că platforma sa „Handbalul merită mai mult” este modalitatea corectă de a asigura vizibilitatea și securitatea handbalului în cadrul familiei olimpice de sporturi. Franjo Bobinac, președintele Comitetului Olimpic Sloven, fost șef al Federației Slovene de Handbal și, timp de mulți ani, o figură cheie în handbal ca om de afaceri de succes din compania Gorenje (acum Hisense), va participa și el la cursă. Un CV impecabil în afaceri și sportiv, împreună cu un „manifest” care oferă idei și abordări noi pentru rezolvarea problemelor de lungă durată la care actuala conducere IHF nu a reușit să răspundă, oferă Sloveniei o anumită speranță – după Aleksander Čeferin în fruntea UEFA – de a câștiga un alt oficial sportiv de nivel înalt pe cea mai mare scenă posibilă. În cele din urmă, al patrulea candidat este olandezul Tjark de Lange, în vârstă de 58 de ani, care a fost președintele federației olandeze din 2011 până în 2021 și este responsabil pentru boom-ul handbalului olandez. De asemenea, este membru al Comitetului Executiv EHF în noua sa componență, precum și directorul Ligii BENE. Cu toate acestea, potențiala lipsă de unitate a Europei – cu 52 de federații membre – nu este cea mai mare problemă pentru cei care doresc ca IHF să aibă o față nouă în frunte după 25 de ani. IHF, deși mult mai puțin dezvoltată decât fotbalul, are același număr de membri ca FIFA – 211. Conform cercetărilor realizate de gohandball.com, nu există practic foarte multe federații naționale, în jur de 80: nu există urme ale activităților lor, nicio prezență pe web sau pe rețelele sociale, nicio echipă, niciun jucător sau antrenor. Aceasta reduce influența Europei la aproximativ un sfert și, conform acestei logici, o mașinărie de vot imensă formată din națiuni practic inexistente din domeniul handbalului poate împinge alegerile într-o direcție sau alta. Și, în plus, fragmentarea voturilor europene în 3 candidați oferă o mare șansă „dinozaurului” din handbal,, Hassan Moustafa. Cine candidează în funcțiile-cheie la IHF? Președinte Hassan MOUSTAFA (EGU) – Realegere Franc BOBINAC (SLO) – Nou candidat Gerd BUTZECK (GER) – Nou candidat Tjark DE LANGE (OLA) – Nou candidat Prim-vicepreședinte Philippe BANA (FRA) – Nou candidat Ali Mohamed ESHAQI (BRN) – Nou candidat Trezorier Anna Rapp (SUE) – Realegere Doi membri ai Comitetului Executiv Narcisa LECUȘANU (ROM) – Realegere Francisco V. BLÁZQUEZ GARCÍA (SPA) – Nou candidat Președintele Comisiei de Organizare și Competiții (COC) Per BERTELSEN (DAN) – Realegere Pascal JENNY (ELV) – Nou candidat Președintele Comisiei pentru Regulile de Joc și Arbitri (PRC) Per Morten SØDAL (NOR) – Realegere Președinte al Comisiei de Coaching și Metode (CCM) Dietrich SPÄTE (GER) – Realegere Taiysir MANSI (IOR) – Nou candidat Nur Maye OSMAN (SOM) – Nou candidat Președinte al Comisiei Medicale (MC) Yannick MOSSUS (CMR) – Nou candidat Președinte al Comisiei pentru Dezvoltare (CD) Tomislav GRAHOVAC (CRO) – Nou candidat Bruno SOUZA (BRA) – Nou candidat Președinte al Tribunalului de Arbitraj Zoran RADOJICIC (MUN) – Nou candidat Membri ai Tribunalului de Arbitraj Pedro MOURAO (POR) – Realegere Alazne GIRALDO IGLESIAS (APA) – Nou candidat Dna Matea HORVAT (CRO) – Nou candidat Rémy LEVY (FRA) – Nou candidat Barış ORHONLU (TUR) – Nou candidat Președintele Comisiei de Arbitraj Lovro BADZIM (CRO) – Realegere Membri ai Comisiei de Arbitraj Mouadh BEN ZAIED (TUN) – Realegere Elena BORRÁS ALCARAZ (SPA) – Realegere Miguel FERNANDES (POR) – Realegere Elizabeth Ling YANG (HKG) – Realegere Nicolae LUCA (ROM) – Nou candidat Muhammad Amir YOUSAF (PAK) – Nou ales Președintele Comisiei de Etică Hussein Moustafa FATHY (EGI) – Realegere Cinci membri ai Comisiei de Etică José COSTA (POR)
Cel mai mare cimitir din lume are oameni vii. Peste peste două milioane de vieți sunt acolo, adesea chiar în morminte
Necropola (a cărei denumire derivă din cuvintele grecești „moarte” și „oraș”) este un cimitir elaborat, clădit pe o suprafață mare. I se mai spune și „Orașul Morților”. Astfel de necropole au fost construite de mai multe civilizații antice: etruscii care săpau morminte subterane cu mai multe camere săpate în stânci, acoperite de tumuli, micenienii care construiau morminte regale frumos elaborate, grecii și romanii care construiau cimitire întinse în afara orașelor, perșii care își îngropau regii în morminte sculptate în stânci, lidienii care construiau tumuli. Însă, nicio civilizație antică n-a putut egala cea egipteană, faimoasă nu doar pentru practicile de mumificare, ci și pentru construirea de complexe funerare (mastaba, piramide, morminte săpate în stâncile din Valea Regilor). Ce este și mai captivant este cimitirul din Cairo. Cairo nu doar că se situează în preajma a Marilor Piramide de la Giza (o necropolă monumentalistă a faraonilor înmormântați), dar are cel mai mare cimitir, compus din sute de mii de morminte. Ce-l diferențiază de altele este faptul că 2 milioane de oameni locuiesc în acest cimitir. Chiar în morminte! Potrivit Onet , acestea sunt statistici neoficiale, deoarece nu a fost efectuat vreodată un recensământ precis. Unele surse estimează că populația ajunge la trei milioane. Populația locală trăiește în afara influenței administrației de stat, al sistemului de educație sau al asistenței medicale. Orașul Morților a rezultat din amestecul tradițiilor faraonice cu cele creștine și islamice Originile cimitirelor care înconjoară centrul orașului Cairo de astăzi datează din a doua jumătate a secolului al VII-lea, din timpul cuceririi arabe a Egiptului deja creștinat (coptic), când străvechiul tărâm al faraonilor a căzut rapid sub influența Islamului. De îndată ce puterea arabă a început să se consolideze, localnicii au fost nevoiți să adopte noile obiceiuri. Printre schimbările culturale semnificative l-au reprezentat ceremoniile funerare. De-a lungul Nilului au apărut aceste cimitire – rezultatul unui amestec dintre credințele antice considerate „păgâne”, Creștinismul coptic și Islam. Conducătorii musulmani au interzis mumificarea și cultul strămoșilor (care încă se mai practicau la scară mică, izolat). Statutul social persistă și după moarte Însă, după sute de ani, la periferia orașului Cairo au fost construite mausolee de familie și dinastii, înconjurate de mormintele modeste ale aristocrației locale. Pentru nobili era o chestiune de prestigiu și ambiție să fie înmormântați în apropierea conducătorilor. Însă, acest nucleu regal și nobiliar a devenit înconjurat de mii de morminte ale unor oameni simpli, săraci și mărginași. Mausoleele conducătorilor arabi erau deosebit de impresionante prin dimensiunile, grandoarea arhitecturală și splendoarea decorativă. Multe dintre ele au supraviețuit până în zilele noastre. Cu toate acestea, la fel ca mormintele faraonilor care au trăit cu milenii în urmă, și aceste structuri necesitau îngrijire și protecție constantă. Cavoul era „noua casă” a celui decedat Vechii faraoni ai Egiptului au obținut nemurirea prin întemeierea de temple. Preoții le-au îngrijit mormintele timp de secole. Atâta timp cât a existat cultul faraonului, locul său de veci a fost bine păzit. Noii conducători musulmani ai Egiptului au abordat această problemă într-un mod similar: mausoleele au fost îngrijite de familii bogate, de administratori și supraveghetori. Atâta timp cât a existat familia fondatorului unei familii nobiliare sau a unei dinastii, mormintele familiei au fost protejate. Este important să ne amintim că nu a fost niciodată o structură unică, înconjurată de un zid. „Cimitirul” era răsfirat în mai multe locuri. Și multe erau sub forma unor cavouri frumos ornamentate, unele dotate cu ferestre și iluminate cu torțe, incluzând mese și balustrade. Decăderea cimitirului În 1882, britanicii au ocupat Egiptul, iar ordinea arabă s-a prăbușit după trei secole de ocupație otomană. Valul ulterior de schimbări a avut impact asupra bogaților și a clasei de mijloc. Mulți egipteni bogați au sărăcit atunci. Și astfel, fondurile pentru renovarea, întreținerea și paza mormintelor familiale s-au epuizat. Multe familii arabe proeminente au emigrat sau au dispărut. Vastul cimitir istoric a decăzut încet în ruină, neglijat și abandonat. Între 1922 și 1956, Egiptul și-a dobândit treptat independența, ceea ce a marcat o mare revoluție culturală și civilizațională. Orașul Morților în epoca modernă Cairo a devenit capitala unei țări care visa să revină la măreția cuvenită a istoriei sale antice, ceea ce a generat un boom migratoriu extraordinar. Anual, sute de mii de locuitori ai văii agricole a Nilului s-au mutat la Cairo, căutând o schimbare de statut social. Cairo, cu o populație de 10,3 milioane de locuitori, câștigă aproximativ 300.000 de noi locuitori în fiecare an. Noii locuitori trebuiau să locuiască undeva. Soluția s-a materializat chiar în centrul orașului Cairo: necropolele abandonate și parțial ruinate, datând din epoca arabă. Tehnic, milioane de oameni săraci fără acces la asistența medicală, servicii medicale, pompieri sau poliție trăiesc în cavouri vechi de secole. Dar au electricitate, apă curentă și televizoare. Oasele celor morți au putrezit demult. Iar acum, cimitirele sunt cartiere sărace pline de viață. A fi turist în Orașul Morților Pentru a ajunge în Orașul Morților, cel mai bine este să angajezi un ghid local. Nu de pe internet, nu de la o agenție de turism. Trebuie să abordezi unul dintre numeroșii locuitori ai cimitirului care caută orice oportunitate de a câștiga doi sau cinci dolari pentru o oră de mers pe jos. Dacă te rătăcești, zâmbește și răspunde la saluturile localnicilor care îți spun „Salam alaykum” (care înseamnă „Pacea fie cu tine”) cu „Alaykum Salam”. Rețineți că nu vă aflați într-o grădină zoologică, într-un muzeu sau parc de distracții. Nu faceți videoclipuri pentru TikTok, nu faceți fotografii pentru Instagram la cavouri fiindcă acolo locuiesc oameni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Antichitatea a întâlnit modernitatea pe cerul din Cairo. Sute de drone au compus chipuri de faraoni, zeități și construcții-simbol ale Egiptului Antic. Un spectacol uriaș de artificii a încheiat ceremonia dedicată inaugurării celui mai mare Muzeu de Arheologie al lumii
O brăţară veche de 3.000 de ani a dispărut dintr-un muzeu din Cairo
O preţioasă brăţară egipteană antică a dispărut din laboratorul de restaurare al Muzeului Egiptean din Cairo, iar căutările sunt în curs de desfăşurare, a anunţat Ministerul Turismului şi Antichităţilor din Egipt într-un comunicat emis marţi seara, potrivit Le Figaro. Bijuteria din aur datează din timpul domniei lui Amenemope, faraonul din Dinastia XXI (1070-945 î.Hr.), conform comunicatului. O anchetă internă a fost deschisă şi o alertă a fost trimisă tuturor autorităţilor. Dispariţia a fost constatată în urmă cu trei zile în timpul unui inventar al obiectelor laboratorului. Incidentul nu a fost făcut public imediat pentru a „asigura buna desfăşurare a anchetelor”, a transmis ministerul egiptean. Muzeul Egiptean din Cairo găzduieşte 170.000 de obiecte arheologice preţioase, inclusiv masca funerară de aur a lui Amenemope. Una dintre cele mai faimoase colecţii ale sale, cea găsită în mormântul lui Tutankhamon, urmează să fie transferată la noul Mare Muzeu Egiptean înainte de inaugurarea oficială programată pentru 1 noiembrie.
S-au stabilit grupele Campionatului Mondial de Cluburi la handbal masculin
Grupele fazei preliminare ale celei de-a 18-a ediții a Campionatului Mondial de Cluburi la handbal masculin IHF au fost stabilite luni, în cadrul unei ceremonii organizate la Stadionul din Cairo, în paralel cu desfășurarea Campionatului Mondial de Tineret IHF 2025. Competiția se va desfășura în perioada 26 septembrie – 2 octombrie, în Sala Capitalei Administrative Noi din Egipt, o arenă care a găzduit anterior turnee majore, inclusiv ediția din 2021 a Campionatului Mondial de seniori și competiția similară de cluburi. Tragerea la sorți a fost condusă de Directorul de Competiții al IHF, Patric Strub, asistat de Yasser El Ramli, Directorul Competiției pentru Cluburi, alături de portarul naționalei Egiptului, Karim Hendawy, și Jordi Rosell, reprezentant al FC Barcelona. În urma procedurii de tragere, echipele din urnele 2 și 3 au fost distribuite în cele trei grupe. Al-Ahly, echipa gazdă, a beneficiat de dreptul de a-și alege grupa și a optat pentru Grupa B, unde va întâlni campioana en-titre Veszprém HC (Ungaria) și formația Sydney Uni (Australia). FC Barcelona, cea mai titrată echipă din istoria competiției, a fost repartizată în Grupa C, alături de Zamalek SC (Egipt) și Handebol Taubaté (Brazilia). Grupa A aduce la start debutanta Sharjah SC (Emiratele Arabe Unite), care va avea parte de o provocare dificilă în fața SC Magdeburg (Germania), campioană în trei ediții consecutive (2021, 2022, 2023), și a formației California Eagles (SUA), aflată la a doua participare. Meciurile din faza grupelor se vor disputa în format round-robin între 26 și 28 septembrie, cu echipele cap de serie (FC Barcelona, SC Magdeburg, Veszprém HC) programate să joace în zilele de 27 și 28 septembrie. Semifinalele vor avea loc pe 30 septembrie, iar finala este programată pentru 2 octombrie.