O nouă cursă în tehnologie: Europa se aruncă în revoluția computerului cuantic, dar riscă să repete greșelile făcute cu inteligența artificială
În timp ce valul tehnologic global se mută dinspre inteligența artificială către computerele cuantice, Europa are o șansă rară de a recupera terenul pierdut. Bruxellesul vrea acum să evite ca istoria recentă să se repete: deși continentul a fost un lider în cercetare pentru AI, a pierdut inițiativa în fața SUA și Chinei când a venit momentul comercializării. În noua strategie privind tehnologiile cuantice, lansată miercuri, Comisia Europeană recunoaște provocările — dar și oportunitatea unei povești de succes economic într-un domeniu aflat la început de drum. Potrivit datelor oficiale, Europa contribuie cu doar 5% la investițiile private globale în tehnologia cuantică. În comparație, Statele Unite atrag peste 50% din finanțări, iar China în jur de 40%. Iar miza nu e una minoră: computerele cuantice promit o revoluție a capacităților de calcul, cu aplicații în comunicații, criptografie, medicină, industrie și apărare, scriu cei de la Politico. Europa domină cercetarea, dar pierde cursa comercializării La nivel academic, Europa conduce. Este, de fapt, lider mondial în numărul de publicații științifice despre tehnologiile cuantice. Însă când vine vorba de brevete și de produse scalabile, situația se schimbă drastic: UE se află abia pe locul al treilea, după SUA și China. Pentru mulți observatori, este un deja vu perfect: același lucru s-a întâmplat și în cazul inteligenței artificiale. „Europa a rămas în urmă în multe domenii tehnologice. Însă în acest sector suntem cu câțiva ani înaintea altor țări”, a declarat Juha Vartiainen, cofondator al companiei finlandeze IQM, specializată în computere cuantice, citat de Politico. Însă avertismentul vine rapid: fără o acțiune concertată, continentul riscă să piardă din nou avantajul. Documentul prezentat de Comisie subliniază că lipsa unor piețe de capital consolidate și a unui sprijin financiar semnificativ ar putea compromite șansele de succes. Deși Bruxellesul și capitalele europene au pus la dispoziție până acum aproximativ 11 miliarde de euro pentru finanțarea tehnologiilor cuantice, investițiile private rămân fragmentate și insuficiente pentru a concura la nivel global. Fragmentarea pieței și lipsa capitalului de risc, slăbiciuni cronice Unul dintre cele mai mari obstacole este incapacitatea Europei de a construi o piață unitară de capital. Fără un sistem de investiții comparabil cu cel american sau chinez, startup-urile din domeniul cuantic nu reușesc să obțină finanțări masive. Potrivit lui Enrique Lizaso, CEO-ul companiei spaniole Multiverse Computing, Europa trebuie să fie pregătită să investească „cel puțin 100 de milioane de euro per companie” pentru a fi competitivă. Multiverse a reușit luna trecută să atragă 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțare care a inclus investitori atât din SUA, cât și din Europa. Dar exemplele sunt rare. „Este foarte greu să crești o companie în Europa. Nu avem instrumentele și capitalul de risc necesare pentru a sprijini acest nivel de dezvoltare”, avertizează Lizaso. Chiar și comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, recunoaște că lipsa unei coordonări eficiente între țările membre este o problemă serioasă. „Suntem destul de fragmentați. Trebuie să conectăm punctele între ele”, a spus ea într-un interviu recent. Strategia UE: două „mari provocări” și un apel la pragmatism În strategia prezentată miercuri, Comisia Europeană anunță lansarea a două „grand challenges” între 2025 și 2027. Una dintre ele va fi dedicată dezvoltării unui computer cuantic funcțional, iar cealaltă va viza sisteme de navigație cuantică pentru medii critice — o direcție importantă inclusiv pentru apărare și securitate. Unii specialiști, precum Vartiainen, consideră însă că abordarea „neutră din punct de vedere tehnologic” a UE — care finanțează simultan mai multe direcții de cercetare — diluează impactul investițiilor. Ei propun un model mai concentrat, similar cu cel american, unde DARPA (agenția de cercetare a Pentagonului) a selectat deja 18 companii pentru un program strategic ce urmărește crearea unui computer cuantic fără erori până în 2033. Aceste companii ar putea primi până la 300 de milioane de dolari, în funcție de performanțele atinse. În plus, strategiile de achiziții publice — unde guvernele ar putea deveni primii clienți ai noii tehnologii — sunt privite ca o soluție de sprijin indirect. În teorie, dacă statele europene cumpără primele produse cuantice, acestea pot deschide piața și pentru sectorul privat. Dar planurile Comisiei în acest sens sunt vagi și lipsite de detalii concrete. Teama de reglementare prematură planează asupra industriei O altă îngrijorare majoră este riscul unei reglementări excesive, înainte ca tehnologia să fie suficient de matură. Industria amintește cazul inteligenței artificiale, unde UE a grăbit adoptarea unui cadru legal, doar pentru a reveni ulterior asupra unor măsuri considerate prea restrictive. „Nu ne putem permite să reglementăm ceva care nu e încă matur”, avertizează Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope, unul dintre cele mai importante grupuri de lobby din domeniul tehnologic de la Bruxelles. „Altfel, Europa riscă să piardă și cursa cuantică.” Problema este agravată de faptul că tehnologiile cuantice sunt considerate sensibile din punct de vedere strategic: un computer cuantic ar putea sparge sistemele de criptare actuale, ceea ce le face interesante nu doar pentru companii, ci și pentru armate. Unele state europene au impus deja restricții la exportul acestor tehnologii, dar industria cere claritate și echilibru între protecție și inovație. Un test decisiv pentru suveranitatea tehnologică europeană Anunțul făcut recent de IBM, care susține că va avea primul computer cuantic funcțional până în 2029, adaugă presiune asupra Europei. Deși continentul are o tradiție solidă în cercetarea de vârf, capacitatea sa de a transforma știința în produse și piețe este pusă din nou la încercare. Dacă vrea să-și asigure un loc în această revoluție tehnologică, Uniunea Europeană va trebui nu doar să investească mai mult, ci și mai inteligent — evitând atât fragmentarea birocratică, cât și reglementările care sufocă inovația înainte să se nască. Computerele cuantice pot schimba definitiv modul în care gândim tehnologia, economia și securitatea digitală. Rămâne de văzut dacă Europa a învățat cu adevărat din lecțiile trecutului sau dacă va mai rata o dată startul.
Salt cuantic istoric: Cum un computer de 56 de qubiți a uimit supercalculatoarele lumii
Într-o epocă în care securitatea cibernetică devine o prioritate mondială, o descoperire revoluționară promite să rescrie regulile jocului. O echipă formată din cercetători ai JPMorganChase, Quantinuum, Laboratoarele Naționale Oak Ridge și Argonne, și Universitatea din Texas a reușit ceea ce părea imposibil: să genereze numere cu adevărat aleatorii folosind un computer cuantic de 56 de qubiți. Acest salt tehnologic, publicat în revista Nature, marchează un moment definitoriu pentru trecerea de la potențialul teoretic al calculului cuantic la aplicații practice cu impact real în criptografie, etică și securitate. Procesul, cunoscut drept aleatorietate autentică certificată, presupune generarea de biți cu adevărat aleatorii de către computerul cuantic și validarea lor ulterioară prin intermediul supercalculatoarelor clasice. Ce este cu adevărat remarcabil? Chiar dacă un potențial atacator ar controla computerul cuantic, nu ar putea manipula rezultatul fără ca sistemul să detecteze lipsa de aleatorietate. Aceasta face din tehnologie o potențială armă imbatabilă pentru protecția datelor în fața amenințărilor informatice. Când teoria devine realitate: Protocolul lui Aaronson și puterea lui H2 Ideea din spatele acestei demonstrații se bazează pe un protocol teoretic propus în 2018 de Scott Aaronson, profesor la UT Austin. Alături de fostul său doctorand Shih-Han Hung, Aaronson a pus bazele teoretice ale acestui experiment. După ani de cercetare, teoria a prins viață cu ajutorul computerului cuantic System Model H2, dezvoltat de Quantinuum și accesat prin internet de echipă. Computerul cuantic H2, modernizat la 56 de qubiți în iunie 2024, oferă un avantaj decisiv prin fidelitatea ridicată și conectivitatea „all-to-all” (fiecare qubit este interconectat cu ceilalți). Acest lucru a permis rularea eficientă a unei tehnici numite Random Circuit Sampling (RCS), menită inițial doar să demonstreze avantajul cuantic, dar care acum s-a dovedit esențială în generarea și expansiunea de biți aleatorii autentici. Protocolul constă din două etape: în prima, computerul cuantic este provocat să rezolve probleme complexe, imposibil de abordat în timp real de un supercomputer clasic. În a doua etapă, rezultatele sunt analizate matematic pentru a certifica că acele soluții sunt cu adevărat aleatorii și imposibil de reprodus prin metode clasice. Rezultatul final? O demonstrație susținută de supercalculatoare cu o putere combinată de 1,1 ExaFLOPS, care au certificat peste 71.000 de biți de entropie autentică. Ce înseamnă asta pentru viitorul criptografiei și al industriei? Descoperirea deschide calea către un viitor în care computerele cuantice nu vor fi doar niște curiozități academice, ci instrumente esențiale pentru industrie, finanțe, guvern și apărare. Aleatorietatea autentică este o resursă critică pentru criptografie, simulări complexe, algoritmi de decizie etică și sisteme de inteligență artificială sigure. „Această lucrare marchează o piatră de hotar majoră în calculul cuantic, demonstrând o soluție la o provocare din lumea reală folosind un computer cuantic dincolo de capacitățile supercalculatoarelor clasice de astăzi”, a declarat Marco Pistoia de la JPMorganChase. La rândul său, CEO-ul Quantinuum, Dr. Rajeeb Hazra, a subliniat importanța acestui pas pentru redefinirea securității cuantice și aplicabilitatea în industrii precum finanțele și producția. Mai mult, această realizare demonstrează că supremația cuantică nu este doar o performanță de laborator, ci un potențial practic. Până acum, chiar dacă se dovedise că un computer cuantic poate depăși un supercomputer la anumite sarcini, nimeni nu reușise să transforme această putere într-o aplicație concretă, cu valoare imediată. Acum, cu această metodă de generare a numerelor aleatorii, am trecut de la „ce ar putea fi” la „ce este posibil acum”. Descoperirea realizată de echipa internațională aduce un moment de referință în istoria calculului cuantic. Nu este vorba doar de un succes tehnologic, ci de o schimbare de paradigmă: trecerea de la teorii ambițioase la instrumente funcționale cu aplicații reale în protecția datelor, criptografie și inteligență artificială. Cu fiecare qubit adăugat și cu fiecare barieră depășită, viitorul devine nu doar cuantic – ci cu adevărat imprevizibil.