Căldura extremă nu înseamnă doar insolație | Studiul care a descoperit 33 de diagnostice asociate cu zilele toride
Căldura extremă are efecte asupra sănătății mult mai ample decât deshidratarea sau insolația. Un nou studiu publicat în Science Advances a identificat 33 de diagnostice asociate cu expunerea la temperaturi extreme, după analiza a peste 900.000 de prezentări la camerele de gardă și centrele de urgență din Chicago. Printre problemele asociate cu zilele foarte calde se află afecțiuni renale, probleme ale pielii, simptome asociate sclerozei multiple, tulburări mintale și comportamentale, dar și anumite accidente și leziuni. Cercetătorii de la Northwestern University au analizat 916.904 de vizite la urgență, înregistrate între 2011 și 2023, și au urmărit 1.803 categorii de diagnostice. În loc să caute doar bolile despre care medicii știu deja că pot avea legătură cu temperaturile ridicate, echipa a analizat întregul set de diagnostice pentru a vedea care dintre ele apar mai des în perioadele de căldură extremă. În studiul realizat în Chicago, cercetătorii au definit căldura extremă ca temperaturi maxime de cel puțin 33,7°C, prag care corespunde percentila 95 a temperaturilor din sezonul cald analizat. Lista descoperită de cercetători este mult mai largă decât problemele considerate în mod obișnuit „boli provocate de căldură”. Iată ce diagnostice sunt asociate cu perioadele de temperaturi extreme: insuficiența renală acută și alte probleme ale rinichilor, deshidratarea severă și pierderea de lichide, edemele, adică acumularea de lichid în țesuturi, varicele membrelor inferioare, anumite afecțiuni ale pielii și erupții cutanate, scleroza multiplă, tulburări mintale și comportamentale, anumite probleme asociate consumului de canabis, mușcături și înțepături de insecte, accidente de trafic, anumite leziuni provocate prin agresiune, descărcări accidentale de arme de foc. Alte diagnostice au cuprins de la probleme renale și afecțiuni ale pielii până la scleroză multiplă, tulburări mintale și anumite tipuri de accidente și leziuni. Unele dintre rezultate sunt deosebit de surprinzătoare Cercetătorii au observat creșteri ale unor tipuri de leziuni și accidente, iar datele au indicat asocieri foarte puternice pentru anumite incidente. În cazul descărcărilor accidentale de arme de foc, creșterea a fost de peste 30 de ori în comparație cu zilele mai puțin călduroase, potrivit analizei. Cercetătorii spun că stresul fiziologic provocat de temperaturile ridicate poate contribui la unele dintre aceste efecte. Căldura pune organismul și creierul sub presiune, iar acest lucru poate influența comportamentul, atenția și riscul de accidente. Căldura poate agrava problemele existente Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că efectele căldurii pot trece neobservate în statisticile medicale. O persoană poate ajunge la urgență cu o problemă renală sau cu o altă complicație, fără ca în fișa medicală să apară explicit faptul că temperatura extremă a contribuit la apariția problemei. Tocmai de aceea, cercetătorii consideră că impactul real al caniculei asupra sănătății poate fi subestimat. „Dacă urmărim doar bolile asociate în mod obișnuit cu căldura, vom subestima povara reală asupra sănătății”, a explicat Hyojung Jang, autorul principal al studiului, potrivit Northwestern University. Cercetătorii atrag atenția și asupra persoanelor care au deja anumite afecțiuni. Pentru acestea, zilele foarte calde pot reprezenta un factor suplimentar de risc, chiar dacă problema medicală nu este, în mod tradițional, considerată o boală asociată căldurii. Căldura extremă nu se oprește la insolație Studiul nu a găsit o asociere statistică între zilele de căldură extremă și diagnosticele cardiovasculare sau respiratorii în analiza respectivă. Autorii subliniază însă că acest rezultat nu înseamnă că temperaturile ridicate nu afectează inima sau plămânii. Problemele cardiovasculare și respiratorii sunt deja bine documentate în cercetările despre efectele căldurii. Spitalele și autoritățile ar trebui să se pregătească pentru valurile de căldură extremă O posibilă explicație este modul în care medicii codifică diagnosticul. De exemplu, un pacient cu insuficiență cardiacă poate ajunge la spital din cauza unei deteriorări a funcției renale sau a deshidratării, iar aceasta poate deveni problema medicală principală consemnată în evidențe. Autorii consideră că rezultatele ar trebui să determine spitalele și autoritățile să se pregătească pentru un spectru mult mai larg de probleme în timpul valurilor de căldură. „Dacă știm că există o asociere între căldura extremă și o serie de rezultate asupra sănătății, reducerea expunerii este esențială”, a declarat Daniel Horton, coautor al studiului.
Copacii bătrâni ar putea proteja sănătatea mai mult decât cei nou plantați. Ce arată un studiu din Chicago
Cercetătorii au analizat suprafața acoperită de coroanele copacilor și peste 220.000 de decese, iar rezultatele indică o legătură între evoluția vegetației urbane și rata mortalității. Cercetarea, publicată pe 5 august în revista „GeoHealth”, a urmărit cartierele din Chicago între 2011 și 2021. Oamenii de știință au constatat că nu numărul de copaci dintr-o zonă era cel mai important indicator, ci modul în care suprafața acoperită de coroanele acestora se modifica de la un an la altul. Legătura observată de cercetători Cartierele în care suprafața acoperită de copaci a scăzut constant au înregistrat, în general, o creștere a ratei mortalității. Efectul a fost mai pronunțat în zonele cu temperaturi ridicate, scrie Live Science. În schimb, în cartierele în care suprafața acoperită de coroane a crescut, rata mortalității a avut tendința să scadă. Fiecare creștere anuală cu un punct procentual a suprafeței acoperite de coroanele copacilor a fost asociată cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Cele mai importante asocieri au fost observate în cazul deceselor provocate de boli cardiovasculare și respiratorii, dar și al unor afecțiuni de sănătate mintală. Cercetătorii au combinat datele obținute prin satelit privind suprafața acoperită de coroanele copacilor cu peste 220.000 de certificate și înregistrări de deces. Analiza statistică a ținut cont și de factori precum temperatura din timpul verii, poluarea aerului, veniturile populației și segregarea rezidențială. De ce copacii maturi ar putea fi mai importanți pentru sănătate Copacii contribuie la răcirea orașelor prin umbrirea asfaltului și a clădirilor, dar și prin eliberarea vaporilor de apă, care contribuie la reducerea temperaturii aerului. Cercetătorii consideră însă că beneficiile arborilor pentru sănătate ar putea depăși protecția împotriva căldurii. Pierderea suprafeței acoperite de coroane a fost asociată cu o mortalitate mai ridicată din mai multe cauze, nu doar din cele asociate direct temperaturilor extreme. Zonele South Side și West Side din Chicago au înregistrat unele dintre cele mai mari pierderi ale suprafeței acoperite de copaci, dar și temperaturi mai ridicate și rate mai mari ale mortalității. Cartierele de lângă lac au rămas, în schimb, mai răcoroase și au avut rate mai reduse ale mortalității. Copacii bătrâni ar putea salva vieți în orașele aglomerate Cercetătorii au realizat și o simulare în care suprafața acoperită de coroanele copacilor din Chicago ar crește anual cu 0,03%, un ritm apropiat de cel actual, în condițiile în care orașul plantează aproximativ 14.000 de copaci pe an. Modelul a estimat că o asemenea creștere ar putea preveni aproximativ 105 decese în fiecare an. Cercetătorii subliniază însă că această cifră reprezintă o estimare statistică și nu o predicție exactă. Studiul nu demonstrează că pierderea copacilor provoacă în mod direct creșterea mortalității, ci identifică o asociere între cele două fenomene. De asemenea, datele satelitare pot omite copacii foarte tineri, ale căror coroane sunt încă mici. Concluzia cercetării este că protejarea copacilor maturi deja existenți ar putea fi cel puțin la fel de importantă ca plantarea unora noi, deoarece arborii tineri au nevoie de timp pentru a dezvolta coroane suficient de mari pentru a produce aceleași beneficii.