10.000 de calorii pe zi. Antrenor rus de fitness, găsit mort în casă, după o dietă extremă
Un antrenor de fitness și influencer rus a murit în urma unui atac de cord în somn, după ce și-a propus să le demonstreze urmăritorilor săi că programul său de slăbit funcționează. Dmitry Nuyanzin și-a impus o dietă bogată în grăsimi și glucide, care să-l ajute să ia în greutate, pentru a aplica, ulterior, programul său propriu de slăbit și tonifiere și pentru a le demonstra urmăritorilor săi că acesta funcționează. Timp de mai multe săptămâni, el a consumat 10.000 de calorii pe zi, pentru a lua în greutate. Provocări alimentare extreme Mai multe publicații media vorbesc despre provocarea extremă la care și-a supus corpul Nuyanzin, care reușise să acumuleze 14 kg într-o lună. El s-a obligat să consume alimente care să-i aducă repede kilogramele dorite: „La micul dejun, mănânc o farfurie cu produse de patiserie și jumătate de prăjitură. La prânz, de obicei mănânc 800 de grame de ravioli cu maioneză. În timpul zilei, uneori mănânc cartofi prăjiți, iar la cină, mănânc un hamburger și două pizza mici, fie la cafenea, fie livrate”, a scris el pe rețelele de socializare. Promisese 100 de dolari oricui slăbește prin programul lui Mai mult, el promisese oricui reușește să slăbească prin programul lui, 10% din greutatea sa corporală, înainte de Anul Nou, 100 de dolari. „Programul meu de slăbit începe în curând! Poți câștiga premii uimitoare și, cel mai important, poți să-ți sculptezi corpul de vis, să înveți să mănânci sănătos și să te distrezi!”, a scris el. Recent, Nyanzin, care avea 30 de ani, se simțea foarte rău. El și-a anulat antrenamentele și și-a anunțat prietenii că va merge la medic. A fost găsit mort în casa sa, iar autopsia a relevat faptul că a suferit un stop cardiac în somn.
Nutriționistul Mihaela Bilic spune ADEVĂRUL despre colivă. Câte calorii are desertul preferat de mulți români
Nutriționistul Mihaela Bilic spune ADEVĂRUL despre colivă. Preparatul tradițional românesc nu este specific doar parastaselor și pomenirilor, în semn de respect și aducere aminte pentru cei morți, ci este și un desert obișnuit. Mihaela Bilic explică însă de ce coliva nu este un „desert”. Medicul face referire la semnificația colivei, dar și la specificațiile nutriționale. Aceasta îi avertizează pe românii care consumă coliva pe post de desert că are tot atâtea calorii cât un tort! Bilic: Câte calorii are coliva, de fapt „Ce este coliva? O fiertură de grâu decorticat (arpacaș), care se îndulcește cu zahăr sau miere și se îmbogățește cu miez de nucă, coajă de lămâie, stafide și rom. Coliva este departe de a fi un desert dietetic: arpacașul are 75% amidon, iar cantitatea de zahăr din colivă este de 500 g pentru 1 kg de arpacaș fiert (altfel nu se “leagă”). La asta se adaugă miezul de nucă, deci, în final, coliva ajunge să “cântărească” caloric cât un tort – noroc că nu o mâncăm prea des”, explică Mihala Bilic, prin intermediul unui mesaj postat în mediul online. „Este un preparat care trebuie mâncat cu smerenie” Vedeta susține că acest preparat trebuie privit cu evlavie și respect, pentru cinstirea memoriei persoanelor care nu mai sunt în această lume. De asemenea, grâul și nuca din compoziția colivei nu fac decât să ne conecteze cu forța vitală a pământului, cu energia vieții, dar și cu viața și moartea. „Coliva e un simbol, nicidecum un desert cu tabel nutrițional. În copilăria trăită la țară am învățat să prețuiesc și să respect coliva. E un preparat care trebuie mâncat cu evlavie și smerenie, pentru aducerea aminte a celor ce nu mai sunt printre noi. Iar gustul ei de grâu și nucă ne conectează cu forța vitală a pământului, cu miracolul vieții, cu misterul morții și cu energia Universului”, a mai transmis medicul nutriționist Mihaela Bilic, potrivit click.ro. Autorul recomandă:
Mai mult de jumătate din caloriile consumate de americani sunt din alimente ultraprocesate
Cercetările în domeniul nutriției au arătat de ani de zile că alimentele ultraprocesate reprezintă o parte importantă din dieta americană, în special pentru copii și adolescenți. Cu toate acestea, pentru prima dată, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA a confirmat aceste niveluri ridicate de consum, utilizând date privind alimentația colectate în perioada august 2021 – august 2023. Raportul apare pe fondul unei atenții crescânde acordate acestor alimente de către secretarul sănătății Robert F. Kennedy Jr., care le consideră responsabile pentru apariția bolilor cronice. „Ne otrăvim singuri și asta se datorează în principal acestor alimente ultraprocesate”, a declarat Kennedy pentru Fox News la începutul acestui an. În general, aproximativ 55% din totalul caloriilor consumate de americanii cu vârsta de peste 1 an au provenit din alimente ultraprocesate în acea perioadă, potrivit raportului. Pentru adulți, alimentele ultraprocesate au reprezentat aproximativ 53% din totalul caloriilor consumate, dar pentru copiii cu vârsta de până la 18 ani, procentul a fost de aproape 62%. Principalele surse de calorii Printre principalele surse se numărau burgerii și sandvișurile, produsele de patiserie dulci, gustările sărate, pizza și băuturile îndulcite. Copiii mici au consumat mai puține calorii din alimente ultraprocesate decât copiii mai mari, se arată în raport. Adulții cu vârsta de 60 de ani și peste au consumat mai puține calorii din aceste surse decât adulții mai tineri. Adulții cu venituri mici au consumat mai multe alimente ultraprocesate decât cei cu venituri mai mari. Rezultatele nu au fost surprinzătoare, a declarat coautoarea Anne Williams, expertă în nutriție la CDC. Ceea ce a fost surprinzător a fost faptul că acest consum de alimente ultraprocesate pare să fi scăzut ușor în ultimul deceniu. În rândul adulților, totalul caloriilor provenite din aceste surse a scăzut de la aproximativ 56% în 2013-2014 și de la aproape 66% pentru copii în 2017-2018. Williams a spus că nu poate specula asupra motivului scăderii sau dacă consumul de alimente mai puțin procesate a crescut. Unii încearcă să reducă alimentele ultraprocesate Dar Andrea Deierlein, expert în nutriție la Universitatea din New York, care nu a fost implicată în cercetare, a sugerat că ar putea exista o mai mare conștientizare a potențialelor efecte nocive ale alimentelor ultraprocesate. „Oamenii încearcă, cel puțin în unele populații, să reducă consumul acestor alimente”, a spus ea. Preocuparea cu privire la efectele alimentelor ultraprocesate asupra sănătății a crescut de ani de zile, dar găsirea de soluții a fost dificilă. Multe studii le-au asociat cu obezitatea, diabetul și bolile de inimă, dar nu au reușit să demonstreze că aceste alimente cauzează în mod direct aceste probleme cronice de sănătate. Un studiu mic, dar influent, a constatat că, chiar și atunci când dietele erau echilibrate din punct de vedere caloric, al zahărului, al grăsimilor, al fibrelor și al micronutrienților, oamenii consumau mai multe calorii și se îngrășau mai mult când mâncau alimente ultraprocesate decât când mâncau alimente minim procesate. O parte a problemei: ce înseamnă aliment ultraprocesat? O cercetare publicată săptămâna aceasta în revista Nature a descoperit că participanții la un studiu clinic au slăbit de două ori mai mult atunci când au consumat alimente minim procesate — precum paste, pui, fructe și legume — decât atunci când au consumat alimente ultraprocesate, chiar și cele echivalente din punct de vedere nutrițional și considerate sănătoase, precum mâncăruri congelate gata de încălzit, batoane proteice și shake-uri. O parte a problemei constă pur și simplu în definirea alimentelor ultraprocesate. Noul raport al CDC a utilizat cea mai comună definiție bazată pe sistemul Nova cu patru niveluri dezvoltat de cercetătorii brazilieni, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare la care sunt supuse. Astfel de alimente tind să fie „extrem de gustoase, bogate în energie, sărace în fibre alimentare și să conțină puține sau deloc alimente integrale, având în același timp cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase”, se arată în raportul CDC. Americanii ar trebui să reducă alimentele ultraprocesate din dieta zilnică Autoritățile sanitare din SUA au declarat recent că există îngrijorări cu privire la faptul că definițiile actuale „reflectă cu exactitate” gama de alimente care pot afecta sănătatea. Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente și Departamentul Agriculturii au emis recent o solicitare de informații pentru a elabora o definiție nouă și uniformă a alimentelor ultraprocesate pentru produsele din aprovizionarea cu alimente din SUA. Între timp, americanii ar trebui să încerce să reducă alimentele ultraprocesate din dieta lor zilnică, a spus Deierlein. De exemplu, în loc de fulgi de ovăz instant, care pot conține zahăr adăugat, sodiu, coloranți artificiali și conservanți, utilizați ovăz simplu îndulcit cu miere sau sirop de arțar. Citiți ambalajele alimentelor și informațiile nutriționale, a sugerat ea. „Cred că există opțiuni mai puțin procesate pentru multe alimente”, a spus ea.
Cum se fac cartofii prăjiți mai buni decât la restaurant. Un ingredient banal face diferența
O bloggeriță culinară a dezvăluit care este secretul pentru a face cartofi prăjiți crocanți și gustoși, mai buni decât la restaurant. Și nu este vorba de uleiul folosit sau despre condimentele scumpe, ci de un ingredient banal pe care toate gospodinele le au în bucătărie. „Nu săriți peste etapa de fierbere a cartofilor cu bicarbonat de sodiu. Bicarbonatul de sodiu vă va ajuta cartofii să devină crocanți în cuptor. Acesta este trucul!”, a mărturisit experta în bucătărie. Dacă adaugi o cantitate mică de bicarbonat de sodiu în apa în care fierbi cartofii, aproximativ o jumătate de linguriță, vei schimba nivelul PH-ului, iar amidonul de la suprafață se va descompune mai rapid. Cât de sănătos este acest preparat Dar, chiar dacă sunt delicioși și preferați de mulți români, cartofii prăjiți trebuie consumați cu moderație, pentru că sunt bogați în calorii, avertizează medicul nutriționist Mihaela Bilic. „În momentul în care îl punem în contact cu uleiul, va absorbi tot. Cartoful devine o bombă calorică în momentul în care este prăjit. De la 70 de calorii pe 100 de grame, ajunge la până la 300 sau chiar 450 de calorii. (…) Cartofii prăjiți pot fi foarte calorici din cauza uleiului pe care îl absorb. Chiar dacă leguma fiartă are un indice, de asemenea, ridicat, în cazul prăjirii este mai scăzut. (…) În cartof avem doar apă cu amidon. Ține de foame. Este important mai ales pentru cei care muncesc fizic, pentru copii. Este o legumă consistentă, o legumă prietenoasă. Nu dă aciditate. Foarte multe persoane, mai ales în perioada postului, când mănâncă multe legume, au un disconfort digestiv. Ei bine, cartoful neutralizează. Este ca un fel de tampon. În orice mâncare am pune cartof, el echilibrează lucrurile”, a precizat Mihaela Bilic, la Pro TV, potrivit Fanatik. Sursa foto – Caracter ilustrativ: Envato Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele