Papa, atacat din nou de Trump, declară în Camerun că cei bogați și puternici amenință pacea
Vizita are loc în contextul unui turneu african amplu, considerat unul dintre cele mai complexe din ultimele decenii pentru un pontif, scrie Reuters. Adresându-se liderilor politici și religioși, Papa Leon a subliniat că „lanțurile corupției, care desfigurează autoritatea și îi distrug credibilitatea, trebuie rupte”, cerând eliberarea societății de „setea idolatră de profit”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după sosirea sa în Camerun, venind din Algeria. Conflictul anglofon și suferința civililor În discursul său, Papa Leon a abordat și conflictul anglofon din regiunile vorbitoare de limbă engleză ale Camerunului, violențe care au provocat moartea a mii de persoane în ultimul deceniu. Pontiful a cerut încetarea luptelor și a avertizat că generații întregi de tineri sunt private de educație și speranță. Separatiștii au anunțat un armistițiu temporar de trei zile pentru a permite deplasarea în siguranță a civililor și a vizitatorilor pe durata vizitei papale. Papa Leon a condamnat, de asemenea, activitatea grupărilor militante din nordul țării, inclusiv Boko Haram, subliniind impactul devastator al războiului asupra populației. Mesaj către Trump Papa Leon, primul papă originar din Statele Unite, se apropie de un an de pontificat și a devenit recent tot mai vocal în probleme geopolitice, inclusiv războiul din Iran. Pozițiile sale i-au atras critici publice repetate din partea președintelui american Donald Trump. Cu toate acestea, Papa a declarat pentru Reuters că va continua să vorbească deschis, indiferent de reacții. În fața liderilor camerunezi, pontiful a subliniat că guvernarea autentică presupune „ascultarea reală a cetățenilor” și respectarea strictă a drepturilor omului, chiar și în contextul măsurilor de securitate. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Yaounde pentru a-l întâmpina pe Papa Leon, iar autoritățile estimează că aproximativ 600.000 de credincioși vor participa la slujba de vineri din orașul Douala. Turneul papal include 11 orașe și peste 18.000 de kilometri parcurși, urmând să continue în Angola și Guineea Ecuatorială.
Cât de real este visul american? Povestea unei femei deportate, după ce a cerut azil în SUA
Farah a fost deportată din SUA, într-o țară din lumea a treia în care homosexualitatea este ilegală. De acolo, Farah a fost trimisă din nou în Maroc, acolo unde tânăra, care se teme pentru viața ei, este nevoită să se ascundă. „Este greu pentru mine să trăiesc și să muncesc știind că familia mă poate găsi din nou”, a declarat ea pentru Associated Press. Potrivit sursei citate, mărturia tinerei este rară, pentru că a fost deportată din lumea a treia, deși primise un ordin de protecție din partea unui judecător specializat în imigrări din SUA. „Nu am ce face în această privință, trebuie să muncesc”, a declarat Farah. Supusă violențelor Potrivit tinerei, înainte să fugă din Maroc, Farah a fost bătută de familia sa, dar și de familia partenerei sale, atunci când aceștia au aflat despre relația celor două femei. A fost gonită din casa familiei și a fugit cu iubita sa în alt oraș. Ea spune că familia a găsit-o și a încercat s-o ucidă Printr-o cunoștință, tânăra a auzit că ea și iubita sa au oportunitatea de a obține vize pentru Brazilia, și de acolo, să ajungă în SUA, acolo unde aveau prieteni. Din Brazilia, ea a călătorit prin șase țări până să ajungă, săptămâni mai târziu, la granița cu SUA, unde a cerut azil. „Ajungi să fii pusă în situații cu adevărat oribile. Când am ajuns (n.r. – la frontiera cu SUA), am simțit că toate necazurile noastre au meritat și că ne-am îndeplinit obiectivul”. S-a întâmplat în prima parte a anului 2025. Totuși, în loc de libertatea pe care o visau, cele două tinere au fost reținute un an de zile, prima dată în Arizona, apoi în Louisiana. „Era foarte frig. Aveam doar pături subțiri”, spune tânăra despre detenție, adăugând că îngrijirile medicale erau inadecvate. Deportată, în ciuda unui ordin de protecție Azilul i-a fost refuzat, însă în august a obținut un ordin de protecție din partea unui judecător în imigrări din SUA, care a decis că ea nu poate fi deportată înapoi în Maroc pentru că viața i-ar fi fost pusă în pericol. Partenera sa, al cărei azil a fost refuzat și care nu a avut nici ordin de protecție, a fost deportată. Ea a precizat că, la trei zile de la eliberarea sa a fost arestată de Serviciul de Imigrări din SUA și deportată în Camerun, acolo unde homosexualitatea este ilegală și unde a fost închisă într-o închisoare. Acolo ea a fost întrebată dacă dorește să rămână în Camerun, și le-a spus autorităților că nu poate să stea și să-și riște viața într-un loc în care va fi pusă în pericol. Ea a fost ulterior deportată în Maroc. O „lacună” juridică Potrivit unui avocat specializat în imigrări, deportarea persoanelor într-o țară terță, de unde ar putea fi trimise acasă, constituie „o lacună juridică. „Prin deportarea lor în Camerun și prin faptul că nu le-a oferit nicio posibilitate de a contesta trimiterea într-o țară al cărei guvern spera să îi trimită înapoi în țările în care se confruntă cu un pericol grav, SUA nu numai că le-a încălcat drepturile la un proces echitabil, ci și propriile noastre legi privind imigrația, obligațiile noastre în temeiul tratatelor internaționale și chiar procedurile proprii ale DHS”, a declarat Alma David, avocată în imigrări. „Aplicăm legea așa cum este scrisă” Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a confirmat anterior că în ianuarie au avut loc deportări către Camerun. „Aplicăm legea așa cum este scrisă. Dacă un judecător constată că un străin ilegal nu are dreptul să se afle în această țară, îl vom expulza. Punct”, a declarat departamentul, afirmând că acordurile cu țările terțe „garantează respectarea procedurilor legale prevăzute de Constituția SUA”. Farah este una din zecile de persoane care au confirmat că au fost deportate din SUA de către administrația Trump, în țări din lumea a treia, deși au avut un ordin de protecție emis de judecători specializați în imigrări. Numărul total al persoanelor este necunoscut.