Vara sacrificiului! Tot mai mulți studenți aleg munca în detrimentul vacanței de vară. Ce se întâmplă acum în complexele studențești?
După încheierea sesiunii de examene, campusurile universitare se golesc treptat și majoritatea studenților se întorc acasă, dar există și tineri care aleg să rămână în căminele studențești pe timpul verii. Motivele sunt diferite, de la economii financiare și condiții mai bune de studiu, până la nevoia de liniște sau obligații academice precum licența ori practica. Mai multe cămine studențești din Iași oferă posibilitatea de cazare pe timpul verii. Mulți studenți recunosc că rămân în oraș pentru petrecerile și evenimentele din timpul verii. De ce aleg studenții să rămână în cămine în vacanța de vară Pe măsură ce sesiunea de examene se încheie și majoritatea studenților își fac bagajele pentru a pleca acasă sau în vacanțe, o parte dintre ei aleg să rămână în căminele studențești și pe timpul verii. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fenomenul este constant de câțiva ani, iar motivele sunt variate, de la cele financiare până la cele personale sau academice. Pentru mulți studenți, decizia de a rămâne în cămin este, înainte de toate, una economică. „Am ales să rămân în cămin pentru că stau singură aici, colegele mele de cameră au ales să plece acasă și plătesc mult mai puțin decât dacă aș închiria o garsonieră în vară. Plus că pot lucra liniștită la licență și mai sunt și alți colegi care rămân. E o atmosferă mult mai frumoasă. Eu sunt din Bacău, nu am mai mers acasă de la Paște și, înainte de asta, nu am mers de la Crăciun. M-am obișnuit aici”, a spus Andreea, studentă în anul III la Litere, în cadrul UAIC. Un alt motiv des invocat este atmosfera din timpul verii. Orașul este mai puțin aglomerat, iar campusurile capătă un ritm complet diferit. „Îmi place vara în cămin pentru că e mult mai liniște. Nu mai e agitația din timpul anului universitar, orașul e mai liber. Anul trecut am rămas prima oară pe vară și am fost șocată să văd cât de puțin aglomerat e Iașul fără studenți. În plus, în oraș se organizează foarte multe evenimente, spectacole, festivaluri. Nu am asta acasă, m-aș plictisi îngrozitor”, a spus Ștefania Popa, studentă la Asistență Socială. Unii au nevoie de cazare în timp ce muncesc Printre avantajele principale menționate de studenți se numără costurile semnificativ mai mici decât chiria din oraș, accesul la biblioteci și spații de studiu, proximitatea față de facultate și centrele universitare, comunitatea studențească, chiar dacă redusă în vară și posibilitatea de a lucra sau de a face practică în oraș. Totuși, viața în cămin pe timp de vară nu este lipsită de dificultăți. Mulți studenți vorbesc despre o anumită izolare socială și despre faptul că unele servicii sunt reduse. „E mai liniște și chiar e mult mai liber orașul, dar, ca să fiu sinceră, sunt și dezavantaje, pentru că nu mai beneficiezi de aceleași servicii cum ar fi cantina. Mi se pare și normal. Până la urmă, e vacanță, dar trebuie să recunoaștem că marea majoritate aleg să rămână din cauze financiare. Eu locuiesc la țară, în Galați. Pe vară, lucrez în Iași la o cafenea, ca să fac bani pentru anul universitar care vine. Normal că aleg să stau la cămin, e mult mai ieftin, plătim 20 de lei pe zi. E mult mai accesibil decât să plătești o chirie pentru o garsonieră. În plus, personalul e înțelegător și poți plăti și cu câteva zile întârziere. Pe mine, asta m-a ajutat enorm”, a declarat Teodora Rusu pentru reporterii BZI. Reprezentanții studenților observă că tot mai mulți tineri aleg să rămână în campus în lunile de vară, mai ales cei implicați în stagii, joburi part-time sau proiecte academice. Chiar dacă nu este o decizie universală, viața de vară în cămin devine pentru mulți o perioadă de tranziție între doi ani universitari, mai liniștită, dar și mult mai independentă. Astfel, mulți studenți aleg să rămână în căminele studențești și pe timpul verii, marea majoritate, din considerente financiare.
Nicu Ștefănuță despre drepturile reproductive, criza locuințelor și bursele sociale pentru tineri: UE poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii, inclusiv sănătatea reproductivă”
Zilele acestea la Strasbourg, agenda europeană este dominată de teme sensibile, de la drepturi sociale și criza locuințelor până la tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului Greens/EFA, a vorbit despre câteva dintre problemele care fac obiectul dezbaterilor publice din plan internațional, în această perioadă. Acesta a explicat de ce deciziile europene devin tot mai relevante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor, fie că este vorba despre accesul femeilor la servicii medicale, despre locuințe accesibile pentru tineri sau despre efectele conflictului început de Statele Unite și Israel în Iran, asupra Europei. Dreptul la avort și rolul Uniunii Europene Comisia Europeană a anunțat recent că fonduri sociale existente pot fi utilizate pentru a sprijini accesul la avort în statele membre, în urma inițiativei „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale. Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument. Pentru Nicu Ștefănuță, decizia reprezintă un moment important pentru recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european. „Este foarte important și știi de ce? Pentru că se recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii care cuprinde sănătatea reproductivă. Asta e foarte important”, a explicat europarlamentarul. Greens/EFA, grupul politic din care Nicu Ștefănuță face parte, a susținut această inițiativă și a promovat, de-a lungul anilor, munca organizației „My Voice, My Choice”. În opinia sa, măsura poate oferi sprijin femeilor din statele în care accesul la avort este restricționat. „Dacă există țări și există, în Uniunea Europeană, care interzic avortul, aici arătăm o protecție, că la nivel european va fi cineva gata să ajute femeile din toată Europa să vină, să fie tratate inclusiv prin transport, prin costurile de cazare și de tratament, bineînțeles, în alt stat care va permite.” Cu toate acestea, Ștefănuță a declarat că soluția reală ar fi includerea acestui drept în legislația europeană. „Nu este o soluție ideală. Ideal ar fi să punem în Cartea Fundamentală a Drepturilor Europene dreptul la avort. Asta este și tema de campanie pe care am adus-o. Dar este un pas istoric, pentru că pentru prima dată se zice ferm: Uniunea Europeană are o competență aici și va ajuta femeile.” Criza locuințelor: „Build more nu rezolvă problema” Criza locuințelor și creșterea chiriilor la nivelul Uniunii Europene sunt teme centrale în dezbaterile din această săptămână. Parlamentul European a adoptat marți un set de recomandări care vizează acest subiect. Deputații europeni au cerut măsuri concrete pentru a crește accesul la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei Speciale pentru Criza Locuințelor a trecut de votul plenului cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri. Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță a declarat că grupul său politic, Greens/EFA, va vota împotriva acestui raport. Deși în document este propusă creșterea numărului de locuințe construite, europarlamentarul spune că soluția nu este atât de simplă. „Raportul merge pe linia Build More (Construiește mai mult). Și Build More nu rezolvă criza actuală.”, a declarat el. „În România, deja 90% din oameni sunt proprietari. Faptul că prețurile sunt așa de crescute are de-a face cu faptul că oamenii au cumpărat mai multe apartamente, case, și pentru speculă, dar și pentru investiție.” Mai multe programe de locuințe sociale ar putea rezolva problema, spune Nicu Ștefănuță. „În România, locuințele sociale, așa cum se întâmplă în Austria, în Finlanda sau în Croația, pot rezolva parțial problema.”, a declarat acesta. O altă măsură ar fi construirea de cămine studențești. „Ar trebui să dedicăm un deceniu construirii de cămine. În orașe cum Clujul, Bucureștiul, Iașiul sau Timișoara, zecile de mii de studenți ar fi retrași de pe piața chiriilor și ar reduce presiunea asta pe chirii foarte ridicate.” Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei escaladări Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă o altă temă de discuție foarte importantă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. La nivel internațional, războiul a creat multă incertitudine. Nicu Ștefănuță a declarat că există posibilitatea unei escaladări regionale majore care ar putea implica inclusiv state membre NATO. „Există riscul pentru că este suficient ca un stat NATO să fie atacat de Iran și să activeze articolul 5. Ciprul, de exemplu, a fost atacat, sau Turcia.” „Este un conflict umanitar, este un conflict care vorbește și despre democrație. Acum o lună erau zeci de mii de oameni împușcați în Iran. Este un conflict care vorbește și despre resurse. Vedeți agricultorii care deja se tem că toate prețurile sunt în aer.”, a declarat europarlamentarul. Bursele sociale și accesul la fonduri europene O altă inițiativă a vicepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, este sprijinul pentru studenți și utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. Pe 3 martie, acesta a anunțat că, în urma demersurilor inițiate, 39.300 de studenți vor primi burse din bani europeni, în contextul diminuării fondului pentru burse. Universitățile puteau accesa acest program pentru a sprijini bursele acordate studenților. Prin depunerea unor cereri în cadrul programului, ele aveau la dispoziție patru zile pentru a transmite listele cu studenții eligibili. Suma propusă a bursei lunare a fost de 925 de lei. Propunerea lui Ștefănuță a fost ulterior pusă în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării, care a inițiat demersurile necesare pentru folosirea acestor fonduri. El a făcut apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie. „Am inițiat să luăm din Fondul Social European și să punem la burse, pentru că fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse. Pentru că Fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse acum.”, a spus acesta. În practică, însă, implementarea se lovește de dificultăți administrative. „Universitățile nu știu exact, n-au aplicat încă ordinul.”, a declarat Ștefănuță. De asemenea, studenții care studiază cu taxă nu beneficiază în prezent de burse sociale, ceea ce,