Ziua care îi poate decide soarta cancelarului Merz. Germania votează din nou, iar AfD și stânga radicală amenință CDU cu o nouă lovitură
UPDATE Urnele se deschid la ora 09:00, ora României Secțiile de votare sunt deschise între orele 08:00 și 18:00, ora locală (09:00 -19:00 ora României). Primele cifre relevante ale serii sunt așteptate în jurul orei 19:00, ora României. Acestea vor fi estimări, nu rezultatele oficiale definitive. Primele rezultate parțiale sunt așteptate după ora 20:00. O mică parte votează, dar toată țara urmărește alegerile Doar aproximativ 6% din populația Germaniei trăiește în cele două landuri care votează duminică. În mod normal, scrutinurile ar avea în principal o miză regională. De această dată însă, ele au devenit un test important pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Friedrich Merz în propriul partid. Alegerile pot fi decisive pentru viitorului său politic, într-un moment în care sprijinul pentru cancelar și pentru CDU a scăzut puternic. Presiunea s-a amplificat după alegerile din Saxonia-Anhalt din 6 septembrie. AfD a obținut acolo aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a coborât la aproximativ 17%, unul dintre cele mai severe rezultate din istoria recentă a partidului. Merz a recunoscut atunci că rezultatul a zguduit CDU „din temelii”, dar a exclus ideea unei retrageri, afirmând că renunțarea nu este o opțiune pentru el. Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cel mai mare pericol pentru CDU Situația cea mai dificilă pentru partidul cancelarului este în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, land est-german cu aproximativ 1,6 milioane de locuitori. Un sondaj INSA citat de Reuters plasează AfD pe primul loc, cu 37%, urmată foarte aproape de SPD, cu 35%. Die Linke este cotată cu 10%, Verzii cu 5%, iar CDU cu doar 7%. Pragul electoral pentru intrarea în parlamentul regional este de 5%, ceea ce înseamnă că partidul cancelarului se află la numai câteva puncte de un scenariu catastofal: ieșirea din legislativul unui land german. AfD și-ar putea dubla susținerea față de alegerile regionale din 2021, când obținuse 16,7%. În același timp, un rezultat bun al AfD nu înseamnă că partidul va ajunge la guvernare. Celelalte formațiuni importante continuă politica de izolare a AfD și refuză formarea unor coaliții cu partidul. Premierul regional Manuela Schwesig, din SPD ( partid de centru-stânga), beneficiază de o popularitate personală de peste 60%, potrivit Reuters, iar social-democrații ar putea încerca păstrarea guvernării împreună cu alte partide. Nici Berlinul nu îi oferă liniște lui Merz În capitală, tabloul politic este diferit, însă CDU riscă să piardă poziția dominantă obținută în scrutinul precedent. Cel mai recent sondaj Forschungsgruppe Wahlen, publicat pe 11 septembrie, plasează Die Linke ( partid de stânga radicală) pe primul loc cu 23%, CDU la 21%, iar AfD în jurul a 17%. Sprijinul pentru AfD în Berlin este aproximativ dublu față de scrutinul precedent. Alegerile din Berlin sunt dominate în special de criza locuințelor și creșterea chiriilor. Aproximativ 85% dintre gospodăriile capitalei locuiesc cu chirie, iar prețurile cerute pentru închiriere aproape s-au dublat din 2014. Autoritățile estimează că Berlinul va avea nevoie de încă 211.000 de locuințe până în 2040. CDU și SPD guvernează împreună capitala din 2023, aceeași combinație politică existentă în prezent și la nivel federal, ceea ce face ca scrutinul să fie privit și ca un barometru al nemulțumirii față de guvernul de la Berlin. Popularitatea lui Merz s-a prăbușit Alegerile vin într-un moment dificil pentru cancelar. Rata sa de aprobare a coborât în unele sondaje până la 14% la nivel național și la valori de o singură cifră în unele landuri estice. Un sondaj INSA publicat înaintea scrutinului arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră pe Merz persoana potrivită pentru funcția de cancelar, procent care include și o parte dintre simpatizanții propriului partid. Nemulțumirea este legată de mai multe probleme: costul vieții, evoluția economiei germane, prețurile energiei și combustibililor și percepția că reformele promise de guvern nu au produs încă rezultatele așteptate. În același timp, AfD continuă să crească și la nivel național. Sondajele plasează partidul între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ( partidul soră din Bavaria) se află între 18% și 20%. Presiune și din interiorul CDU Presa germană discută deja despre viitorul cancelarului. În ultimele zile au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a lui Merz. Printre numele vehiculate se află Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, și liderul CSU și premierul Bavariei, Markus Söder. Conducerea CDU continuă oficial să îl susțină pe Merz, iar înlocuirea unui cancelar în Germania presupune mecanisme parlamentare și politice complexe. Totuși, presa germană și europeană se așteptă ca în cazul unui eșec major duminică să existe o mișcare în partid care să încerce să îl convingă pe Merz să renunțe voluntar la poziția de cancelar și lider al partidului. Partidele din Germania, explicate CDU (Uniunea Creștin-Democrată) – partidul cancelarului Friedrich Merz, principala formațiune conservatoare de centru-dreapta din Germania. Programul său combină poziții conservatoare, liberale și creștin-sociale. CDU formează la nivel federal o alianță tradițională cu CSU din Bavaria. SPD (Partidul Social-Democrat) – unul dintre cele mai vechi partide germane și principala formațiune de centru-stânga. Pune accent pe protecție socială, drepturile angajaților, solidaritate și redistribuire. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală este partidul premierului regional Manuela Schwesig. Die Linke („Stânga”) – partid situat la stânga SPD, cu o platformă socialistă radicală și puternic critică față de capitalism. Are rădăcini inclusiv în PDS, formațiunea succesoare a partidului comunist care a condus fosta Germanie de Est. AfD (Alternativa pentru Germania) – partid de dreapta radicală/extremă, puternic anti-imigrație și eurosceptic.
Cancelarul Germaniei avertizează că Uniunea Europeană va fi grav afectată timp de ani de zile dacă nu sprijină financiar Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat luni că Uniunea Europeană va suferi consecințe serioase pe termen lung dacă cei 27 de lideri ai blocului nu ajung la un acord privind un împrumut de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, la summitul de la Bruxelles din această săptămână. Merz coordonează inițiativa pentru un împrumut esențial pentru Kiev, bazat pe activele înghețate ale băncii centrale a Rusiei aflate în Europa, în principal în Belgia. La Bruxelles există temeri că Rusia și Statele Unite vor profita de neînțelegerile dintre statele membre pentru a bloca acordul la reuniunea Consiliului European de joi. „Să nu ne amăgim singuri. Dacă nu reușim acest lucru, capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată timp de ani de zile, dacă nu chiar pentru o perioadă mai lungă”, a declarat Merz luni, la Berlin, potrivit POLITICO. „Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial al istoriei noastre, suntem incapabili să fim uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”, a mai spus Merz. Zelenski, discuții la Berlin Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunilor de la Berlin dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții președintelui american Donald Trump și lideri europeni. Aceștia au analizat opțiunile pentru încheierea războiului din Ucraina. Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt un punct central al discuțiilor. Diplomați europeni au transmis că Ucraina și Statele Unite înregistrează progrese în apropierea pozițiilor legate de negocierile de pace, fără a oferi detalii. Avertismentul lui Merz a venit după declarațiile șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Kallas a declarat că împrumutul bazat pe activele înghețate pare „din ce în ce mai dificil” înaintea summitului de joi. Friedrich Merz susține că folosirea activelor rusești reprezintă singura soluție realistă pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei anul viitor. Totuși, înaintea reuniunii de la Bruxelles, există temeri că opoziția unor state membre, sub presiuni din partea Rusiei și a Statelor Unite, va bloca planul. Potrivit unui proiect de plan de pace SUA-Rusia apărut online, Washingtonul intenționează să direcționeze o parte din active către reconstrucția coordonată de Statele Unite. Oficialii europeni susțin că opoziția americană față de folosirea activelor de către Europa nu a dispărut. Friedrich Merz a declarat, de altfel, că fondurile rusești nu trebuie să fie transferate în beneficiul economic al Statelor Unite.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Germania se confruntă cu un deficit bugetar de peste 140 de miliarde de euro până în 2029
Germania trebuie să acopere un deficit bugetar de aproximativ 140 de miliarde de euro, deși statul se așteaptă la o creștere de venituri peste previziunile anterioare. Ministrul de Finanțe a făcut apel la reducerea cheltuielilor, anunță Reuters. Potrivit Ministerului german de Finanțe, noua prognoză privind veniturile din taxe este mai optimistă, estimând încasări suplimentare de 33.6 miliarde de euro în perioada 2025–2029, ducând suma totală la venituri de 5.17 trilioane de euro. Noua previziune de încasări va reduce deficitul pe 2027 cu până la 8 miliarde de euro. Totuși, Germania se confruntă în continuare cu deficite semnificative, de aproximativ 60 de miliarde de euro în 2028 și peste 60 de miliarde în 2029. Având în vedere deficitele prognozate începând cu 2027, vom continua o politică fiscală strictă de consolidare. Toate ministerele vor trebui să facă reduceri”, a afirmat ministrul Lars Klingbeil. Guvernul Merz a aprobat în martie un plan de cheltuieli de 500 de miliarde de euro, menit să stimuleze economia afectată de pandemia de Covid-19 și de Războiul din Ucraina.
Cancelarul Germaniei se confruntă cu critici tot mai dure în urma declarațiilor privind migrația
Un membru senior al partidului lui Friedrich Merz s-a alăturat marți criticilor tot mai intense la adresa cancelarului german, în legătură cu declarațiile privind migrația, pe care oponenții le-au calificat drept periculoase. Merz a ajuns la putere cu promisiunea de a respinge provocarea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, abordând preocupările alegătorilor acestuia, dar este criticat pentru răspunsul dat săptămâna trecută la întrebarea unui reporter despre politicile anti-migrație ale AfD, scrie Reuters. Merz a declarat că guvernul său lucrează pentru a corecta eșecurile guvernelor anterioare, dar că există încă o problemă „în peisajul urban”, o remarcă considerată de mulți ca făcând legătura între schimbarea compoziției etnice a orașelor germane și criminalitate. „Friedrich Merz nu mai spune glume de pe margine”, a declarat Dennis Radtke, membru senior al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) conservatoare a lui Merz. „În calitate de cancelar, el are o responsabilitate specială pentru coeziunea socială, dezbaterea culturii și crearea unor narațiuni pozitive despre viitor”, a spus Radtke, care este membru al Parlamentului European și șef al grupului conservator pentru afaceri sociale. Întrebat luni de un reporter ce a vrut să spună exact prin comentariile sale, Merz a insistat, spunând: „Întrebați-vă fiicele, dacă aveți”. Politicienii din opoziție au profitat de remarca referitoare la „fiice”, considerând-o o aluzie la o figură de stil îndrăgită de extrema dreaptă, care prezintă migranții ca un pericol special pentru femeile albe născute în Germania. „Fie este prea vanitos pentru a-și cere scuze, fie vorbește serios”, a declarat liderul Verzilor, Katharina Droege. Merz a fost criticat și de social-democrați, un partener de coaliție al cărui secretar general, Tim Kluessendorf, l-a acuzat că seamănă „diviziune” și „distruge încrederea”. „Mă aștept la mai mult de la un șef de guvern”, a spus Kluessendorf.
Companiile germane nu mai cred în revenirea economică
Moralul firmelor din Germania a scăzut mult în luna septembrie, semn că încrederea în guvern este tot mai slabă. Companiile nu mai cred că autoritățile vor reuși să pună economia pe picioare. Potrivit unui sondaj publicat miercuri de institutul Ifo, nivelul de încredere al firmelor a coborât la 87,7 puncte, față de 88,9 în august. Analiștii se așteptau la o mică îmbunătățire, mai ales datorită promisiunilor guvernului privind un ajutor financiar important. „Scăderea surprinzător de accentuată reduce speranțele privind o redresare economică rapidă”, a avertizat economistul Robin Winkler, de la Deutsche Bank, citat de Politico. Prioritate: cheltuielile militare și reducerea birocrației În timp ce Friedrich Merz pleda în Bundestag pentru un buget orientat spre apărare, securitate și reducerea birocrației, mediul de afaceri a transmis că își pierde răbdarea: măsurile așteptate întârzie prea mult. „Nu avem timp de pierdut: țara noastră trebuie să simtă de pe acum că lucrurile merg mai bine”, a declarat cancelarul Germaniei, însă percepția generală rămâne pesimistă. Sondajul Institutului Ifo din München, unul dintre cele mai importante institute de cercetare economică din Germania, arată o imagine sumbră: companiile nu doar că sunt tot mai nemulțumite de condițiile actuale, dar așteptările pentru viitor s-au prăbușit vizibil, semn că mediul de afaceri german se teme de o stagnare prelungită a economiei. Tot mai puțini germani cred în actualul guvern La acest semnal de alarmă se adaugă datele publicate marți de S&P Global, care, deși arată o creștere rapidă a sectorului privat – cea mai puternică din ultimul an, subliniază că scăderea comenzilor noi în servicii și industrie pune sub semnul întrebării sustenabilitatea redresării. Lipsa de încredere nu vine doar din partea firmelor. Un sondaj reprezentativ, publicat în aceeași zi de presa germană, arată că doar 28% dintre cetățeni mai cred că actualele partide de guvernare – Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat, pot readuce pe creștere economia, față de 43% în luna mai. Scăderea este semnificativă și reflectă nemulțumirea tot mai mare a populației față de direcția economică a țării.
Republica Moldova marchează 34 de ani de independență. Macron, Merz și Tusk alături de Maia Sandu
Ilie Bolojan reafirmă sprijinul României față de Republica Moldova cu prilejul Zilei Independenței Premierul Ilie Bolojan a felicitat Republica Moldova de Ziua Independenței și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al statului vecin. Ursula von der Leyen felicită Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenţei Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de felicitare Republicii Moldova şi preşedintei Maia Sandu, cu ocazia celebrării a 34 de ani de independenţă, subliniind sprijinul UE pentru parcursul european al ţării. Liderii europeni se reunesc în Moldova pentru a sprijini parcursul pro-UE al Maiei Sandu Pe 27 august, liderii Franței, Germaniei și Poloniei călătoresc în Republica Moldova pentru a-și arăta sprijinul ferm față de guvernarea pro-UE a președintei Maia Sandu, în contextul apropierii alegerilor parlamentare decisive din 28 septembrie, scrie Politico. Vizita lor subliniază temerile privind ingerințele Rusiei și evidențiază angajamentul Europei de a menține Republica Moldova pe drumul integrării europene. Liderii Europei, la Chișinău Președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, participă la sărbătorile dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova la Chișinău. Prezența lor transmite un semnal clar că Moldova nu este singură în fața amenințărilor hibride venite de la Moscova, care a utilizat dezinformarea, cumpărarea de voturi și manipularea electorală pentru a submina aspirațiile europene ale țării. Miza alegerilor din septembrie Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, se confruntă cu un scrutin dificil, în condițiile în care există avertismente că Rusia pompează bani și răspândește dezinformări pentru a influența rezultatul. Diaspora (aproximativ 250.000 de moldoveni din străinătate, mulți stabiliți în țările UE) este așteptată să joace din nou un rol decisiv, ca și în alegerile anterioare. Fostul ministru adjunct de externe Nicu Popescu, acum candidat PAS, a subliniat că fiecare vot va conta, pe fondul atacurilor hibride de amploare. Viitorul european al Moldovei În timp ce UE dezbate posibilitatea accelerării negocierilor de aderare ale Moldovei, vizita lui Macron, Merz și Tusk oferă o reasigurare simbolică. Rolul Poloniei este deosebit de semnificativ, arătând cum aderarea la UE a transformat o fostă țară din Pactul de la Varșovia într-o poveste de succes. Oficialii europeni atrag atenția că soarta Moldovei contează nu doar pentru cetățenii săi, ci și pentru securitatea regională – o victorie a Rusiei în Ucraina sau în Moldova ar pune în pericol direct România și Polonia. Mesajul comun al liderilor este clar: Moldova aparține Europei, iar independența sa trebuie protejată. Ceremonii oficiale la monumentele naționale În cadrul ceremoniilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, au fost organizate ceremonii de depunere de flori și coroane. La ora 09:00, conducerea de vârf a statului a depus flori și coroane la monumentul „Maica Îndurerată”, iar la ora 10:00, la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt. Mesajul Maiei Sandu Cu această ocazie, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj: „La mulți ani, Republica Moldova! Suntem astăzi în Moldova! Suntem aici pentru ca să ne exprimăm recunoștința față de eroii neamului nostru care, cu arma în mână, au apărat independența Republicii Moldova. Să-i onorăm pe cei care și-au sacrificat propria viață pentru ca țara noastră să fie independentă. Independența înseamnă să putem să ne croim singuri soarta, să decidem care este prezentul și care este viitorul nostru și viitorul copiilor noștri. Și noi, moldovenii, alegem să trăim în pace, să trăim în libertate, să ne construim prosperitatea prin muncă onestă și să ne construim relații foarte bune cu toată lumea democratică. Este datoria noastră față de părinții și bunicii noștri care au obținut independența, dar și datoria noastră față de copiii și de nepoțiii noștri ca să avem grijă de independența Republicii Moldova în fiecare zi și ca să o consolidăm, să o transformăm într-un stat puternic care să poată să neasigure această libertate și bunăstare pentru toate mulți ani de acum.” Mesajul lui Igor Grosu De asemenea, a fost prezent și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a adresat la rândul său un mesaj: „Cu fiecare an ce trece, Moldova devine, cred eu, mai matură, mai înțeleaptă, mai rezilientă, mai pregătită pentru a face față tuturor provocărilor. La mulți ani Moldova, la mulți ani tuturor celor care au aparat-o, au modelat-o, au făcut-o mai frumoasă, mai vestită și mai respectată în intreaga lume. La mulți ani!” Mesajul lui Dorin Recean La ceremonie a participat și prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care a transmis cetățenilor următorul mesaj: „Independența ne unește atunci când aducem un omagiu celor care s-au sacrificat atunci când au avut grijă de familiile lor, atunci când educăm copiii în spiritul patriotismului și atunci când purtăm următoarele lupte necesare pentru construcția unui stat – unei Moldove independente, suverane și prospere.” Mesajul Președintei Maia Sandu de Ziua Independenței: „Tu ești viitorul Moldovei” Președinta Moldovei, Maia Sandu, a transmis pe Facebook un video cu ocazia Zilei Independenței. „Tu ai păstrat tradițiile Moldovei și ai adunat familiile acasă. Tu ai muncit onest. Ai avut grijă de pământ. Și ai pus pe masă roadă bună. Tu ai pus cărămidă peste cărămidă. Ai construit o școală. Ai făcut un drum. Ai construit un spital. Tu ți-ai crescut copiii cu dragoste de familie și de țară. Tu ai fost la datorie. Și ai ajutat mii de oameni. Tu ai salvat o viață. Tu ai adus frumosul în viața noastră. Tu ai clădit o viață. Tu ești viitorul. Construiește pe moștenirea noastră și fii liber și puternic. Tot ce faci tu înseamnă Moldova. Când tu te simți în siguranță, Moldova este în siguranță. Când tu acționezi liber și independent, Moldova este liberă și independentă. Când tu alegi drumul corect, Moldova este pe drumul corect. Moldova trăiește prin tine. Prin fiecare mână care muncește. Prin fiecare inimă care iubește. Noi făurim drumul Moldovei. La muți ani, Moldova!” Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea independenței Pe 27 august 2025, Republica Moldova marchează 34 de ani de la proclamarea independenței. Potrivit comunicatului oficial emis de Președinția Republicii Moldova, evenimentele oficiale dedicate Zilei Naționale se vor desfășura sub genericul „Independența ne unește” și vor reuni cetățeni, reprezentanți ai autorităților publice și