Tratament personalizat pentru cancerul de sân. Studiul care ar putea elimina chimioterapia pentru milioane de femei
Cercetarea sugerează că multe femei ar putea evita chimioterapia fără ca acest lucru să le afecteze șansele de supraviețuire sau riscul de recidivă. Rezultatele au fost prezentate în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), desfășurată la Chicago, una dintre cele mai importante conferințe medicale dedicate cancerului, scrie The Guardian. Ce au descoperit cercetătorii Studiul Optima a analizat datele a 4.429 de paciente cu vârsta de peste 40 de ani, diagnosticate cu cancer de sân hormon-pozitiv, cea mai frecventă formă a bolii la nivel mondial. Participantele au provenit din Marea Britanie, Australia, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă și Thailanda. Cercetătorii au utilizat testul genomic Prosigna, care analizează activitatea a 50 de gene din țesutul tumoral pentru a evalua riscul de reapariție a cancerului în următorii zece ani. Pe baza rezultatelor, medicii au putut decide dacă pacientele aveau nevoie de chimioterapie sau puteau urma doar terapie hormonală. Rezultate care pot schimba practica medicală Datele studiului arată că pacientele cu risc scăzut de recidivă au avut rezultate similare indiferent dacă au urmat sau nu chimioterapie. La cinci ani după tratament, 95% dintre femeile care au primit chimioterapie și terapie hormonală erau în viață și fără semne de recidivă. În cazul celor care au primit exclusiv terapie hormonală, procentul a fost de 94%. Potrivit profesorului Rob Stein, coordonatorul studiului și specialist în oncologie mamară la UCL, cercetarea demonstrează că multe paciente pot evita în siguranță chimioterapia și efectele sale adverse, fără a compromite eficiența tratamentului. Beneficii pentru paciente și sistemele medicale Chimioterapia este asociată frecvent cu efecte secundare precum căderea părului, greață, oboseală, insomnie și erupții cutanate. În unele cazuri, aceasta poate provoca infertilitate, menopauză precoce sau probleme cognitive pe termen lung. Specialiștii consideră că utilizarea testelor genomice pentru alegerea tratamentului reprezintă un pas important către medicina personalizată. În același timp, reducerea administrării inutile a chimioterapiei ar putea contribui la utilizarea mai eficientă a resurselor din sistemele de sănătate. Cercetarea a fost finanțată de Institutul Național pentru Cercetare în Sănătate și Asistență Medicală din Marea Britanie, compania Veracyte și mai multe organizații caritabile. Experții susțin că rezultatele ar putea schimba modul în care este tratat cancerul de sân hormon-pozitiv în următorii ani.
Formă agresivă de cancer de sân, oprită din evoluție printr-o terapie țintită, cu toxicitate redusă
O terapie țintită, identificată de cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din California, San Diego, ar putea opri dezvoltarea unei forme foarte agresive de cancer de sân. Cancerul de sân triplu-negativ, una dintre cele mai agresive și dificil de tratat forme de cancer, este definit de lipsa a trei receptori: 1) – receptorul hormonal pentru estrogen, 2) – receptorul hormonal pentru progesteron, 3) – receptorul 2 de creștere a factorului de creștere epidermic. Din cauza lipsei acestor receptori, cancerul de sân triplu-negativ nu răspunde la terapiile hormonale și nici la terapiile anti-HERS2 (Human Epidermal Receptor factor receptor 2). Tratamentul conjugat anticorpi – medicament Abordarea pusă la punct de echipa de cercetători utilizează un sistem anticorp-medicament – un anticorp identifică celulele canceroase și le administrează, în mod țintit, o terapie extrem de puternică, fără să afecteze celulele sănătoase din jur. Acest tip de tratament – conjugat anticorpi – medicament – face posibilă utilizarea unor medicamente de chimioterapie care altfel ar fi mult prea agresive pentru a fi administrate singure, dar, în conjuncție cu altele, ele promit tratarea unor tipuri de cancer pentru care nu exista cură până acum. Cancerul triplu-negativ reprezintă 10-15% din toate tipurile de cancer de sân invaziv și este considerat cel mai dificil de tratat tip de cancer. Un tip de cancer agresiv, cu anumite preferințe 316.950 de femei și 2.800 de bărbați se estimează că vor fi diagnosticați cu acest tip de cancer în viitorul apropiat. Agresivitatea și faptul că nu există simptome pentru a putea fi identificat din timp face ca știrea că a fost pus la punct un tratament țintit să fie una extrem de bună pentru pacienți și pentru comunitatea medicală deopotrivă. Acest tip de cancer afectează mai mult femeile tinere, de culoare și pe cele cu anumite mutații genetice. În ce constă tratamentul Pe suprafața celulei canceroase există o proteină care se numește FZD7. Sistemul conjugat anticorp – medicament vizează în mod țintit celulele ce prezintă această proteină. Prin proiectarea acestui cocktail, cercetătorii au observat că au redus semnificativ creșterea tumorii la șoarecii de laborator, fără toxicitate observabilă. Această abordare s-a dovedit eficientă și în liniile celulare umane de cancer de sân trigeminal. Desigur că mai este nevoie de cercetări suplimentare, însă rezultatele atât de bune ale studiului promit o cale eficientă de tratament pentru pacientele cu cancere de sân agresive, pentru care nu există, în prezent, terapii. Cercetătorii de la Universitatea din San Diego speră ca acest tip de tratament să dea roade și pentru alte tipuri de cancer, cu biologie similară.
Un test bazat pe salivă pentru depistarea cancerului de sân ar putea fi disponibil în curând
Biosenzorul, care încape în palmă, a identificat corect cancerul de sân în toate cele 29 de cazuri testate (100% acuratețe) și a identificat corect persoanele sănătoase în 86% din cazuri. Dispozitivul măsoară biomarkeri specifici cancerului de sân din salivă. Procedura este simplă: saliva se colectează într-un recipient steril, banda de testare se scufundă în probă timp de trei secunde, apoi se introduce în dispozitiv. Rezultatele sunt disponibile în timp real printr-o aplicație specială. „Dacă totul se confirmă, ar fi o schimbare revoluționară”, a declarat dr. Coy Heldermon, oncolog mamar și coautor al studiului. Dispozitivul ar putea înlocui mamografiile Dispozitivul ar putea înlocui mamografiile incomode ca metodă inițială de screening, fiind mai accesibil și mai puțin descurajant pentru paciente. Echipa, care deține brevete pentru dispozitiv, lucrează acum la identificarea combinației optime de biomarkeri pentru predicția cancerului de sân. Tehnologia ar putea fi extinsă în viitor pentru detectarea altor boli. Studiul a fost publicat în revista Biosensors.
Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile
România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității prevenibile, cu 306 decese la 100.000 de locuitori în 2018. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media UE, care este de 160 la 100.000. Sunt datele studiului publicat astăzi de BioMed Central, o editură britanică specializată în publicații științifice de tip open access. Studiul publicat astăzi analizează datele privind mortalitatea prin cancer de sân în România, în comparație cu Uniunea Europeană și evidențiază diferențele semnificative între mediile urban și rural. Între 2000 și 2017, cazurile de cancer de sân din România au crescut exponențial, la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste Studiul arată că în anul 2000, 77.298 de decese cauzate de cancerul de sân au fost înregistrate în UE, din care 3,8% (2.949 de decese) au avut loc în România. Până în 2017, numărul total de decese cauzate de cancer de sân în UE a crescut la 84.613, iar ponderea României a crescut ușor la 4,1% (3.500 de decese). Pe parcursul a două decenii, între 2000 și 2020, România a înregistrat un total de 67.339 de decese la femei cu vârsta de 20 de ani sau peste din cauza cancerului de sân. Ratele de mortalitate: România vs. UE Mortalitatea generală a fost semnificativ mai mare în România, pe toată durata studiului Pe toată durata studiului (2000-2017), România a avut rate de mortalitate generală (din toate cauzele) semnificativ mai mari decât media UE. De exemplu, în 2002, rata în România era de 1.641,5 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 1.022,7 decese la 100.000 în UE. Această tendință a continuat, ajungând în 2017 la 1.192,7 decese la 100.000 în România față de 820,8 la 100.000 în UE. Mortalitatea prin toate tipurile de cancer (la femei) Interesant este că, în perioada 2002-2017, rata de mortalitate pentru toate tipurile de cancer la femei a fost inițial mai mare în UE decât în România. În 2002, rata era de 180,5 la 100.000 în România și 227,5 la 100.000 în UE. Totuși, tendințele s-au inversat: până în 2017, rata în România a crescut la 195,5 la 100.000, în timp ce în UE a scăzut la 205,4 la 100.000. Mortalitatea prin cancer de sân (la femei): în ceea ce privește specific cancerul de sân, situația a evoluat similar cu mortalitatea generală prin cancer. La începutul perioadei (2002), rata de mortalitate prin cancer de sân era mai mare în UE (38 la 100.000) decât în România (36,3 la 100.000). Însă, până în 2017, această ordine s-a inversat: rata în UE a scăzut la 32,4 la 100.000, în timp ce în România a crescut la 35,9 la 100.000. Acest lucru arată o îmbunătățire în UE și o înrăutățire relativă în România. România rurală vs. România urbană Pe parcursul întregii perioade 2000-2020, ratele de mortalitate prin cancer de sân la femei au fost constant mai ridicate în zonele urbane decât în cele rurale, atât la nivel național, cât și în aproape toate regiunile. Această observație nu este surprinzătoare, având în vedere că majoritatea populației (aproximativ 55-56%) locuiește în zone urbane, iar 65% din totalul deceselor prin cancer de sân au avut loc în orașe. Variații regionale ale diferenței urban-rural În 2000, regiunea de sud-est a înregistrat cea mai mare diferență: ratele în zonele urbane erau cu 96,6% mai mari decât în cele rurale. În 2020, regiunea de nord-vest a preluat acest loc, cu rate urbane cu 66,7% mai mari decât cele rurale. Diferența urban-rural a fost cea mai mică în sud în 2000 (cu 53,6% mai mare în urban) și în Vest în 2020 (cu 29,4% mai mare în urban). În București-Ilfov, unde peste 90% din populație locuiește în mediul urban, rata combinată urban/rural este aproape identică cu rata urbană, ceea ce subliniază impactul predominanței urbane în această regiune. Tendințe pe două decenii la nivel național și sub-național La nivel național Per total, rata națională de mortalitate prin cancer de sân la femei în România a înregistrat o scădere de 3,2% între 2000 și 2020 (de la 39,60 la 38,35 la 100.000 de femei). Pe regiuni, deși la nivel național se observă o scădere, situația regională este mixtă: Majoritatea regiunilor au înregistrat o scădere a ratelor de mortalitate prin cancer de sân. Cea mai mare scădere a fost în regiunea București-Ilfov, cu 10,2%. Însă, regiunile sud și centru au înregistrat o creștere a ratelor, cea mai mare fiind în centru cu 8,16%. În zonele urbane, ratele de mortalitate prin cancer de sân în zonele urbane au scăzut cu 11,1% la nivel național între 2000 și 2020. Aproape toate regiunile urbane au înregistrat scăderi, cu excepția Sudului, unde a fost o ușoară creștere (1,5%). Cea mai mare scădere urbană s-a înregistrat în nord-est, cu 14,9%. În zonele rurale, s-a înregistrat o scădere mult mai mică, de doar 1,6% la nivel național. În timp ce unele regiuni rurale au avut scăderi semnificative (ex: sud-vest cu 17,9%), altele au avut creșteri notabile (ex: centru cu 15,2%). Raportul dintre ratele de mortalitate urbană și rurală a scăzut de la 1,74 la 1,57, indicând o oarecare reducere a decalajului, dar mortalitatea urbană rămâne considerabil mai mare. Concluzii generale: deși mai puține femei mor, numărul celor care trăiesc cu boala este în creștere Scăderea generală a mortalității standardizate pe vârstă prin cancer de sân și, în special, a celei din mediul urban, este semnificativă, statistic. Este notabil faptul că prevalența a crescut în aproape toate regiunile între 2013 și 2020, sugerând că, deși mai puține femei mor, numărul total al celor care trăiesc cu boala este în creștere. Aceste date complexe subliniază necesitatea unor intervenții de sănătate publică bine direcționate pentru a reduce mortalitatea prin cancer de sân în România, în special în zonele cu creșteri sau diferențe mari între urban și rural, subliniază autorii studiului, personalități de marcă în medicina modernă: Silviu Călin Rădulescu, Cristian Calomfirescu, Carmen Ungurean, Florentina Furtunescu, John W. Carew, Amr Soliman și Li Zhang.
Folosit la temperaturi ridicate, uleiul din semințe este responsabil pentru cel mai agresiv cancer de sân
Uleiurile de gătit, folosite de milioane de oameni, cresc riscul celei mai agresive forme de cancer mamar, a avertizat unul dintre cei mai importanți oncologi din Marea Britanie. În probele de sânge ale pacientelor cu această formă de cancer, au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic, un acid gras din familia Omega 6, esențial pentru organismul uman, dar care generează compuși toxici în prezența căldurii și „favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase”, potrivit informațiilor furnizate joi de publicația Daily Mail. În timp ce unele uleiuri promit beneficii nesfârșite pentru cei preocupați de sănătate, altele au fost mult timp demonizate pentru substanțele toxice pe care le elimină, asociate cu afecțiuni precum demența și artrita. Medicii susțin că acidul linoleic, o grăsime întâlnită frecvent în uleiurile procesate din semințe, precum cele de soia, floarea-soarelui sau porumb, favorizează apariția și multiplicarea celulelor canceroase, folosite la temperaturi ridicate. „Mai ales persoanele cu risc crescut” ar trebui să „modereze” consumul acestor uleiuri, a îndemnat medicul britanic Justin Stebbing, expert în oncologie și cercetare asupra cancerului la Universitatea Anglia Ruskin din Cambridge. Oncologul a precizat că sunt la îndemână și uleiuri mai sănătoase: „multe uleiuri, cum ar fi uleiul de măsline, conțin mai puțin acid linoleic”. „Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase” Profesorul Stebbing a prezentat într-un raport recent un studiu semnificativ despre riscurile cancerului asociate cu uleiurile din semințe. Cercetarea, realizată de Weill Cornell Medicine, a demonstrat că acidul linoleic poate supra-stimula „centrul de control” din celulele canceroase, favorizând creșterea acestora în cancerul de sân. „Acum știm că acidul linoleic hrănește celulele canceroase într-un mod foarte specific. Această descoperire oferă indicii despre cum să definim care pacienți ar putea beneficia de recomandări nutriționale specifice”, a explicat dr. John Blenis, autorul principal al studiului, cercetător în domeniul cancerului la Weill Cornell Medicine. În probele de sânge ale pacientelor cu cancer de sân triplu negativ – care este cel mai agresiv tip de cancer de sân, deoarece se răspândește rapid și are opțiuni de tratament limitate – au fost detectate niveluri ridicate de acid linoleic. În medie, aproximativ 77 % dintre femeile diagnosticate cu această formă de cancer vor supraviețui cel puțin cinci ani după diagnostic, însă, în funcție de stadiul bolii, această rată de supraviețuire poate scădea până la 12 %. Daunele provocate ADN-ului de-a lungul anilor rămân principalul factor de risc Deși rolul acidului linoleic în cel mai devastator cancer de sân este o descoperire esențială, aceasta e doar o piesă dintr-un puzzle vast: „O dietă echilibrată și bazată pe alimente integrale rămâne pilonul cel mai important în prevenirea cancerului și o strategie care poate fi adoptată de oricine”, a subliniat profesorul Stebbing. Raportul profesorului Stebbing vine după alte studii recente, care au arătat că uleiurile din semințe ar putea accelera creșterea tumorilor canceroase. Cercetătorii din Statele Unite au descoperit că bărbații cu cancer de prostată în stadiu incipient, care au redus consumul de uleiuri vegetale, au avut tumori cu o dezvoltare mai lentă decât cei care au urmat dieta tipic occidentală. Un alt studiu a indicat că grăsimile din aceste uleiuri contribuie la procesele inflamatorii, favorizând astfel dezvoltarea tumorilor de colon. Totuși, vârsta înaintată rămâne principalul factor de risc pentru orice tip de cancer din cauza daunelor provocate de trecerea timpului în structura ADN-ului.