Razele UV cauzează peste 80% din melanoamele din întreaga lume
Razele ultraviolete (UV) cauzează peste 80% din cazurile de melanom cutanat, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), publicat marți. Din cele aproape 332.000 de cazuri de melanom cutanat existente la nivel mondial în 2022, aproximativ 267.000 au fost cauzate de razele UV, adică 83%, estimează acest studiu publicat în International Journal of Cancer (IJC). Acest tip de cancer a provocat 58.700 de decese, doar în acel an. Proporția cazurilor legate de UV a fost mai mare la bărbați (86%) decât la femei (79%), a mai precizat IARC într-un comunicat de presă, potrivit AFP. „Povara melanomului cutanat diferă considerabil de la o regiune a lumii la alta, din cauza combinării diferitelor niveluri de expunere la razele UV și a unui risc mult mai mare de a dezvolta melanom cutanat în rândul populațiilor cu pielea deschisă”, mai precizează agenția specializată a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Regiunile cu cele mai mari rate ale acestui cancer atribuibil razelor UV (peste 95%) au fost Australia, Noua Zeelandă, Europa de Nord și America de Nord.
Încălzirea globală crește riscul de cancer la femei
Cercetătorii de la Universitatea Americană din Cairo au analizat datele din perioada 1998-2019 pentru cancerul de sân, ovarian, uterin și cervical în țări precum Algeria, Egipt, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Siria, notează Medical Xpress. Rezultatele arată că pentru fiecare grad Celsius în plus, prevalența diferitelor tipuri de cancer a crescut cu 173-280 de cazuri la 100.000 de persoane. Mortalitatea a crescut cu 171-332 de decese la 100.000 de persoane pentru fiecare grad de creștere a temperaturii. Cancerul ovarian a înregistrat cea mai mare creștere atât la numărul de cazuri, cât și la decese, în timp ce cancerul de sân a avut cea mai mică creștere la prevalență. Doar șase țări au prezentat creșteri semnificative: Qatar, Bahrain, Iordania, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Siria – posibil din cauza temperaturilor extreme din timpul verii. Creșterea nu a fost uniformă – de exemplu, în Qatar prevalența cancerului de sân a crescut cu 560 de cazuri la 100.000 de persoane per grad Celsius, în timp ce în Bahrain creșterea a fost de doar 330 de cazuri. Cercetătorii spun că temperaturile ridicate cresc expunerea la agenți cancerigeni, perturbă serviciile de sănătate și pot influența procesele biologice celulare. Femeile sunt mai vulnerabile, mai ales în timpul sarcinii, și au adesea acces limitat la îngrijiri medicale.
Pacienții cu cancer i-au trimis o scrisoare noului președinte al României
Scrisoare deschisă este semnată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer. „Pacienții cu cancer nu cer privilegii. Cer șanse egale la viață. Pacienții oncologici au nevoie de fapte, nu doar de promisiuni. Astăzi, România pășește într-o nouă etapă politică și socială, odată cu învestirea domnului Nicușor Daniel Dan în funcția de Președinte al României. În numele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, dorim să transmitem un mesaj sincer de felicitare și speranță. Îi dorim succes în această misiune complexă, dar esențială pentru viitorul țării. Avem încredere că experiența, abordarea metodică și cunoașterea profundă a realităților societății românești vor reprezenta o bază solidă pentru construirea unui stat în care fiecare cetățean contează — iar printre acești cetățeni, pacienții oncologici au nevoie, poate mai mult ca oricând, de sprijin, protecție și acces real la servicii de sănătate care să le redea speranța pierdută in 35 de ani”, scrie în document. Pacienții cu cancer îi cer președintelui să reformeze sistemul „Pacienții cu cancer au nevoie de un sistem de sănătate care să le salveze viețile, nu să-i pună pe liste de așteptare. Domnule Președinte, vă adresăm cu respect câteva dintre prioritățile pe care sistemul de sănătate le are față de cei care luptă zi de zi cu această boală grea: -Aprobarea mai rapidă a noilor terapii oncologice și integrarea acestora în programele naționale de sănătate -Finanțarea sustenabilă a Programului Național de Oncologie, cu accent pe prevenție, diagnostic timpuriu și tratamente inovatoare -Simplificarea accesului la investigații esențiale, inclusiv imagistică de înaltă performanță și testare genetică -Sprijinirea dezvoltării registrelor de pacienți, pentru o mai bună monitorizare a bolii și eficientizarea deciziilor medicale -Reintegrarea profesională și socială a supraviețuitorilor de cancer și protejarea acestora prin politici publice clare -Recunoașterea și susținerea navigatorului de pacienți ca verigă esențială în traseul medical oncologic -Un cadru legislativ coerent pentru asigurarea dreptului la a doua opinie medicală în oncologie -Sprijin constant pentru organizațiile de pacienți, ca parteneri activi în reformarea sistemului. Într-un stat modern, demnitatea vieții trebuie să fie prioritară. Cancerul nu așteaptă, nu ține cont de birocrație sau de proceduri. Reforma sistemului de sănătate nu poate fi amânată”, mai scrie în document. Cancerul nu este doar problema pacientului sau a familiei acestuia, este problema întregii societăți, avertizează pacienții. „Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer rămâne deschisă dialogului și colaborării. Așteptăm cu speranță un suflu nou în guvernare, un nou tip de leadership care să aducă și domeniul oncologic în prim-planul agendei prezidențiale și naționale. Credem într-un viitor în care pacienții români să beneficieze de aceleași șanse ca cei din alte state europene. Ne exprimăm deschiderea totală de a contribui, prin dialog, expertiză și experiența directă a pacienților, alături de corpul medical, la conturarea politicilor publice în domeniul oncologiei. Sperăm ca mandatul dumneavoastră, domnule Președinte, să fie unul al solidarității, al eficienței și al umanității și să ne scoată din statisticile negative europene! Ne dorim intrarea într-o minimă normalitate a sistemului medical românesc, prin eliminarea discriminării și asigurarea egalității de șanse față de ceilalți pacienți europeni”, au precizat reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
Un medicament pentru diabet ar putea fi folosit ca tratament împotriva cancerului de prostată
Descoperirea a pornit de la o observație surprinzătoare: pacienții cu cancer de prostată și diabet care luau medicamente ce vizează proteina PPARγ nu au prezentat recidive în perioada urmăririi medicale, transmite Scitech Daily. Studiul retrospectiv a analizat 69 de pacienți cu cancer de prostată și diabet de tip 2, urmăriți între 2014-2023 de Universitatea Medicală din Innsbruck. Rezultatele au fost completate cu teste pe culturi celulare și experimente pe șoareci. Medicamentul a încetinit creșterea celulelor canceroase Pioglitazona nu doar că a încetinit creșterea celulelor canceroase de prostată, dar le-a și modificat metabolismul, îngreunând supraviețuirea și răspândirea acestora. Medicamentul pare să reprogrameze celulele canceroase prin activarea receptorului PPARγ, o proteină cunoscută pentru rolul său în reglarea metabolismului și sensibilității la insulină. „Pentru prima dată, avem observații clinice care arată că pacienții cu cancer de prostată și diabet zaharat care au primit medicamente care vizează această proteină au rămas fără recidive”, explică profesorul Lukas Kenner, unul dintre autorii principali. Cercetătorii avertizează însă că sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma dacă tratamentul poate fi utilizat și la pacienții cu cancer de prostată care nu suferă de diabet.
Cum ar putea AI să prevadă șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer doar analizându-le selfie-urile
Tehnologia avansează rapid, iar inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în domeniul medical. Un studiu recent al cercetătorilor de la Mass General Brigham (MGB) a scos la iveală o aplicație revoluționară a AI: predicția șanselor de supraviețuire ale pacienților cu cancer pe baza analizării selfie-urilor lor. Acest model AI, denumit FaceAge, ar putea transforma modul în care medicii aleg tratamentele pentru pacienții cu cancer, dar ridică și o serie de întrebări etice și de fiabilitate care trebuie abordate înainte de a fi implementat pe scară largă. FaceAge este un model AI dezvoltat pentru a estima vârsta biologică a unei persoane doar pe baza unei fotografii a feței. Spre deosebire de vârsta cronologică, care reprezintă numărul de ani trăiți, vârsta biologică reflectă starea de sănătate a celulelor corpului. Potrivit cercetătorilor, AI-ul poate oferi o estimare a vârstei biologice prin analiza subtilelor semne ale îmbătrânirii, precum tonusul muscular facial, nu doar prin semnele evidente cum sunt ridurile sau chelia. În cadrul unui studiu publicat în Lancet Digital Health, cercetătorii au aplicat acest model AI pe aproximativ 6.200 de pacienți cu cancer și au descoperit o corelație între vârsta biologică și rezultatele tratamentelor. Pacienții cu o vârstă biologică mai avansată aveau șanse mai mici de supraviețuire după tratamente, comparativ cu cei care aveau o vârstă biologică mai tânără, chiar dacă vârsta lor cronologică era mai mare. Această descoperire ar putea avea un impact major asupra modului în care medicii decid ce tratament să aplice unui pacient. De exemplu, un pacient de 75 de ani cu o vârstă biologică de 65 de ani ar putea beneficia de un tratament mai agresiv, precum radioterapia intensă, în timp ce un alt pacient cu aceeași vârstă cronologică, dar cu o vârstă biologică mai mare, ar putea să nu fie pregătit pentru un astfel de tratament. Provocările și îngrijorările legate de utilizarea AI în medicina cancerului Deși rezultatele studiului sunt promițătoare, tehnologia nu este fără probleme. Una dintre cele mai mari provocări este legată de fiabilitatea și acuratețea modelului. AI-ul a fost antrenat pe un set de date care include aproape 59.000 de portrete de persoane de peste 60 de ani, majoritatea provenind din surse publice precum IMDb și Wikipedia. Un aspect îngrijorător este faptul că acest set de date a fost predominant compus din imagini ale persoanelor albe, ceea ce poate duce la biasuri rasiale în analiza AI. Astfel, există riscul ca rezultatele să nu fie corecte pentru diverse grupuri etnice sau de vârstă. De asemenea, AI-ul nu este imun la variabile externe care ar putea afecta precizia analizei. Factori precum machiajul, chirurgia estetică sau chiar schimbările de iluminare pot influența predicțiile FaceAge, ceea ce ridică întrebări despre fiabilitatea acestuia într-un cadru medical real. Aceste considerații subliniază necesitatea unor studii suplimentare și a unor ajustări înainte ca tehnologia să poată fi utilizată pe scară largă. Implicațiile etice ale folosirii AI în medicină Pe lângă aspectele tehnice, utilizarea FaceAge ridică și întrebări etice majore. Într-o eră în care protecția datelor personale devine tot mai importantă, faptul că o tehnologie AI ar putea analiza fața unei persoane pentru a-i determina vârsta biologică nu este lipsit de riscuri. În special, există temeri că tehnologia ar putea fi folosită abuziv de companii de asigurări pentru a justifica refuzul de a acorda asigurări de sănătate sau de către angajatori pentru a discrimina angajații în funcție de sănătatea lor percepută. Un alt aspect îngrijorător este survegherea invazivă și pierderea autonomiei personale. În contextul în care AI-ul poate extrage informații intime dintr-o simplă fotografie, există riscul ca utilizatorii să fie supuși unor analize mai ample decât ar dori, iar datele lor să fie folosite în scopuri care nu au legătură cu sănătatea sau bunăstarea lor. În acest sens, cercetătorii și specialiștii în etică sunt de părere că ar trebui puse în aplicare reglementări stricte pentru a proteja drepturile pacienților. Hugo Aerts, co-autor al studiului și director al programului de AI în Medicină la MGB, a subliniat că aceste tehnologii trebuie să fie utilizate strict în beneficiul pacientului și sub supraveghere adecvată pentru a preveni abuzurile. Tehnologia AI are un potențial enorm în domeniul medical, iar modelul FaceAge ar putea reprezenta un pas important în îmbunătățirea tratamentului pacienților cu cancer. Cu toate acestea, înainte ca AI-ul să fie folosit pe scară largă în spitale, este esențial să se răspundă la întrebările legate de fiabilitate, diversitate și etică. Aceste preocupări trebuie luate în serios pentru ca tehnologia să beneficieze pacienții fără a încălca drepturile lor fundamentale.
Avertisment privind un îndulcitor artificial prezent în mii de alimente, asociat cu afecțiuni ale creierului
Pentru a reduce consumul de zahăr, mulți consumatori aleg îndulcitorii, care oferă același gust dulce, dar fără calorii, precum aspartamul, sucraloza, stevia sau extractul de fructe de monah. Cu un gust similar zahărului, unul dintre îndulcitorii artificiali este responsabil de dezechilibrarea microbiomului intestinal și poate provoca efecte secundare precum dureri de cap, amețeli și schimbări de dispoziție, iar cercetările recente îl leagă de deteriorarea neurolologică, accidente vasculare cerebrale și demență, a relatat joi Daily Mail. Alternative pentru zăhăr, precum precum aspartamul (E951), sucraloza (E955), ștevia (E960) sau extractul de fructe de monah, se regăsesc frecvent în băuturile dietetice, gustările fără zahăr și alimentele cu conținut scăzut de calorii, fiind folosite pentru a reda produselor gustul familiar de zahăr, similar cu cel al versiunilor lor originale. Deși sunt promovate ca fiind fără calorii sau cu un conținut caloric scăzut, consumul excesiv al acestora, în special al aspartamului, prezintă riscuri semnificative. Studiile recente au arătat că aspartamul poate fi asociat cu diverse schimbări comportamentale, cum ar fi scăderea controlului impulsurilor, pierderea răbdării, precum și cu declinul funcției neuromusculare și al abilităților cognitive, a relatat sursa citată. De aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul, aspartamul a fost aprobat de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) în 1974 și autorizat pentru folosirea în alimentele uscate șapte ani mai târziu. El se găsește în peste 6.000 de produse alimentare și băuturi, precum și în 600 de medicamente. Pentru a evalua siguranța și efectele sale asupra sănătății, cercetătorii au realizat numeroase studii asupra aspartamului. Cele mai multe dintre concluzii plasează îndulcitorul într-o gamă largă de efecte dăunătoare asupra organismului uman. Îndulcitorul crește riscurile deteriorării neurologice și accidentelor vasculare Aspartamul poate provoca dureri de cap, amețeli și schimbări de dispoziție, iar cercetările recente îl leagă de riscurile de deteriorare neurologică, accidente vasculare cerebrale și demență. Consumul lui poate crește nivelul de fenilalanină și acid aspartic în creier, fiind periculos pentru persoanele cu fenilcetonurie, o boală genetică rară, care trebuie să evite complet aspartamul pentru a preveni leziuni cerebrale severe. În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen”, deși acesta rămâne aprobat pentru consum în limitele de siguranță stabilite de FDA, care recomandă o doză zilnică acceptabilă de 50 mg pe kg corp. Astfel, o persoană de 59 kg ar putea consuma aproximativ 75 de pliculețe de aspartam pe zi, fără să depășească această limită. Un alt studiu a raportat simptome precum iritabilitate, migrene, anxietate și insomnie, în special în cazul consumului excesiv, iar cele mai recente au arătat că aspartamul este responsabil de dezechilibre ale microbiomului intestinal, influențând digestia, imunitatea și chiar dispoziția, un microbiom dezechilibrat fiind asociat unui risc mai mare de cancer de colon. Medicii nu recomandă folosirea produselor cu aspartam în timpul sarcinii Medicii recomandă evitarea aspartamului în timpul sarcinii, din cauza posibilelor efecte asupra structurii și funcției placentei. Organizația Mondială a Sănătății descurajează utilizarea îndulcitorilor artificiali pentru controlul greutății, iar cercetările continuă să evidențieze asocieri complexe cu boli cronice, de la probleme neurologice la dezechilibre intestinale. Alimentele pentru sugari și copii mici nu trebuie să nu includă aditivi precum E951 În România, aspartamul trebuie să fie menționat pe eticheta produsului, fie sub denumirea sa completă, fie sub codul său E951. De asemenea, potrivit regulilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, produsele care conțin aspartam ar trebui să poarte și un avertisment, precum „conține o sursă de fenilalanină”, pentru a alerta persoanele care suferă de afecțiuni care afectează metabolismul acestui aminoacid. Produselor alimentare destinate bebelușilor, precum formulele de lapte, piureurile și cerealele, nu trebuie să conțină îndulcitori artificiali precum aspartamul. Pentru siguranța și sănătatea celor mici, reglementările stricte ale Uniunii Europene și normele naționale impun ca alimentele pentru sugari și copii mici să nu includă aditivi controversați. Îndulcitorii precum aspartamul, zaharina și aromele artificiale au efecte negative asupra sănătății copiilor.
Milionarul din sport, distrus psihic după ce a aflat că el şi tatăl lui au cancer
Fostul star din NBA Dwayne Wade a dezvăluit că este distrus psihic după ce a aflat că el și tatăl său au fost diagnosticați cu cancer. Milionarul din sport și-a deschis sufletul și a mărturisit prin ce trece. Fostul baschetbalist al lui Miami Heat a fost diagnosticat cu o tumoare la rinichi, pe care a extirpat-o printr-o operație în decembrie 2023, iar tatăl său se confruntă cu cancerul de prostată. Milionarul și fostul star din baschet Dwayne Wade, distrus psihic după ce a aflat că el şi tatăl lui au cancer Dwayne Wade s-a retras din baschet în 2019, iar de atunci viața sa a luat o turnură dramatică. Milionarul din sport și fostul superstar al lui Miami Heat a căzut într-o depresie de când a aflat că el și tatăl său au primit un diagnostic crunt, cancer. Wade s-a confruntat cu o tumoare la un rinichi, pe care a reușit să o opereze în decembrie 2023, dar a rămas fără 40% din respectivul organ. Părintele său luptă cu boala nemiloasă ce îi amenință prostata, iar în cadrul unui interviu a vorbit despre cât de greu este să treci prin ședințele de chimioterapie, mai ales că a asistat la ele și fiul său. „Nu am de gând să vorbesc cu nimeni despre Dwyane, ăsta sunt eu. Dacă nu mă pot înțelege, cum mă voi aștepta ca altcineva să mă înțeleagă? Așa că încerc să-l țin acasă… Întotdeauna am încercat să-l motivez: «Fii mai bun decât mine». Chiar cred că, într-un fel, și-a luat propriul drum”, a spus Wade Sr, potrivit The Athletic. „Sunt speriat. Începi să te gândești la toate… În familia mea, nu m-a văzut nimeni într-un moment de slăbiciune. Eu am fost întotdeauna cel puternic, campionul mondial care câștiga trofee. Asta e imaginea”, a spus fostul sportiv, potrivit CNN. Cine este Dwayne Wade Dwayne Wade a fost unul dintre cei mai buni baschetbaliști din ultimii ani. A fost de trei ori campion cu Miami Heat (2006, 2012 și 2013), a fost MVP-ul finalei NBA din 2006, a fost convocat de 13 ori în All-Star Game și a fost cel mai bun jucător la ediția din 2010 a meciului în care se înfruntă cei mai buni jucători din liga nord-americană de baschet. La Miami a evoluat în două perioade, între 2003 și 2016 și în sezonul 2018-2019. A mai trecut și pe Chicago Bulls și Cleveland Cavaliers. La gruparea din Florida, Wade a făcut parte dintr-un trident de senzație alături de Chris Bosh și un alt superstar din NBA, LeBron James. După retragerea din activitate, a început să cocheteze cu ideea de patron și a preluat o parte din acțiunile celor de la Utah Jazz. Alexandru Vălu este unul dintre cei mai noi membri ai redacției ProSport. Povestea cu unul dintre cele mai puternice branduri din presa sportivă din România începe încă din copilărie, când avea aproape în fiecare seară câte o ediție a ziarului. Tot de atunci a început și pasiunea sa pentru … citește mai mult
Studiu: Consumul redus de alcool poate crește riscul de cancer și boli cardiovasculare
În urma studiului, s-a constatat că persoanele care consumă alcool în conformitate cu recomandările Serviciului Național de Sănătate (NHS) au o stare de sănătate mai proastă decât persoanele care nu consumă deloc alcool. Comparativ cu persoanele care nu au consumat niciodată alcool, ratele bolilor cardiovasculare au crescut de la 1 % la 5 %, iar pentru cancer, acestea au crescut de la 1 % la 4 %. Studiul a constatat, de asemenea, că băutorii „cu risc scăzut” au înregistrat o calitate redusă a somnului, o funcționalitate zilnică mai proastă și o sănătate dentară mai precară, comparativ cu cei care nu au consumat niciodată alcool. Richard Piper, director executiv al Alcohol Change UK, a declarat: „Timp de decenii, am căzut pradă unei idei binare, dar false, conform căreia problemele legate de băutură afectează doar o minoritate de persoane cu dependență de alcool. Dar, după cum arată clar acest studiu, alcoolul are un impact asupra sănătății și bunăstării noastre de-a lungul întregului spectru al consumului de alcool, chiar și la niveluri cu risc scăzut”. NHS recomandă ca oamenii să nu consume mai mult de șase halbe de bere sau 10 pahare mici de vin pe săptămână, însă oamenii de știință avertizează că modul în care unii oameni consumă aceste volume de alcool poate fi problematic pentru sănătatea lor.
Bărbaţii care evită controalele pentru cancerul de prostată au un risc de deces cu 45% mai mare
Cercetarea, prezentată la Congresul Asociaţiei Europene de Urologie 2025 de la Madrid, identifică o categorie de risc adesea ignorată: bărbaţii care evită programările medicale. Din cei 72.460 de bărbaţi incluşi în grupul de screening al studiului, 12.401 (17%) nu s-au prezentat la niciuna dintre sesiunile de control oferite. Aceşti bărbaţi au înregistrat un risc cu 39% mai mare de a muri din cauza cancerului de prostată în comparaţie cu cei cărora nu li s-a oferit deloc screening. Dr. Renée Leenen, autorul principal al studiului, a explicat pentru Medical News Today: „Neprezentarea poate fi cel mai important factor care împiedică implementarea cu succes a programelor de screening pentru cancerul de prostată”. Cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat cancer la bărbaţi în 112 ţări, iar prevalenţa sa este estimată să se dubleze până în 2040. Datele pe termen lung arată că screeningul PSA poate reduce riscul de deces din cauza acestei boli cu 20%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca minimum 70% din populaţie să participe la testele de screening pentru ca programele să fie eficiente, însă ratele actuale de participare sunt scăzute şi continuă să scadă.