Mușcătura de căpușă poate declanșa o alergie severă la carne. Ce este sindromul alfa-gal
Afecțiunea a fost asociată pentru prima dată cu anumite specii de căpușe în urmă cu aproximativ 15 ani. Spre deosebire de alte boli transmise de aceste insecte, sindromul alfa-gal nu este cauzat de bacterii sau virusuri, ci de o reacție a sistemului imunitar la o moleculă de zahăr numită alfa-gal. Potrivit Associated Press, alfa-gal se găsește în carnea majorității mamiferelor, inclusiv în cea de vită, porc și miel, dar nu și la oameni sau alte primate. Substanța este prezentă și în saliva anumitor căpușe, care o pot introduce direct în sânge prin mușcătură. Cum reacționează organismul Odată ajunsă în organism, molecula poate determina sistemul imunitar să producă anticorpi. Ulterior, consumul de carne sau, în unele cazuri, de produse lactate poate declanșa reacții alergice care apar la câteva ore după masă. „Pielea este o cale excelentă pentru declanșarea unui răspuns alergic”, a explicat dr. Scott Commins, cercetător al sindromului alfa-gal la Universitatea din Carolina de Nord. El a subliniat că organismul nu dezvoltă aceeași reacție atunci când alfa-gal este ingerat în mod obișnuit prin alimentație. Simptomele pot include urticarie, mâncărimi, amețeli, umflarea buzelor sau a gâtului, dificultăți de respirație, precum și probleme digestive, cum ar fi greața, vărsăturile și diareea. În unele cazuri, reacțiile pot evolua spre șoc anafilactic, o urgență medicală care necesită tratament imediat. Diagnosticul necesită mai mult decât analize Experții spun că numărul cazurilor diagnosticate este în creștere atât datorită unei mai bune cunoașteri a afecțiunii, cât și extinderii habitatului unor specii de căpușe. Potrivit unui studiu al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, publicat în 2023, aproximativ 450.000 de americani ar putea fi afectați de această alergie. „Cred că o parte din explicație este că tot mai mulți oameni au aflat despre acest sindrom și sunt atenți la simptome”, a declarat Maria Diuk-Wasser, cercetătoare la Universitatea Columbia, specializată în boli transmise de căpușe. Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, a istoricului de expunere la căpușe și a unui test de sânge care detectează anticorpii alfa-gal. Medicii avertizează însă că rezultatele testelor trebuie interpretate cu prudență. „Testul de sânge este foarte util, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele clinice”, a explicat Commins. Fără carne de mamifere Tratamentul constă în principal în evitarea cărnii provenite de la mamifere și, în unele cazuri, a produselor lactate sau a alimentelor care conțin gelatină. Persoanele cu reacții severe sunt sfătuite să aibă la îndemână un auto-injector cu epinefrină. În urmă cu doi ani, autoritățile americane au aprobat utilizarea unui medicament injectabil, Xolair, pentru mai multe alergii alimentare, inclusiv pentru sindromul alfa-gal. Medicamentul nu vindecă, dar poate reduce severitatea reacțiilor alergice după expunerea accidentală la alimentele declanșatoare. La unii pacienți, alergia se poate diminua sau chiar dispărea în timp, însă specialiștii avertizează că rămâne esențială evitarea unor noi mușcături de căpușă.
Ce infecții apar primăvara și cum ne protejăm de căpușe și viroze
Într-un interviu publicat de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, prof. dr. Victoria Bîrluțiu, medic șef al Secției de Boli Infecțioase,vorbește despre cele mai comune infecții ce apar primăvara și cum să ne protejăm de căpușe și viroze. Infecțiile întâlnite primăvara Primăvara, pot persista infecțiile respiratorii, precum sinuzite, rinite, faringite, laringite, traheobronșite sau pneumonii, mai ales legate de schimbările climaterice extreme: cald-rece, umiditate. Sunt posibile mai multe episoade diareice, la copii mai ales produse de virusuri precum rotavirus, adenovirus, enterovirusuri, sau toxiinfecții alimentare, fiind recomandată evitarea consumului de maioneză din ouă nepreparate termic, brânză din lapte nepasteurizat, alimente incorect depozitate. Pot apărea, de asemenea, cazuri de boli eruptive, varicelă de exemplu, infecții streptococice precum scarlatină sau la adult erizipel, conjunctivite virale sau bacteriene. Nu lipsesc nici infecțiile severe (sepsis), infecțiile urinare, meningitele virale sau bacteriene, hepatitele. Nu toate căpușele transmit bacterii Referitor la căpușe, nu transmit toate bacterii, virusuri, sau paraziți, responsabile de îmbolnăviri la om. Maxim 5% dintre acestea au un bagaj infecțios, dar din păcate nu în toate cazurile, persoanele expuse accidental la mușcături de căpușă, identifică mușcătura: căpușa se poate desprinde înainte de a fi descoperită de persoana înțepată accidental. Cea mai frecventă afecțiune asociată mușcăturii de căpușă, este boala Lyme, produsă de mai multe specii de Borrellia, dar căpușele transmit și alte tipuri de agență infecțioși precum virusul encefalitei de căpușă, Anaplasma, Erlichia, Babesia, Rickettsia, virusul Powassan etc. Ce să faci dacă te-a mușcat o căpușă Dacă ai fost mușcat de o căpușă, se recomandă prezentarea la medic: la medicul de familie sau la Serviciul de Urgență, pentru extragerea corectă, completă a căpușei. Medicul va decide profilaxia, care înseamnă o doză de antibiotic adecvat vârstei, comorbidităților pacientului, gravidității etc., cu un antibiotic eficient pentru Borrellia. Recomandarea este de a observa zona, pentru următoarele 30 zile, boala Lyme apărând după minim 2-3 zile, ca o zonă roșie, rotundă, în jurul mușcăturii, cu un diametru de aproximativ 3 cm și cu tendința la creștere în dimensiuni (așa-numitul eritem migrator). Foarte rar, unele persoane pot avea febră, dureri musculare, cefalee ca manifestări ale borreliozei, pentru care este nevoie de un tratament antibiotic mai prelungit. Boala Lyme, tratată corect, este vindecată, rămâne limitată la aceste manifestări, nu evoluează spre paralizii, afectare cardiacă sau a sistemului nervos, lucrurile de care se sperie populația cel mai frecvent. Afecțiunile respiratorii frecvente primăvara Despre virozele respiratorii, în perioada aceasta nu mai sunt în circulație virusurile gripale în Emisfera Nordică, afecțiunile respiratorii fiind date de rhinovirusuri, virusul sincițial respirator, adenovirusuri, dar și de bacterii precum pneumococul, un streptococ cu afinitate pentru tractul respirator, responsabil mai ales de pneumonii, alți streptococi, stafilococi, hemofili sau de alte tipuri de bacterii atipice, precum Mycoplasma, Chlamydia, Legionella etc. Persoanele cu afecțiuni cronice respiratorii, au un risc mai mare de a prezenta agravarea afecțiunilor preexistente, de aceea este nevoie de o atentă supraveghere medicală a acestora. Pentru că riscurile pot fi legate și de călătorii, recomand persoanelor care vor pleca în concedii să se informeze din timp asupra riscurilor din zona turistică spre care se îndreaptă și să opteze pentru măsurile de prevenție specifice, recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Cehia se confruntă cu cel mai mare număr de boli transmise de căpușe din ultimul deceniu
Republica Cehă a raportat o creștere alarmantă a bolilor transmise de căpușe. Potrivit ultimelor date ale Institutului ceh de Sănătate, până la sfârșitul lunii iulie au fost confirmate peste 3.000 de cazuri de boala Lyme și 372 de cazuri de encefalită transmisă de căpușe. În 2024, medicii au diagnosticat peste 4.000 de îmbolnăviri de Lyme și 670 de encefalită. Cehia se află printre țările europene cu cele mai multe cazuri de infecții transmise de căpușe, fiind depășită la acest capitol doar de statele baltice, potrivit televiziunii publice, citată de Radiodifuziunea estoniană. Encefalita, risc de deces în faza a doua Fenomenul este explicat de epidemiologi prin efectele încălzirii climatice și prin faptul că oamenii petrec mai mult timp afară. „Folosiți repelente, purtați haine lungi și îndepărtați căpușa cât mai repede. Cel mai important este timpul de reacție”, avertizează specialiștii. „Encefalita transmisă de căpușe se manifestă de obicei în două faze, iar în cea de-a doua pot apărea complicații grave. Cea mai severă formă afectează bulbul rahidian, unde sunt centrele circulator și respirator, iar pacientul are nevoie urgent de ventilație mecanică. Există și riscul decesului”, a explicat specialistul în boli infecțioase Petr Husa de la Spitalul Universitar din Brno. Căpușele, purtătoare și ale altor infecții Vaccinarea împotriva encefalitei este disponibilă gratuit pentru persoanele de peste 50 de ani, însă doar aproximativ 30% dintre cehi sunt vaccinați. „În Austria sunt vaccinați aproape 80%, iar țara are doar 20 de cazuri grave pe an. În Cehia, numărul cazurilor complicate se situează între 600 și 800 anual”, a precizat medicul citat. Pe lângă boala Lyme și encefalită, căpușele pot transmite și alte afecțiuni, mai puțin cunoscute, precum anaplasmoza, bartoneloza, babesioza, rickettsioza și tularemia. Anaplasmoza afectează globulele albe și provoacă febră, frisoane și oboseală, în timp ce bartoneloza se manifestă prin inflamația ganglionilor limfatici și, uneori, complicații cardiace sau neurologice. Babesioza este o infecție parazitară asemănătoare malariei, care atacă globulele roșii și poate duce la anemie severă, iar rickettsioza produce febră, erupții cutanate și dureri musculare. Tularemia, cunoscută ca „boala iepurelui”, poate cauza ulcerații la locul mușcăturii, febră mare și inflamația ganglionilor.