Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat
Greșeala pe care o facem când scoatem bani de la bancomat. Riscurile sunt uriașe. E bine sau nu să solicităm chitanță după ce scoatem bani de la bancomat? Potrivit eleconomista.es, riscurile sunt mari. Chiar dacă banii cash sunt folosiți tot mai rar, clienții băncilor au nevoie des de numerar. ATM rămâne o necesitate și nu ne putem dezice de acest aparat deja „veteran”. Să nu uităm însă că orice loc unde sunt bani atrage și răufăcători. Bancomatele sunt deseori vizate de „curioși”. O simplă foaie de hârtie îți poate face probleme. O bancă sugerează să cerem chitanță doar când avem neapărat nevoie, nu de fiecare dată când mergem la ATM. Riscăm ca aceste chitanțe să fie folosite în scopuri frauduloase, deoarece conțin informații sensibile. Așadar, chiar și dacă scoateți chitanță de la bancomat, nu o aruncați la gunoi sau o puteți distruge înainte să vă debarasați de ea. Alte sfaturi pentru a retrage bani în siguranță de la ATM – Verificați integritatea bancomatului: înainte să introduceți cardul, trebuie să vă asigurați că aparatul nu pare compromis în niciun fel – Acoperiți tastatura: folosiți o mână să acoperiți tastatura, când formați codul PIN, chiar dacă ATM-urile dispun de acel „paravan” de protecție împotriva privirilor curioase. – Nu cereți ajutor la străini: Nu acceptați ajutorul nimănui, în timpul tranzacției. Oricine pare prietenos poate fi un potențial infractor. Cereți, în schimb, ajutorul personalului bancar. – Dacă ATM-ul „înghite” cardul, anunțați imediat banca! – Dacă ATM-ul returnează cardul, dar nu și banii din cont, alertați, de asemenea, instituția bancară! Autorul recomandă:
Și-a lăsat geanta nesupravegheată, iar hoțul i-a furat cardul! Regret faptele comise. Traversam o perioadă mai grea!
O femeie din Iași a rămas fără card bancar, telefon și căști, după ce i le-a furat un timișorean. Bărbatul își recunoaște faptele! O tânără din Iași și-a lăsat geanta nesupravegheată, în zona bulevardului Ștefan cel Mare, iar hoțul nu a stat prea mult pe gânduri, furându-i cardul bancar. Bărbatul i-a mai sustras telefonul și o pereche de căști. Acesta a venit în Iași la muncă, el fiind din Timișoara. Inculpatul regretă faptele și le recunoaște în integralitate. Și-a lăsat geanta nesupravegheată, iar hoțul i-a furat cardul! Un nou termen în dosarul de acces ilegal la un sistem informatic, care îl vizează pe inculpatul Claudiu Tămășanu, a avut loc la data de 28 aprilie, pe rolul Tribunalului Iași. Cazul scoate în evidență consecințele unor fapte aparent mărunte, dar cu implicații juridice serioase. Potrivit actului de sesizare al instanței, Claudiu Tămășanu a fost trimis în judecată, la data de 11 noiembrie 2025, pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, fiind reținute în sarcina sa cinci acte materiale. Ancheta procurorilor arată că faptele au avut loc în perioada 2-3 decembrie 2023, în municipiul Iași, pe bulevardul Ștefan cel Mare, o zonă intens circulată și frecventată de localnici și turiști deopotrivă. Conform rechizitoriului, în data de 2 spre 3 decembrie 2023, inculpatul ar fi profitat de neatenția unei tinere, care și-a lăsat geanta nesupravegheată. Din interiorul acesteia, Tămășanu ar fi sustras un telefon mobil, o pereche de căști și un card bancar. Dacă primele bunuri furate au reprezentat un prejudiciu material direct, utilizarea cardului a dus la agravarea situației juridice a inculpatului. În dimineața zilei de 3 decembrie, inculpatul a efectuat cinci operațiuni de plată, folosind cardul bancar sustras. Tranzacțiile au fost realizate într-un interval scurt de timp, până în jurul orei 09:25, moment în care bărbatul a fost identificat și prins de polițiști. Inculpatul și-a recunoscut vina și regretă În fața instanței, Claudiu Tămășanu a adoptat o atitudine de recunoaștere a faptelor, solicitând judecarea cauzei conform procedurii abreviate. Această procedură permite reducerea limitelor de pedeapsă în cazul în care inculpatul își recunoaște vinovăția și este de acord ca judecata să se bazeze exclusiv pe probele administrate în faza de urmărire penală. „Regret faptele comise. Traversam o perioadă mai grea. Eram și departe de casă”, a declarat inculpatul în fața magistraților. Din datele prezentate în instanță reiese că, anterior comiterii faptelor, Tămășanu lucra ca electrician. În prezent, inculpatul se află în detenție, fiind încarcerat în Penitenciarul Timișoara, de unde a fost adus în fața instanței pentru judecarea cauzei. Judecătorii urmează să analizeze toate probele din dosar, inclusiv declarațiile inculpatului, pentru a stabili vinovăția și a pronunța o soluție. Procedura abreviată solicitată de Tămășanu ar putea duce la o reducere a pedepsei, însă decizia finală va depinde de gravitatea faptelor, de prejudiciul cauzat și de circumstanțele personale ale inculpatului. Cazul lui Claudiu Tămășanu este un exemplu relevant al modului în care o succesiune de decizii greșite, luate într-un moment de dificultate, poate avea consecințe serioase și de durată. O tânără din Iași și-a lăsat geanta nesupravegheată, în zona bulevardului Ștefan cel Mare, iar hoțul nu a stat prea mult pe gânduri, furându-i cardul bancar. Bărbatul este închis în Penitenciarul din Timișoara, fiind de origine de acolo, însă fapta este judecată de judecătorii din Iași, deoarece aici a avut loc săvârșirea faptei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Declarație neașteptată a Igăi Swiatek despre All England Club, asociația din care face parte Simona Halep
Iga Swiatek, ocupanta locului 2 mondial, a devenit de curând membră onorifică a All England Club, iar poloneza a făcut o declarație pe marginea subiectului ce i-a amuzat pe fani. Iga Swiatek a obținut statutul de membră a All England Lawn Tennis and Croquet Club, unul dintre cele mai exclusiviste cluburi din lume, la fel ca și Simona Halep, grație triumfului de la Wimbledon. Dacă românca a triumfat pe iarba londoneză în anul 2019, după 6-2, 6-2 în finala cu Serena Williams, poloneza a cucerit prestigiosul turneu în acest an, 6-0, 6-0 în ultimul act cu Amanda Anisimova. Iga Swiatek vrea să profite de privilegiile oferite de All England Club Odată cu intrarea în All England Club, jucătorii de tenis obțin beneficii importante, cum ar fi locuri speciale la meciurile de pe Arena Centrală, prioritate la achiziționarea biletelor la Wimbledon și acces la sala de forță și la terenurile de iarbă. Iga Swiatek a mărturisit că va profita de toate aceste avantaje, prilej cu care a făcut și o glumă pe seama faptului că Roger Federer nu a fost lăsat să intre în complexul de la All England Club. Amuzantul incident s-a petrecut după ce campionul elvețian s-a retras din tenis, iar când a mers la Wimbledon ca spectator și-a uitat cardul onorific acasă. „Mă întreb cum o fi. Cu siguranță mă voi întoarce. Mi-ar plăcea. Nu am idee cum funcționează exact. Am auzit că Roger Federer nu a fost lăsat să intre odată pentru că nu avea badge-ul potrivit sau ceva de genul acesta, așa că va trebui să mă pregătesc,” a declarat Iga Swiatek pentru The Guardian. Cum a descris Simona Halep experiența de membră All England Club: „Mereu s-au purtat frumos cu mine” Președinta All England Club este Kate Middleton, Prințesa de Wales, iar în exclusivistul club există membri full-time, membri temporari și membri onorifici. Printre cei onorifici se numără automat câștigătorii de la Wimbledon, așa cum sunt Simona Halep și Iga Swiatek: „După ce câștigi, devii membru și ai acces peste tot, iar acest lucru este special la acest turneu. Dar ei m-au tratat frumos întotdeauna și mereu m-am simțit bine primită acolo. Oamenii sunt prietenoși cu mine”, a dezvăluit Simona Halep, atunci când a fost întrebată despre intrarea în club. All England Club mai găzduiește și muzeul oficial al Wimbledonului, deschis vizitatorilor în afara perioadelor de concurs. Primul turneu oficial de tenis găzduit de All England Lawn Tennis and Croquet Club a avut loc în iulie 1877, cu 22 de competitori.
Declarație neașteptată a Igăi Swiatek despre All England Club, asociația din care face parte Simona Halep
Iga Swiatek, ocupanta locului 2 mondial, a devenit de curând membră onorifică a All England Club, iar poloneza a făcut o declarație pe marginea subiectului ce i-a amuzat pe fani. Iga Swiatek a obținut statutul de membră a All England Lawn Tennis and Croquet Club, unul dintre cele mai exclusiviste cluburi din lume, la fel ca și Simona Halep, grație triumfului de la Wimbledon. Dacă românca a triumfat pe iarba londoneză în anul 2019, după 6-2, 6-2 în finala cu Serena Williams, poloneza a cucerit prestigiosul turneu în acest an, 6-0, 6-0 în ultimul act cu Amanda Anisimova. Iga Swiatek vrea să profite de privilegiile oferite de All England Club Odată cu intrarea în All England Club, jucătorii de tenis obțin beneficii importante, cum ar fi locuri speciale la meciurile de pe Arena Centrală, prioritate la achiziționarea biletelor la Wimbledon și acces la sala de forță și la terenurile de iarbă. Iga Swiatek a mărturisit că va profita de toate aceste avantaje, prilej cu care a făcut și o glumă pe seama faptului că Roger Federer nu a fost lăsat să intre în complexul de la All England Club. Amuzantul incident s-a petrecut după ce campionul elvețian s-a retras din tenis, iar când a mers la Wimbledon ca spectator și-a uitat cardul onorific acasă. „Mă întreb cum o fi. Cu siguranță mă voi întoarce. Mi-ar plăcea. Nu am idee cum funcționează exact. Am auzit că Roger Federer nu a fost lăsat să intre odată pentru că nu avea badge-ul potrivit sau ceva de genul acesta, așa că va trebui să mă pregătesc,” a declarat Iga Swiatek pentru The Guardian. Cum a descris Simona Halep experiența de membră All England Club: „Mereu s-au purtat frumos cu mine” Președinta All England Club este Kate Middleton, Prințesa de Wales, iar în exclusivistul club există membri full-time, membri temporari și membri onorifici. Printre cei onorifici se numără automat câștigătorii de la Wimbledon, așa cum sunt Simona Halep și Iga Swiatek: „După ce câștigi, devii membru și ai acces peste tot, iar acest lucru este special la acest turneu. Dar ei m-au tratat frumos întotdeauna și mereu m-am simțit bine primită acolo. Oamenii sunt prietenoși cu mine”, a dezvăluit Simona Halep, atunci când a fost întrebată despre intrarea în club. All England Club mai găzduiește și muzeul oficial al Wimbledonului, deschis vizitatorilor în afara perioadelor de concurs. Primul turneu oficial de tenis găzduit de All England Lawn Tennis and Croquet Club a avut loc în iulie 1877, cu 22 de competitori.
E bine să ținem economiile pe card, dar nu e de ajuns/De ce este important să avem bani cash în casă
O pană de curent majoră, un atac cibernetic sau blocarea sistemelor bancare ar putea face imposibilă folosirea cardurilor sau a aplicațiilor de plată. În astfel de scenarii, cash-ul devine vital. Nu știm cât de probabile sunt aceste scenarii, însă Banca Centrală Europeană ne-a avertizat deja să păstrăm bani cash în casă pentru a-i putea folosi în cazul unei situații de urgență. Suma de bani ar trebui să acopere nevoile pentru 72 de ore. Ce preferă românii: cash sau card? Nu doar tinerii au devenit dependenți de plata cu cardul. Vârstnicii care au optat să-și primească pensia pe card, merg la bancomat doar să-și scoată câteva sute de lei cu care să facă piața. „Folosesc bani cash la piață. La magazinele mari, nu, plătesc cu cardul. Păstrez cam 200-300 de lei în casă, dar pentru piață. Atât. Când vine pensia îmi opresc o sumă în casă, cash, iar cumpărăturile le fac la marile magazine, acolo unde folosesc cardul”, a explicat o pensionară. Paradoxal, tinerii sunt mai conștienți de problemele cu care se confruntă uneori la plata cu cardul. „Păstrez bani cash în casă. O sumă păstrez. În jur de 400 de lei, cam așa, în cazul în care se strică la un magazin POS-ul sau dacă nu funcționează bancomatul. E bine să păstrezi și cash. E mai ușor cu cardul, dar nu tot timpul ai opțiunea de a plăti cu cardul din cauza unor mici erori”, a spus o studentă. „Păstrez bani cash. Am și la mine. Sunt unele magazine care nu au POS și trebuie să ai bani cash. În medie, pe lună, păstrez cam 500 de lei sau poate un pic mai mult. Folosesc mai des cardul. E un pic mai ușor. Scoți telefonul. Cu cash-ul…sunt și mai împrăștiată și îmi e că-i pierd”, a punctat o altă studentă. Pentru pensionarii care își primesc banii de la poștaș, cash-ul este indispensabil. „Păstrez bani cash în casă. 700-800 de lei. Plătesc și cu cardul, dar mai greu. La vârsta mea, poate înțelegeți. Poate să se întâmple orice. E bine să am. Să nu stau să alerg. Am banii mei la saltea. Mă duc, cumpăr și așa mai departe”, a spus un vârstnic. „Păstrez banii în casă. În casă îi țin mamă, păi unde? Cu cardul nu plătesc. Nu am card”, a precizat o pensionară. Mircea Coșea: „Să ai în permanență o sumă de bani cash” În aprilie, o pană de curent în Spania și Portugalia a blocat terminalele de plată, iar magazinele au fost nevoite să accepte exclusiv numerar. În fața unor astfel de crize, banul fizic rămâne cel mai sigur acces la resurse, a precizat analistul economic Mircea Coșea pentru Gândul. „Banii cash sunt o necesitate. Deocamdată nu există niciun fel de idee în legătură cu desființarea banilor cash. Banii cash trebuie să existe în continuare. E adevărat că o dată cu progresele pe care le face tot ceea ce înseamnă informatizare, automatizare, inteligență artificială și așa mai departe, banii virtuali vor căpăta o importanță mai mare, dar asta nu înseamnă că banii dispar. Este imposibil să dispară banii cash pentru că există anumite necesități pe care oamenii trebuie să le acopere imediat cu banii cash. Deci, în momentul de față, având în vedere că este și o situație destul de complicată din punct de vedere al evoluției, din punct de vedere al posibilităților. Totul este incert, este o lipsă totală de predictibilitate, în condițiile acestea trebuie să existe protecție. Și această protecție înseamnă sa ai în permanență o sumă de bani cash care să-ți servească pentru anumite evenimente neprevăzute, pentru anumite plăți care trebuie să le faci fără să te aștepți sau chiar pentru necesități mai grave cum ar fi niște niște situații de criză, inundații, catastrofe naturale, război, care întrerup activitatea ciclului banilor și atunci trebuie să ai bani cash”, a explicat Mircea Coșea. Marele pericol al cardurilor: atacurile cibernetice „Acum există și o altă o problemă, o problemă care a apărut în ultima perioadă și pe care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a făcut foarte bine că a semnalat-o și anume – există o foarte mare probabilitate să existe atacuri cibernetice asupra circuitului banilor. Asta înseamnă că aceste atacuri cibernetice ar putea bloca orice activitate de banii pe card, bani transfer, tot ceea ce înseamnă bani care la un moment dat reglementează activități economice, dar care se pot opri brusc ca urmare a acestor atacuri cibernetice. Atunci trebuie să ai o sumă de bani cash cu care să poți să-ți acoperi necesitățile până când se rezolvă problema. De ce Banca Europeană intervine și face atâtea presiuni pentru a avea un euro virtual? Este pentru că are în vedere capacitatea și, mai ales, posibilitatea unor foruri superioare ale Uniunii Europene ca să aibă un control absolut asupra banilor existenți în depozite. Totodată, băncile, în general, au această dorință de a extinde plata cu banii virtuali pentru că în fiecare operațiune ei primesc un bonus, primesc un coeficient. Deci, ies în câștig băncile, dar populația și firmele trebuie să aibă o disponibilitate, în orice moment, de bani cash”, a precizat analistul economic. Persoanele fizice și juridice pot efectua plăți în numerar către persoane fizice până la suma de 2.500 de lei pe zi, per tranzacție. Mircea Coșea este de părere că nu ar trebui să existe un control asupra banilor. „Nu trebuie să existe un control asupra banilor. Banii sunt o proprietate privată și toate aceste încercări de a plafona anumite activități trebuie să fie văzute cu foarte mare grijă, pentru că ele până la urmă pot bloca anumite activități. Deci, deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi nu avem, în țară, o rețea de circulație a banilor virtuali. Știm foarte bine că nu există o educație financiară a populației. Persoanele în vârstă nu știu să lucreze cu cardul, deci, în România, e nevoie în primul rând de o extindere a rețelei, o logistică și, în al doilea rând, o extindere a educației”, a punctat Mircea Coșea. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele
Cum scoți bani fără card de la ATM, folosind smartwatch. Băncile care permit acest lucru
De la pandemie încoace, multe bănci din România le oferă clienților posibilitatea de retragerea de numerar din bancomate prin operațiune contactless, fără a folosi card în fanta special prevăzută. Clientul poate să apropie de bancomat nu doar telefonul, ci și ceasul inteligent. „Pentru efectuarea unei operațiuni contactless, clientul doar apropie de bancomat telefonul, ceasul smart (Fitbit Pay, Garmin Pay) sau cardul, fără a mai fi necesară introducerea cardului în fanta specială. Astfel, durata unei operațiuni se reduce cu cel puțin 30 de secunde – timp necesar pentru scoaterea cardului din portofel, introducerea în bancomat și recuperarea acestuia după tranzacție. Și, în plus, nu există riscul blocării cardului în bancomat”, a informat luni CEC Bank în 2022, potrivit Adevărul. „Începând de azi, ATM-urile BRD cu funcție contactless permit realizarea de tranzacții prin simpla apropiere de bancomat a cardurilor fizice emise de BRD (Mastercard sau VISA), sau a dispozitivelor mobile (telefoane sau ceasuri inteligente) pe care sunt înrolate cardurile Mastercard BRD în aplicații de tip portofel digital Apple Pay sau Google Pay.”, a anunțat BRD pe 15 septembrie 2021. BCR a menționat că retragerile de numerar se pot efectua și cu brățări sau orice dispozitiv mobil care dispune de tehnologia NFC. „Odată cu lansarea acestei funcționalități, extindem și consolidăm ecosistemul digital al BCR, oferindu-le clienților noștri o gamă completă de plăți inteligente, indiferent de locul, dispozitivul sau sistemul prin care vor să le realizeze. Cardurile BCR pot fi înrolate deja în orice portofel virtual (Apple Pay, Google Pay, Fitbit Pay, Garmin Pay, Xiaomi Pay) și pot fi utilizate la orice comerciant dotat cu POS, prin telefon, ceas, brățară sau orice alt dispozitiv mobil ce dispune de tehnologia NFC. Clienții BCR au astfel posibilitatea de a realiza practic atât retrageri de numerar, interogări de sold, cât și plăți la comercianți fără a mai avea cardul fizic în posesie, ceea ce le asigură confort, siguranță și rapiditate”, a declarat Florin Pintilie, Șef Departament Dezvoltare Produse Carduri, BCR. CEC Bank permite retragerile de numerar cu dispozitive contactless de pe 19 septembrie 2022. „Clienții pot retrage bani de pe card de la bancomatele CEC Bank direct cu telefonul, cu ceasul smart sau cu alte dispozitive contactless. Începând de azi, funcționalitățile contactless sunt disponibile la peste 550 de bancomate și multifuncționale de plată de generație modernă din rețeaua CEC Bank și permit retrageri și operațiuni fără introducerea cardului. ” Banca Transilvania folosește opțiunea din 2019, iar ING Bank a lansat în 2020 retragerile fără card prin intermediul unui cod generat din aplicația de internet banking, retragerile NFC și retragerile contactless pentru cardurile virtuale. Lista băncilor care permit operațiuni contactless la ATM ING România CEC Bank Banca Transilvania BRD – Groupe Société Générale (Banca Română pentru Dezvoltare) Banca Comercială Română Pași de urmat Banca Transilvania a oferit un ghid cu pașii de urmat pentru a retrage banii cash, fără card, folosind ceasul inteligent: Să zicem că nu ai bancomate contactless și nu ai cardul la tine, dar ai neapărat nevoie de cash. Ei bine, BT Pay are soluția: Intră în app și tap pe „Mai multe” -> Retrage numerar. Alege suma pe care vrei să o retragi de la ATM. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei.Poți genera până la 3 coduri pe zi pe fiecare card. Tap „Generează și trimite codul”. Înainte să continui, vezi ce comision se percepe pentru retragerea banilor. Codul a fost trimis cu succes. Ai acum toate informațiile necesare și o oră la dispoziție să ajungi la bancomat. Găsește mesajul ”Cash fără card” pe ecranul bancomatului, scrie codul si suma. That’s it. Dacă timp de 60 de minute nu folosești codul generat, banii ți se vor întoarce in cont. Operațiunile contactless la bancomate și multifuncționale de plată pot fi realizate cu ceasuri smart (Garmin Pay, Fitbit Pay). Retragerea de numerar se poate face cu orice dispozitiv – card sau telefoane, ceasuri, brățări cu tehnologia near field communication (NFC). Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul
Cum scoți bani fără card de la ATM, în 2025? Pașii pe care trebuie să-i urmezi, folosind doar smartphone-ul
Vrei să scoți bani de la un bancomat al Băncii Transilvania (BT), dar nu ai cardul BT la tine? Poți face acest lucru fără card, cu aplicația BT Pay, printr-un cod primit pe telefon, astfel: Intră în aplicația BT Pay și mergi la „Mai multe” -> Retrage numerar; Alege suma pe care vrei să o retragi de la A. Ea trebuie să fie mai mare de 10 lei și mai mică de 500 lei. Apasă „Generează și trimite codul”. Poți genera până la 3 coduri pe fiecare card. bancomat cu codul generat, altfel banii se întorc în cont. Vrei să scoți bani de la ATM/MFM CEC Bank, fără a mai utiliza cardul, direct din aplicația de Mobile Banking – CEC app? Urmează pașii de mai jos.Generarea codului QR de retragere numerar din CEC app Pas 1. Din meniul principal selectează opțiunea Retragere cash Pas 2. Alege opțiunea Retragere cash fără card Pas 3. Selectezi contul, suma pe care dorești să o retragi și iți dai acordul pentru efectuarea operațiunii Pas 4. Generezi codul QR care iți permite retragerea sumei dorite din contul selectat Pas 5. Autorizezi operațiunea prin introducerea codului PIN al aplicației. Pas 6. Codul QR este generat și ai la dispoziție 60 de minute pentru a-l utiliza Fluxul de retragere numerar este prezentat detaliat și în acest video. Și pentru deținătorii de cont ING: Îți emiți cardul virtual ING pe loc în Home’Bank și îl poți folosi din secunda 2. Cardul e activ de la început, nu mai trebuie să mergi la bancă sau la bancomat. Nu te costă nimic, fiind un card gratuit. Nu te costă nici emiterea, nici administrarea și nici închiderea lui. Plătești unde vrei: online sau la POS. Trebuie doar să ai pe telefon o aplicație de plăți – Apple Pay sau Google Pay – și să înrolezi cardul acolo. Este 3D Secure. Când plătești pe net la magazinele înrolate în sistemul 3D Secure, te bucuri de toate măsurile de securitate ING, adică autorizezi plățile în Home’Bank. Nu există fizic, deci nu se poate rătăci. Cardul virtual trăiește doar la tine în Home’Bank. Ba chiar poți să îți lași portofelul acasă. Gestionezi cardurile virtuale din Home’Bank, adică le închizi sau blochezi temporar când vrei tu, sau setezi limite de tranzacționare. Cardul virtual nu îți ocupă loc în portofel, nu trebuie produs sau tipărit. Și te și bucuri că folosești mai puțin plastic. Unde mai pui că nu-ți ocupa nici memorie pentru ca nu are nici PIN. În care vrei să faci plăți online sau la POS, daca vrei să efectuezi însă retrageri de numerar, atunci ai nevoie și de un PIN pe care-l poți seta direct din aplicația HB. Poți utiliza plata cu telefonul prin NFC pentru retrageri contactless la bancomatele compatibile sau RoPay pentru plăți instant prin cod QR. Poți efectua retrageri fără cardul fizic prin funcția NFC a telefonului direct de la orice ATM. Asigură-te că ai activ serviciul ApplePay/Google Pay și vezi aici cum poți să faci. Sursa informațiilor: Întreb BT CEC Bank ING Home Bank Sursa Foto: Shutterstock
Cât a plătit Alexandru din București pentru 2 covrigi în Mamaia: „Mamă, cum se duc banii de pe card!”
Corina și Alexandru sunt vloggeri care călătoresc în întreaga lume din anul 2019. Cei doi își împărtășesc experiențele pe canalul de YouTube „Doi Hoinari”, filmând cu iPhone 14 Pro, o dronă DJI Mini 2 SE, microfon DJI MIC și DJI Osmo Mobile SE. Zilele trecute, cei doi au călătorit la Mamaia unde au filmat prețurile de pe litoralul românesc. Corina, care este născută în județul Constanța, a citit zvonuri că „Mamaia ar fi mai scumpă decât Dubai sau Maldive”. „Astăzi, o să vedem dacă ne permitem dacă putem să stăm un weekend la Mamaia. O să punem cardul la bătaie și o să vedem ce o să iasă”. Cazare la Mamaia Cuplul s-a cazat într-un apartament modern cu un living primitor cu TV și masă de cafea, o bucătărie complet utilată cu frigider, cuptor cu microunde, ulei, sare, farfurii, castroane, cuptor cu plită și o masă cu patru scaune, precum și un balcon. În dormitor se află un alt televizor, cu dulap, spații de depozitare, masă de călcat cu fier de călcat, precum și o baie curată, îngrijită, modernă, cu cabină de duș. Apartamentul mai dispune de parcare gratuită, piscină și acces la sală de fitness, jacuzzi, saună, toate gratuite. Cât costă un covrig la Mamaia Cei doi au ieșit cu copilul la plimbare pe o plajă bine amenajată și s-au dus să ia masa (salată de icre de știucă cu pâine caldă și două porții de supă cu pește + limonadă) într-un restaurant. Meniul a costat 200 lei, cu tot cu bacșiș. O șaorma costă 25 lei, iar porumbul fiert 10 lei. Doi covrigi costă 8 lei, iar două sticle de suc Coca Cola de 0,5 ml costă 10 lei. În concluzie, un covrig costă 4 lei. Alexandru spune că a fost „o zi faină” în ciuda prețurilor piperate, exclamând „Mamă, cum se duc banii de pe card!”. Dar este încrezător că zona se va dezvolta și va fi în continuare frumoasă. La final, Corina a dezvăluit cât i-a costat pe ea, pe cel mic și pe Alexandru o zi petrecută în Mamaia, cu tot cu transport, cazare și mâncare: 1100 LEI 600 lei – cazarea cu toate facilitățile 200 lei – transportul 200 lei – mâncarea 100 lei – gustările Citește și: Rețeta perfectă pentru COVRIGI de casă pufoși și extrem de gustoși. Câte minute trebuie să lași aluatul la crescut Ce mănânci, de fapt, când cumperi COVRIGI de la simigerie Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
TAXA pe fiecare plată cu cardul ar putea încuraja economia subterană. Ce spun specialiștii
În ultimele zile, în spațiul public a fost comentată tot mai aprins informația conform căreia Guvernul ar lua în calcul o nouă măsură fiscală care poate afecta milioane de români: introducerea unei taxe aplicate fiecărei tranzacții bancare. Sunt vizate plățile cu cardul, dar și transferurile online sau retragerile de numerar. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar, dar această propunere a stârnit critici dure din partea Băncii Naționale și a experților în fiscalitate. Poziția BNR: „Taxă retrogradă, greu de aplicat” Cu toții avertizează asupra efectelor negative, începând cu creșterea plăților în numerar și terminând cu stimularea muncii la negru. Alții vorbesc chiar de mutarea conturilor în străinătate. Propunerea ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2026, potrivit unui scenariu discutat de grupul de lucru guvernamental. Banca Națională ar avea rol de coordonator, iar băncile ar urma să rețină automat taxa la sursă, pentru fiecare tranzacție efectuată de persoane fizice sau juridice. Viceguvernatorul BNR, Alexandru Nazare, a criticat dur inițiativa, comparând-o cu modelele fiscale eșuate din America de Sud. „Nu văd de ce am vrea să preluăm modele fiscale din America de Sud a anilor ‘90. Este o taxă care targetează populația și, paradoxal, cei care teoretic ar fi cel mai mult afectați sunt cei cu venituri reduse, care își cheltuiesc integral salariul primit pe card. Mai mult, descurajează intermedierea financiară, descurajează digitalizarea, e destul de greu de implementat și, oricum, nu se adresează problemei punctuale pe care o avem acum în următoarele trei luni de zile”, a spus oficialul BNR. La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, este de părere că o astfel de taxă va încuraja populația să evite sistemul bancar: „Asta ne va face să nu mai plătim cu cardul, să plătim cash. Plățile mari, da, acolo poate dacă ne ia 3 lei, la o plată de cinci, 600 lei nu simțim. Dar la plățile mici va crește foarte mult numărul plăților cash. Noi tocmai asta vrem să încet-încet, să ne ducem cât mai mult posibil la plățile cu cardul, la plățile online, să reducem circulația cash-ului, că în general cash-ul este asociat și cu evaziunea, vom vedea cozi la bancomate, oamenii plătesc cu cash-ul, nu cu cardul, vom avea posibilitatea ca unele companii, în special cele care fac foarte multe plăți, să-și mute conturile în străinătate și să-și țină trezoreria în afara României și de acolo să facă toate plățile, iar dacă se întâmplă asta e mare belea pe sistemul bancar”. Și reprezentanții mediului de afaceri sunt îngrijorați. Sorin Minea, liderul Federației Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, susține că o astfel de taxă va încuraja plata salariilor în numerar și, implicit, munca la negru. „Dacă la ora actuală îl impozitez, păi crede cineva că vreun salariat va mai accepta să-l plătesc pe card?! Va vrea bani cash, în mână. De ce să mai vrea cineva ca statul să-i ia niște bani? Credeți că pe cineva îi interesează care-i salariu, care îl ia pe hârtie?! Pe toți interesează la ora actuală salariul pe care îl iau în mână și cum se plătește”, pune problema Minea. PSD și UDMR, printre susținătorii acestei idei Potrivit unor surse politice, ideea microtaxării are susținători în interiorul coaliției de guvernare, în special din partea PSD și UDMR. Pentru a limita o eventuală migrație către plățile în numerar, se discută impunerea unor plafoane stricte pentru utilizarea cash-ului. Deocamdată, taxarea tranzacțiilor bancare este doar una dintre propunerile analizate în pachetul de reformă fiscală care se discută la nivel politic. Decizia finală urmează să fie luată zilele acestea, în cadrul negocierilor privind viitoarea formulă guvernamentală. CITEȘTE ȘI: Ții banii pe card? Experții explică de ce ar trebui să ai un fond de urgență, în casă, după penele masive de curent din Europa Un nou VIRUS pe Whatsapp fură datele bancare ale utilizatorilor. Hackerii atacă telefoanele și obțin datele cardurilor, apoi sustrag banii din conturi Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele