Etichetă: cardiolog

Colesterolul rău îți dă bătăi de cap? Alimentul pe care trebuie să-l pui în farfurie

Potrivit studiilor citate de BBC Science Focus, aproape jumătate dintre adulții din Anglia au un nivel al colesterolului peste medie, în timp ce în Statele Unite aproximativ 34 de milioane de persoane au valori considerate ridicate, de peste 240 mg/dL. Colesterolul crescut nu provoacă, de regulă, simptome evidente, motiv pentru care poate trece neobservat. Nivelul colesterolului poate fi verificat printr-un test de sânge, iar persoanele cu valori îngrijorătoare ar trebui să discute cu medicul despre opțiunile de tratament. Nu tot colesterolul este „rău” Colesterolul este o substanță de care organismul are nevoie. Acesta contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D și participă la producerea acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, este prea ridicat. LDL poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și infarct. În schimb, colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului din sânge către ficat. Ovăzul și fibrele solubile, printre alimentele recomandate Dr. Riyaz Patel, medic cardiolog și cadru universitar la University College London, consideră că una dintre cele mai eficiente metode naturale de îmbunătățire a nivelului colesterolului este schimbarea alimentației. Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul, datorită conținutului ridicat de fibre solubile. Acest tip de fibre se găsește și în cereale integrale, linte, fasole, legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele solubile pot contribui la reducerea cantității de colesterol care ajunge în sânge, prin legarea acestuia în intestin și eliminarea sa din organism. O altă categorie de substanțe menționată de cardiolog este reprezentată de steroli și stanoli vegetali, care se găsesc în anumite produse fortificate, precum unele iaurturi și produse tartinabile. Potrivit specialistului citat, acestea pot contribui la o reducere a colesterolului de aproximativ 10%. Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL Pe lista alimentelor al căror consum ar trebui limitat se află produsele bogate în grăsimi saturate. Printre acestea se numără carnea grasă și procesată, untul, anumite tipuri de brânză, produsele de patiserie și alimentele prăjite. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate afecta modul în care ficatul elimină colesterolul LDL din sânge, favorizând astfel creșterea nivelului acestuia. Și consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra profilului lipidic, prin influențarea producției de colesterol la nivelul ficatului. Ouăle nu trebuie eliminate automat din alimentație Deși ouăle conțin colesterol alimentar, medicul citat atrage atenția că nivelul colesterolului consumat prin alimente nu este același lucru cu nivelul colesterolului care circulă în sânge. Potrivit materialului, aproximativ 80% din colesterolul prezent în organism este produs de ficat, nu preluat direct din alimente. Astfel, nu este necesară eliminarea automată a unor alimente precum ouăle din alimentație, ci este mai importantă imaginea de ansamblu a dietei. Mișcarea și renunțarea la fumat, alte măsuri importante Pe lângă alimentație, activitatea fizică poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Exercițiile aerobice, precum alergarea sau ciclismul, au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL și creșterea colesterolului HDL. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Specialistul recomandă, în final, o dietă variată și echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate și alimente ultraprocesate. „Moderația” este, potrivit medicului, una dintre cele mai importante reguli, iar alimentația nu ar trebui construită în jurul unui singur aliment, precum ovăzul, ci în jurul unui stil de viață echilibrat. Persoanele cu colesterol crescut nu ar trebui să întrerupă sau să evite un tratament prescris fără să discute mai întâi cu medicul. În anumite situații, statinele sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului sunt recomandate pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.

Poți să ai insuficiență cardiacă chiar dacă ai testele normale | Noua definiție a insuficienței cardiace

Un rezultat considerat „normal” la una dintre cele mai folosite măsurători ale funcției inimii nu exclude automat insuficiența cardiacă, avertizează experții internaționali care au revizuit definiția acestei boli. Noua definiție universală a insuficienței cardiace a fost elaborată de experți ai American Heart Association, American College of Cardiology, European Society of Cardiology și World Heart Federation, împreună cu alte organizații medicale din Statele Unite, Europa și Japonia. 55 de milioane de persoane afectate Documentul actualizat, publicat în revista Circulation, urmărește să ofere un limbaj comun pentru definirea și clasificarea insuficienței cardiace la nivel internațional. Insuficiența cardiacă apare atunci când o modificare structurală sau funcțională împiedică inima să pompeze sau să primească sângele în mod corespunzător. Boala afectează la nivel mondial peste 55 de milioane de persoane și reprezintă una dintre principalele cauze de spitalizare. Un rezultat „normal” nu exclude întotdeauna boala Una dintre principalele modificări aduse de noul consens privește modul în care medicii interpretează fracția de ejecție. Aceasta reprezintă procentul din sângele aflat într-un ventricul pe care inima îl elimină la fiecare contracție. În special fracția de ejecție a ventriculului stâng este folosită de decenii pentru evaluarea funcției cardiace și pentru clasificarea pacienților cu insuficiență cardiacă. Experții atrag însă atenția că valoarea acestui parametru nu trebuie interpretată izolat. O fracție de ejecție aflată peste un anumit prag nu exclude automat insuficiența cardiacă, iar diagnosticul nu ar trebui stabilit sau respins doar pe baza unei singure valori. Fracția de ejecție poate varia Dr. Mary Norine Walsh, cardiolog și co-președinte al grupului care a elaborat documentul, a explicat că experții recomandă renunțarea la interpretarea excesiv de rigidă a valorilor fracției de ejecție. Autorii noului consens subliniază că pragurile folosite în prima definiție universală, publicată în 2021, au fost stabilite în mod convențional. În plus, fracția de ejecție poate varia în funcție de factori precum vârsta, sexul și originea etnică. Prin urmare, o valoare considerată normală pentru o anumită persoană nu are neapărat aceeași semnificație clinică în toate situațiile. Medicii vor să afle și de ce s-a îmbolnăvit inima Noua clasificare propune o schimbare mai amplă: insuficiența cardiacă nu ar trebui descrisă doar prin cât de bine pompează inima, ci și prin cauza care a dus la apariția bolii și prin modul în care aceasta evoluează. Experții propun astfel 18 categorii de cauze, în locul unor clasificări mai generale utilizate anterior. Printre cauzele luate în considerare se numără: îngustarea sau blocarea arterelor coronare hipertensiunea arterială bolile valvelor inimii tulburările de ritm cardiac infecțiile și inflamațiile bolile ereditare afecțiunile metabolice și nutriționale sarcina stresul extrem anumite tratamente împotriva cancerului Importanța acestor cauze poate varia de la o regiune la alta, iar unele dintre ele pot fi trecute cu vederea atunci când clasificarea este prea generală, notează specialiștii. Identificarea cauzei poate fi importantă deoarece, în unele situații, aceasta poate deschide posibilități pentru prevenție, tratament și chiar remisia bolii. Pentru stabilirea diagnosticului pot fi luate în calcul mai multe tipuri de informații, inclusiv investigații imagistice, analize de sânge și, în anumite cazuri, teste genetice. Insuficiența cardiacă se poate ameliora O altă schimbare importantă este modul în care este privită evoluția bolii. Noua definiție descrie insuficiența cardiacă drept o afecțiune care se poate modifica în timp. Starea unui pacient se poate agrava, dar poate exista și o perioadă de ameliorare sau chiar de remisie, indiferent de categoria în care se încadrează fracția de ejecție. Astfel, clasificarea nu ar trebui să fie privită ca o etichetă permanentă aplicată pacientului în momentul diagnosticului. Prevenția ar putea începe înaintea diagnosticului Experții acordă o atenție mai mare și factorilor de risc. O analiză citată în noul document arată că aproape 85% dintre persoanele diagnosticate ulterior cu insuficiență cardiacă aveau înregistrat cel puțin un factor de risc potențial tratabil sau modificabil în cei cinci ani anteriori diagnosticului. Autorii consideră că această informație ar putea ajuta la identificarea mai timpurie a persoanelor aflate la risc și la intervenția înainte ca boala să ajungă într-un stadiu avansat. Noua definiție nu este însă un ghid medical și nu stabilește singură tratamentul pacienților. Este un document de consens, menit să ofere un sistem comun pentru definirea insuficienței cardiace, identificarea cauzelor și descrierea evoluției bolii. Viitoarele recomandări clinice urmează să fie dezvoltate pornind de la această definiție actualizată. Scopul final al experților este ca insuficiența cardiacă să nu mai fie descrisă doar printr-o singură cifră obținută la un test, ci printr-o evaluare mai completă a pacientului: cum funcționează inima, de ce a apărut problema și cum se schimbă aceasta în timp.

Șase alimente ce pot reduce trigliceridele în mod natural în doar 3 săptămâni

Pentru multe persoane cu vârsta peste 50 de ani, nivelurile trigliceridelor încep să crească constant pe măsură ce nivelul de estrogen scade, notează AOL. Deși acest lucru este normal, poate fi totuși o veste proastă pentru sănătatea inimii. Totuși, există alimente zilnice care scad rapid trigliceridele și care sunt și delicioase. Somon și pește cu un conținut ridicat de omega-3 Tipul de omega-3 din pești precum somonul, macroul și sardinele face multe lucruri pentru a împiedica organismul să producă trigliceride. Aceștia inhibă enzimele cheie, suprimă mecanismul ficatului de producere a grăsimilor și activează compuși numiți PPAR. Aceștia fac ca ficatul să ardă acizii grași în loc să producă trigliceride, potrivit sursei. Nuci și semințe de in Nucile și inul sunt ambele surse excelente de acizi grași omega-3 de origine vegetală. Deși nu sunt la fel de puternici ca omega-urile din pește, sunt totuși impresionante. Într-un studiu, adulții în vârstă care au urmat o dietă îmbogățită cu nuci (cu aproximativ jumătate de cană pe zi) au observat o scădere a trigliceridelor de opt ori mai mare decât atunci când au trecut la un plan fără nuci.  Oțet de mere O analiză a stabilit că doar 1 până la 2 linguri pe zi pot reduce semnificativ trigliceridele în opt săptămâni. Se pare că oțetul ajută organismul să proceseze zahărul din sânge mai eficient, ceea ce înseamnă mai puțin combustibil în exces pentru ca ficatul să îl transforme în trigliceride. Avocado Avocado este o sursă excelentă de acid oleic, care ajută la îmbunătățirea capacității organismului de a gestiona zahărul din sânge. De ​​asemenea, suprimă producția de trigliceride din ficat. Avocado este, de asemenea, bogat în fibre care stabilizează zahărul din sânge, ceea ce îl face un adaos inteligent la o dietă sănătoasă. Soia Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition arată că un consum zilnic de una sau două porții de proteine ​​integrale din soia reduce trigliceridele cu o medie de 7,3%.  Tofu, tempeh și laptele de soia neîndulcit sunt, de asemenea, alegeri bune, „în special pentru femeile aflate la postmenopauză”, spune cardiologul Andrea Tordini, potrivit aceleiași surse. Acestea „pot furniza o cantitate bună de proteine ​​și pot sprijini femeile în timpul schimbărilor hormonale din menopauză”. Quinoa Deși majoritatea alimentelor care scad rapid trigliceridele au un conținut scăzut de carbohidrați, quinoa este o excepție de la alimentele bogate în amidon. Într-un studiu realizat de Current Developments in Nutrition, persoanele care au consumat zilnic aproximativ ½ cană din această garnitură cu nuci și-au redus trigliceridele cu 36% în 12 săptămâni. Experții notează că sunt necesare mai multe cercetări. Totuși, experimentele sugerează că proteinele din quinoa pot îngreuna producerea de trigliceride de către ficat.  Adăugarea acestor alimente la dieta ta regulată este un început excelent. Totuși, Tordini spune că adevărata magie se întâmplă atunci când le dezvolți. „O dietă mediteraneană este standardul de aur pentru scăderea nivelului de trigliceride și îmbunătățirea markerilor sănătății cardiovasculare”, spune ea. Sunt recomandate proteinele ​​slabe, leguminoase, multe legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline, nuci și semințe. De asemenea, menținerea exercițiilor fizice regulate și pierderea în greutate (dacă este nevoie) pot, de asemenea, ajuta la scăderea nivelului ridicat de trigliceride, mai arată sursa citată.

Mici schimbări cu un impact mare: Un cardiolog recomandă trei fructe pentru seară

Somnul corect este esențial pentru o sănătate bună, iar alimentația din ultimele ore ale zilei joacă un rol mai important decât credem. Pe lângă activitățile liniștite și evitarea băuturilor stimulante, alegerea fructelor potrivite poate face diferența, iar un cardiolog spune exact ce fructe să alegi, potrivit El Economista. „Acestea sunt cele trei fructe care se potrivesc cel mai bine seara, când obiectivul este să nu se modifice nivelul de glucoză sau de insulină”, explică Rojas. „Vrei să îmbunătățești somnul, atât de important pentru inima noastră”. Kiwi – vitamina C și adormire mai ușoară Prima recomandare a cardiologului este kiwi. Fructul are un conținut ridicat de vitamina C, precursor al serotoninei, și un indice glicemic foarte scăzut. Studiile științifice l-au asociat cu o adormire mai ușoară și o calitate mai bună a somnului. Vitamina C din kiwi joacă și un rol important în susținerea sistemului imunitar, mai ales în perioadele cu virusuri și răceli frecvente. Afinele – antiinflamatoare care protejează inima A doua opțiune sunt fructele roșii, în special afinele. Sunt bogate în polifenoli cu efect antiinflamator, care protejează inima. Un avantaj important: „nu generează vârfuri de glucoză și nici nu activează sistemul nervos noaptea”, potrivit cardiologului. Mărul cu coajă – sațietate fără a deranja somnul Al treilea fruct recomandat este mărul, „de preferință bine spălat, cu coajă”. Conținutul ridicat de pectină – o fibră solubilă – încetinește digestia și oferă senzație de sațietate pentru mai mult timp. Nu interferează cu somnul și permite trezirea „cu mult mai puțină foame”. Ce fructe trebuie evitate seara Rojas recomandă limitarea fructelor cu conținut ridicat de zaharuri: banane, struguri, mango sau ananas. Acestea cresc răspunsul insulinic și pot fragmenta odihna. Rezultatul: deși ai dormit, dimineața te simți epuizat, iar inima are de suferit. „Mici schimbări cu un impact mare asupra sănătății tale”, concluzionează cardiologul.

Ce să eviți seara pentru o inimă sănătoasă

Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres. Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii. Mesele târzii Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile. Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular. Lumina puternică Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul. Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii. Stresul înainte de culcare Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare. Antrenamentele seara Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea. Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului. Alcoolul și somnul Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului. În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții. Conversațiile tensionate Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace. Expunerea la ecrane Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian. Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.

Cardiolog: Dacă nu ai aceste idei clare, trăiești ca un steag în vânt

Renumitul cardiolog Valentín Fuster, în vârstă de 83 de ani, a dezvăluit formula sa pentru fericire într-o înregistrare a proiectului Aprendemos Juntos al BBVA, citat de El Economista. „Într-o lume ca cea în care trăim, dacă nu ai patru idei clare, te miști ca un steag. Nu ai control asupra direcției tale”, explică medicul. Cei patru „T” – regulile interne Fuster menționează conceptul celor patru „T”, care se referă la nivel individual. Primul „T” este timpul pentru reflecție – dedicarea unui timp pentru ceea ce este prioritar în viața noastră. Al doilea este talentul, adică să aprofundăm ceea ce „ne iese bine”. „Dacă în viață vrei să mergi mai departe, nu există nimic mai important decât să faci ceea îți place. Talentul pe care îl ai este cea mai bună investiție pe care o poți face în viață”, mărturisește el. În al treilea rând este transmiterea pozitivității. În al patrulea rând, „tutoratul” sau îndrumarea. Pentru a explica acest ultim aspect, Fuster povestește o anecdotă din copilărie: „Era un medic foarte cunoscut, doctorul Farreras Valentí, care mi-a spus: Vreau să vorbesc cu tine. Vei fi un medic extraordinar. Așa am decis să devin medic”. Cei patru „A” – regulile externe Conceptul celor patru „A” are legătură cu „modul în care cineva transmite cum este în lumea în care trăiește. Primul este atitudinea pozitivă: „Întâlnesc obstacole, dar le voi depăși” – să ai curaj în fața adversităților. Al doilea este acceptarea sinelui, evitarea comparațiilor: „Dacă vecinul tău are un Maserati și tu nu ai mașină, ce se întâmplă?”. În al treilea rând, autenticitatea implică a fi fidel sinelui, „a fi același dimineața, după-amiaza și seara”. Altruismul – cel mai important În cele din urmă, ceea ce Fuster consideră cel mai important: altruismul. „În viață mi-am dat seama că cei mai fericiți oameni sunt cei care dau, nu cei care primesc. Cred că acesta este subiectul cel mai interesant pentru mine și anume dacă cineva poate ieși din sine și poate fi util în societatea în care trăiește”. Formula cardioligului de 83 de ani combină dezvoltarea personală interioară cu modul în care ne manifestăm în lume, creând o bază solidă pentru fericire și liniște interioară.