Dieta de slăbit pe bază de carne la grătar și legume nu funcționează? Un nutriționist are soluția care accelerează procesul de slăbire
Nutriționista Mihaela Bilic a explicat, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, ce putem face atunci când un regim proteic clasic, bazat pe carne și legume, nu mai aduce rezultatele dorite. Specialista spune că introducerea peștelui în dietă poate fi soluția care „deblochează metabolismul” și accelerează procesul de slăbire. „Ce facem când nu mai slăbim cu carne și legume? Mâncăm pește! Rețeta de slăbit care funcționează pentru toată lumea este regimul proteic! Eliminăm carbohidrații din dietă, reducem aportul de grăsimi și mâncăm multe proteine cu legume”, a scris Mihaela Bilic, pe FB. Ea a subliniat faptul că proteinele sunt esențiale pentru sațietate și pentru controlul apetitului. „Proteinele dau sațietate, reduc pofta de mâncare, accelerează metabolismul și nu pot fi transformate în depozite de grăsime. Și când spunem proteine, spunem carne, pește și ouă”, a explicat nutriționista. În opinia specialistei, atunci când carnea la grătar nu mai are efectul dorit, peștele devine alimentul-cheie deoarece elimină inflamația din organism și intensifică arderile. „Pentru cei care vor să scape de kilogramele în plus, peștele este soluția acolo unde carnea la grătar nu mai dă rezultate. La același număr de calorii consumate, combinația de proteine și grăsimi din pește deblochează metabolismul, elimină inflamația din organism și intensifica arderile- deci slăbim cu pește mai bine/repede decât cu carne”, a concluzionat Mihaela Bilic.
Cum se decongelează carnea și cum îți dai seama dacă este alterată. La ce să fii atent

Cum se decongelează carnea și cum îți dai seama dacă este alterată. Aspectele asupra cărora să ai atenție, pentru a nu consuma un aliment stricat și pentru a-l decongela rapid și în siguranță. Există câteva moduri care pot fi abordate, pentru a decongela carnea. De altfel, trebuie să fii atent la un anumit aspect pentru a-ți da seama dacă alimentul este alterat. Carnea reprezintă unul dintre alimentele des consumate, iar aceasta poate rezista în congelator câteva luni, în funcție de tipul ei. Bucățile de carne vechi își pot pierde din proprietăți, iar textura lor se poate schimba, de aceea trebuie să fii atent la modul în care o depozitezi, o congelezi și o consumi. Cum se decongelează carnea? O metodă corectă de a decongela carnea reprezintă scoaterea ei din congelator și lăsarea bucății în frigider. Carnea se va decongela la o temperatură constantă, fără a risca dezvoltarea unor bacterii. Este una dintre metodele urmate de multe persoane, pentru ca alimentul să nu își schimbe textura și nici gustul. Când bucata de carne decongelată în frigider va fi gătită, alimentul va avea o textură mai bună, deoarece umiditatea este reabsorbită în fibre. Atunci când carnea este decongelată rapid, ar putea să prezinte o textură mai uscată. Este drept, însă, faptul că alimentul se va decongela cu greu, în frigider. De exemplu, un piept de pui congelat, lăsat în frigider, va căpăta textura pentru gătit abia după o zi, arată CSID. Altfel, o altă metodă de decongelare a cărnii este cea în care alimentul este pus în cuptorul cu microunde și este selectat programul „Defrost”. Această metodă, însă, nu este recomandată de specialiști. Carnea ar putea să prezinte zone în care se arde, iar altele vor fi crude, atunci când va fi gătită. Motivul? Cuptorul cu microunde va decongela inegal alimentul. De asemenea, riști ca bacteriile să se înmulțească. Ultima metodă reprezintă decongelarea crnii în apă sau la temperatura camerei. Unii dintre specialiști susțin că o asemenea metodă ar fi nesigură. Cum îți dai seama dacă bucata de carne este alterată? Trebuie să fii atent la câteva aspecte, pentru a-ți da seama dacă bucata de carne este alterată. În primul rând, atunci când vine vorba despre carnea crudă, trebuie să vezi ce culoare prezintă suprafața alimentului. De exemplu, carnea crudă ar trebui să aibă o nuanță rozalie și cu bucăți albe de grăsime. Carnea poate fi alterată dacă prezintă nuanțe de gri, verde, ori în condițiile în care grăsimea cărnii este galbenă. De altfel, trebuie să ai o atenție deosebită și asupra texturii cărnii. O carne lipicioasă ar putea da semne de alterare. De asemenea, un alt semn că alimentul este stricat poate să-l indice mirosul ei. De exemplu, în cazul cărnii de pui, dacă alimentul prezintă un miros înțepător, atunci este probabil să fie stricat. În plus, dacă sesizezi că textura cărnii este diferită, ar fi ideal să nu o consumi. Autorul recomandă: Cum să pregătești o friptură perfectă. Secretul dezvăluit de un renumit chef recomandat de Ghidul Michelin Cât de sănătos este PEPENELE din comerț. Experții atrag atenția asupra așa-zisului aparat de măsurare a toxicității: „Este o jucărie” Cum congelăm corect ciupercile și usturoiul. Așa le vei păstra toată aroma Se congelează sau nu roșiile? Care este, de fapt, cea mai ușoară metodă de conservare Sursă foto: colaj Envato
De ce nu mănâncă europenii insecte și nici n-au de gând s-o facă

În 2019, piața europeană a insectelor comestibile era estimată la 500 de tone, iar estimările urmăreau o creștere la 260 000 de tone până în 2030. Atunci, vânzările incluzând făinuri, pulberi și insecte întregi erau în creștere rapidă, cu o cotă de aproximativ 75% reprezentată de ingrediente sub formă de pulbere/făină. Un sondaj din 2024 arată că 60% dintre europenii care au încercat produse cu insecte au apreciat că gustul este „foarte bun”. 20% dintre solveni și polonezi mâncaseră insecte Cei care obișnuiau să consume suplimente pentru sportivi au spus că preferă insectele pentru vitamine și minerale – 71% (International Platform of Insects for Food and Feed – ipiff.org). În Europa Occidentală, 61% dintre persoanele care au încercat insecte au spus că preferă lăcustele, 45% – gărgărițele de făină și 42% – greierii de casă. În Germania – doar 31% dintre oameni își pot imagina cumpărarea unor produse cu insecte din supermarket. În Slovenia și Polonia – doar 20% dintre cei intervievați consumaseră insecte, iar interesul real se concentra pe forme procesate (pulberi, făinuri). În România, un studiu realizat în 2022 pe 496 de adulți cu media de vârstă 39 de ani a scos în evidență că doar 6,3% au mâncat insecte cel puțin o dată, iar un studiu din 2018 pe studenți bucureșteni a relevat că 10% consumaseră insecte sau produse derivate. În studiul din 2022, 43,8% dintre participanți au spus că ar fi dispuși să încerce în viitor, dacă acestea ar fi sub formă de făină sau pulbere. Nici faptul că le cunosc beneficiile nu le schimbă opțiunile europenilor și nord-americanilor O cercetare publicată în decembrie 2024 de Journal of Agriculture and Food Research, realizată pe 3 260 de participanți din SUA, Belgia și Italia (țări non-entomofage), a rezultat o intenție scăzută de a consuma insecte, atât întregi, cât și procesate, în timp ce Mexic și China nu au fost atât de reticente la acest lucru. Nici informarea despre beneficiile aduse de insecte nu a schimbat rezultatele sondajelor. Concluzia a fost că Europa și SUA resping consumul de insecte, dar anumite categorii de consumatori ar putea să treacă peste repulsie dacă insectele ar fi accesibile psihologic. Deși creșterea și consumul insectelor – precum greierii, lăcustele și furnicile – implică un impact mult mai redus asupra mediului, acest potențial este puțin probabil să se materializeze, au concluzionat cercetătorii. Motivul principal este respingerea ideii de a mânca insecte, în special în țările occidentale. „Este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională” Sondajele realizate în SUA și Europa arată că, în timp ce până la 91% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce „carnea alternativă” pe bază de plante, doar aproximativ 20% ar lua în considerare consumul de insecte. Sursa: Pixabay Pe lângă bariera culturală, studiul identifică și obstacole economice: majoritatea companiilor au ales să investească în creșterea insectelor precum musca soldat negru pentru hrana animalelor, nu a oamenilor. Doar câteva startup-uri din domeniul batoanelor proteice reprezintă excepții. „Având în vedere aceste provocări, este greu de imaginat cum ar putea alimentele pe bază de insecte să înlocuiască semnificativ carnea tradițională”, se precizează în articolul publicat în revista Sustainable Agriculture. Deși mulți declară că doresc să consume alimente produse sustenabil, puțini occidentali au adoptat cu adevărat vegetarianismul sau veganismul. Între timp, consumul global de carne este în creștere, alimentat de cererea tot mai mare din partea noilor clase mijlocii din țări precum China. Modelul „Danemarca” Danemarca oferă însă un posibil model de urmat, după ce, în 2023, a lansat un plan național menit să reducă consumul de carne și să stimuleze producția și consumul de alimente pe bază de plante. „Alimentele pe bază de plante sunt viitorul”, declara atunci ministrul danez al Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen. „Dacă vrem să reducem amprenta climatică a sectorului agricol, trebuie cu toții să consumăm mai multe produse vegetale.” Crummett, unul dintre cercetătorii implicați în analiză, a subliniat că planul Danemarcei este un bun punct de plecare pentru a construi alternative reale, în loc să ne limităm la speranța că oamenii vor trece de la sine la consumul de insecte. „Trebuie să-i întâlnești pe oameni la jumătatea drumului, nu să le ții morală”, a spus el. „Este important să le oferi opțiuni care să fie gustoase, accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Abia atunci vom putea reduce cu adevărat impactul produs de creșterea animalelor asupra mediului.”