Biblioteca Județeană are, în continuare, probleme din cauza cluburilor de la demisol. Dan Doboș: Părinții au început să nu-și mai lase copiii la sala de lectură seara
Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași se confruntă, în continuare, cu probleme cauzate de cluburile de la demisolul spațiului unde este localizată. Directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” Iași a povestit reporterilor BZI despre problemele pe care le întâmpină instituția din cauza cluburilor aflate la demisolul clădirii. Biblioteca Județeană Iași se confruntă cu probleme cauzate de cluburile de la demisol Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, o instituție culturală căreia îi trec sute de oameni pragul în fiecare zi, se confruntă de ani întregi cu problemele generate de existența barurilor și cluburilor de la demisolul complexului comercial „Ștefan cel Mare”. Pe lângă problemele legate de întreținerea spațiului unde a fost relocată Biblioteca Județeană Iași, la demisolul complexului comercial funcționează câteva baruri și cluburi care creează probleme cititorilor și instituției. Directorul Bibliotecii, scriitorul Dan Doboș, a recunoscut că, din cauza cluburilor și a barurilor care se află sub filialele instituției și ale sălii de lectură, acestea au suferit mai multe probleme de-a lungul anilor. „Ne confruntăm cu probleme din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să recunoaștem că grupurile sociale care frecventează atât biblioteca noastră, cât și clientela spațiilor respective (cluburile de la demisol – n.r.) nu se suprapun. Acesta reprezintă un factor decizional pentru unii părinți, care, din motive de siguranță, poate sunt reticenți în a-și lăsa copiii să vină la bibliotecă mai spre seară”, a povestit directorul instituției, Dan Doboș. De asemenea, directorul Bibliotecii Județene Iași a adăugat și alte dezavantaje cu care se confruntă din cauza spațiului pe care sunt obligați să îl împartă. „Unele dintre baruri își încep programul pe la ora 17:00, adică atunci când biblioteca este încă deschisă. Ba chiar mai sunt 3 ore de program. Evident că se face gălăgie și asta ne afectează. Avem atâția cititori, în sala de lectură, la ora aceea. Pe lângă asta, se mai întâmplă să aibă loc scandaluri, incidente violente care, bineînțeles, apar și în presă. Uneori este menționată și Biblioteca Județeană pentru a fi mai ușor de reperat locul în care a avut loc incidentul și normal că o asociere de acest fel ne creează o imagine nepotrivită”, a mai declarat Dan Doboș reporterilor BZI. Unii utilizatori evită să mai vină la bibliotecă la ore târzii Poate cei mai afectați de situația prezentată sunt chiar utilizatorii Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”. Sala de lectură este aproape întotdeauna plină de studenți, care găsesc aici spațiul potrivit pentru a învăța. Unii dintre aceștia recunosc că au întâmpinat probleme din cauza spațiului. „Nu îmi place deloc să vin aici seara. Mai ales acum, că se întunecă repede afară, nu mă simt foarte în siguranță până să intru în bibliotecă. Nu am pățit ceva anume, doar au mai fost situații când plecam seara spre casă de la bibliotecă și erau grupuri de persoane afară, unii dintre ei vizibili sub influența alcoolului”, a povestit Mădălina Ș., o utilizatoare frecventă a bibliotecii. Pentru alte persoane, gălăgia este problema principală. „Nu mai vin așa des la bibliotecă. Îmi plăcea să vin la sala de lectură pentru că e liniște și te motivează să vezi și alți studenți cum învață. Acum vin tot mai rar, pentru că nu am timp să vin ziua, iar seara, foarte multă gălăgie. Se aud uneori și țipete, înjurături. Nu am asistat la bătăi, dar la certuri da”, a povestit Ioana Gabur, studentă la Facultatea de Litere. Denis Andrei, proprietarul localului „Crazy Frog”, unul dintre puburile aflate la demisolul Galeriilor de Artă „Ștefan cel Mare”, a declarat că nu înțelege de ce se aruncă vina asupra localurilor din zonă, deoarece nu acestea sunt responsabile de incidentele neplăcute. „În primul rând, programul localului nu se intersectează cu programul bibliotecii, așa că nu văd cum ar putea fi afectată activitatea. În al doilea rând, eu cred că niciun copil nu ar avea ce să caute la bibliotecă seara. E normal ca părinții să aibă rețineri când vine vorba de aspectul ăsta. Da, au mai fost incidente violente, dar au avut loc în afara localului. Noi, proprietarii, nu putem face mai mult decât să angajăm paznici la fiecare bar, dar restul ține de bunul simț și educația fiecăruia”, a declarat Denis Andrei, proprietarul unuia dintre barurile de la demisolul spațiului comercial. Reporterii BZI au încercat să ia legătura și cu proprietarii celorlalte localuri din zonă, însă unii dintre aceștia au refuzat să comenteze situația, iar alții nu au oferit niciun fel de răspuns. Condițiile în care funcționează instituția nu sunt demne de un centru cultural care ar trebui să asigure liniște, siguranță și accesibilitate. Spațiul actual este prost luminat și, aproape întotdeauna, plin de gunoaie, în ciuda eforturilor angajaților bibliotecii de a înfrumuseța pe cât se poate spațiul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Inteligența artificială scrie un bestseller și scandalizează lumea literară: ce înseamnă asta pentru viitorul cărților
Fără să anunțe pe nimeni, fără campanii pompoase și fără un autor real, o carte scrisă de Inteligență Artificială a spart toate barierele posibile și a ajuns în topul vânzărilor globale. „Hypnocracy. Trump, Musk and the New Architecture of Reality” părea semnată de un filosof din Hong Kong, Jianwei Xun. În realitate, acest personaj este complet fictiv. Adevăratul „păpușar” din spatele proiectului este Andrea Colamedici, filosof italian care a reușit, cu ajutorul a două platforme AI, să lanseze primul bestseller generat integral de o mașină. Iar lumea literară, previzibil, a luat foc. Până acum, inteligența artificială a fost văzută mai degrabă ca un instrument — un ajutor pentru redactare, editare, traducere sau promovare. Dar cazul „Hypnocracy” arată clar că AI-ul poate trece de la un simplu rol de sprijin la poziția de autor în toată regula. Întrebarea care frământă acum cercurile academice și culturale este: dacă o AI poate scrie un bestseller fără ca nimeni să-și dea seama, ce se mai poate numi „autentic” în literatură? Jianwei Xun : Hypnocratie. Trump, Musk et la fabrique du réel https://t.co/UF3ErnlgYs pic.twitter.com/bNN31p20fb — Livres Philosophie (@LivresPhilosoph) April 5, 2025 Andrea Colamedici nu a avut intenția de a păcăli pe cineva sau de a stârni scandal doar pentru publicitate. Scopul său, spune el, a fost acela de a crea o operă care să reflecte în mod practic conceptele filozofice discutate în interiorul ei. El a vrut o carte care nu doar să descrie lumea digitală în care trăim, ci să fie parte integrantă din acel univers — un text care se naște din însăși logica algoritmică a prezentului. În procesul creativ, Colamedici a folosit două platforme AI pentru a genera conținut, pe care apoi l-a organizat, rafinat și publicat sub un pseudonim fictiv. Cartea a fost lansată pe 15 ianuarie și, în doar două luni, a cunoscut trei reeditări datorită succesului masiv în rândul cititorilor. Deși dezvăluirea a venit recent, „Hypnocracy” rămâne în top 20 al celor mai bine vândute eseuri și este citată în numeroase cercetări și conferințe de profil. Această strategie de a crea un autor fictiv nu a fost o glumă, ci parte dintr-un experiment mai amplu de cercetare narativă. Colamedici afirmă că a presărat în carte „firimituri ca în Hansel și Gretel”, indicii despre originea artificială a textului, pe care doar cei mai atenți cititori le-ar putea sesiza. Ce impact are „Hypnocracy” asupra viitorului creației culturale? Unul dintre cele mai fascinante și controversate aspecte ale acestui caz este că publicul a consumat conținutul fără să suspecteze originea sa artificială. Nu a fost vorba de un roman de dragoste sau un thriller SF, ci de un eseu complex despre structurile puterii în era digitală, cu referințe filosofice și politice ample — un gen de literatură care presupune, în mod tradițional, o reflecție profund umană. Faptul că această carte a fost scrisă de o AI și totuși a trecut drept creația unui filosof real ridică mari semne de întrebare despre ce mai înseamnă autoratul în epoca digitală. Dacă AI-ul poate genera conținut cu logică internă, coerență argumentativă și chiar stil literar convingător, mai are rost să ne agățăm de ideea romantizată a „geniului creator”? În același timp, mulți se tem că astfel de proiecte vor deschide ușa unei inundații de conținut generat automat, care ar putea să diluzeze calitatea generală a pieței de carte. Cu toate acestea, Andrea Colamedici susține că nu asta a fost intenția sa. El propune un nou mod de a face filosofie: nu doar prin reflecție, ci prin experimentare narativă directă, cu sprijinul noilor tehnologii. Literatura viitorului: hibrid, interactivă, poate chiar… non-umană? Fenomenul „Hypnocracy” nu este doar un semnal de alarmă, ci și o invitație la reinventare. Cartea a devenit subiect fierbinte pe forumuri, în grupuri de cercetare și în comunitățile de scriitori, unde se discută intens despre cum ar putea arăta literatura viitorului. Poate că, în curând, colaborările între oameni și AI vor deveni norma — AI-ul va furniza structura, iar autorul uman va adăuga sens, sensibilitate și viziune artistică. Un lucru e clar: literatura nu mai este un teritoriu exclusiv uman. Dacă până acum credeai că AI-ul doar „ajută”, poate e momentul să te întrebi: cât de departe e ziua în care cartea ta preferată ar putea fi scrisă de un robot?