A fost inaugurată prima librărie fără cărți. Cine a lansat acest concept și cum pot fi lecturate volumele
Audible, gigantul din domeniul cărților audio, a inaugurat vineri – la New York, în SUA – un spațiu prezentat ca fiind prima „librărie fără cărți”, dedicată în întregime audiobook-urilor. Se numește „Audible Story House” și, de fapt, este vorba de un magazin temporar din Lower East Side, în sudul Manhattanului, care a fost amenajat pentru o lună de filiala Amazon. FOTO – Profimedia Șeful Audible, Bob Carrigan, a recunoscut, în cadrul unei prezentări, că acesta este „o idee puțin nebunească”. „Ne-am întrebat cum să dăm viață cărților audio într-un mediu în care poți descoperi noi opere și întâlni oameni care sunt, la fel ca tine, interesați de marile povești”, a explicat el, potrivit Hotnews. Ce este „librăria fără cărți” În „librăria fără cărți”, casetele audio sunt așezate pe rafturi, gata să fie introduse într-un cititor pentru a fi ascultate exclusiv cu căști, iar fiecare casetă declanșează un fragment de câteva minute din titlul ales. Pasionații de lectură trebuie să folosească aplicația mobilă Audible, pentru a avea acces la întregul audiobook. FOTO – Profimedia Platforma oferă – pentru deținătorii unui cont Amazon – abonamente cu plată, achiziții individuale sau acces gratuit la numeroase titluri. Librăria deschisă în New York oferă cititorilor un bar la etaj și o sală de ascultare fără căști, dotată cu difuzoare, unde este posibil să stai întins și să te relaxezi. Totodată, potrivit reprezentanților Audible, clădirea mai dispune de un „bar de ascultare” (Listening Bar) sau un „Story Tender”, un joc de cuvinte care îmbină povestea (story) și barmanul (bartender), care „îi va ghida pe vizitatori să găsească cartea audio perfectă în funcție de gusturile și interesele lor. Acest locul se dorește a fi un spațiu de schimb de idei, car va găzdui și zeci de evenimente pe parcursul lunii de existență, în special mese rotunde sau întâlniri ale autorilor cu publicul. De asemenea, conceptul „Audible Story House” intenționează să „se bazeze pe nostalgia și sentimentul de comunitate asociate universului cărților, adaptându-l în același timp la vremurile actuale”. Audible se adresează în general publicului tânăr, „saturat de conținut digital”, care dorește „interacțiuni în lumea reală”. Autorul mai recomandă: Ce carte se pregătea să citească Bolojan și nu a mai putut din cauza moțiunii: „Este o carte albastră” Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune „majoratul digital”, cea mai controversată lege UE Dictatura Facebook amenință libertatea presei. În timp ce pagina Gândul cu 1 milion de urmăritori a fost suspendată fără nicio explicație, în Franța, sute de jurnaliști se revoltă împotriva Meta: „parazitism economic și practici neloiale”
Ce spun psihologii despre lectură: este o bună metodă de terapie pentru a te deconecta de la griji?
Ziua Internațională a Cărții, 23 aprilie, este ocazia perfectă pentru a evidenția rolul terapeutic al lecturii. Dovezile științifice confirmă faptul că cititul unei cărți reduce simptomele de anxietate și depresie și ne îmbunătățește bunăstarea, notează EFE. „A citi este ca și cum ai intra într-un refugiu mental care îți permite să te odihnești și să înveți să te întărești și să ai resurse interne pentru a gestiona problemele”, spune psihologul Diana Sánchez. „Multe studii arată că cititul zilnic de plăcere, pe lângă faptul că te face să te simți bine și îți consolidează cunoștințele, este un instrument foarte simplu pentru a ameliora stresul, a-ți schimba starea de spirit și a te distanța de griji”, explică ea. Potrivit psihologului Tomás Santa Cecilia, cititul activează creierul și servește la relaxarea și reducerea anxietății, dar în același timp generează noi conexiuni neuronale, oferindu-ne beneficii neurologice clare. Și susține cărțile în detrimentul pierderii de timp care vine din petrecerea orelor întregi uitându-se la rețelele de socializare pe telefonul mobil, ceva care ne distrage atenția și nu aduce niciun beneficiu, „ne lasă doar în suspans”, avertizează el. Dar, subliniază ea, lectura aleasă, spre deosebire de consumul rapid de conținut, dezvoltă memoria pe termen lung, sporește imaginația și sporește concentrarea, pe lângă faptul că este o sarcină plăcută ce declanșează hormonii bunăstării. Și cum te poți concentra asupra lecturii cu mintea încețoșată? Este adevărat că atunci când grijile sau suprasolicitarea mentală ne domină mintea, este mai greu să găsim concentrarea necesară pentru a rămâne concentrați asupra poveștii pe care o spune o carte. Este ușor să ne distragem, să pierdem filul și chiar să citim fără să fim conștienți de ceea ce citim. „În cazul depresiei, este mai dificil să ne concentrăm atenția, memoria și, de asemenea, funcțiile executive. În general, recomandăm lecturi scurte, cum ar fi povești sau poezii, și sesiuni mai scurte, dar mai frecvente”, spune Diana Sánchez. În plus, atât în cazurile de depresie, cât și în cele de suprasolicitare mentală, „combinarea cititului cu exerciții de mindfulness care îmbunătățesc concentrarea ajută și ea”, sfătuiește ea. Potrivit lui Tomás Santa Cecilia, directorul Clinicii de Psihologie Cecops din Madrid, societatea „suprastimulată” în care trăim înseamnă că, în cele din urmă, atunci când vrem să ne bucurăm de o carte, „percepem că nu suntem capabili să fim atenți”. De aceea, el recomandă să dedicăm 10 minute resetării creierului nostru, deoarece primele minute de citit „sunt complicate”, nu ne putem concentra. „Dacă reușim să depășim aceste 10 minute”, adaugă el, „atunci când creierul se adaptează la o sarcină plăcută, va recicla toată această poluare și accelerare tehnologică și ne va permite să dezvoltăm bunăstare, fără îndoială.” Dacă ne putem concentra pe citit ca terapie, vom putea și să ținem la distanță anxietatea. „Există programe de lectură bazate pe psihologie pozitivă care reduc anxietatea și emoțiile negative. Studiile arată că, la studenții universitari, cititul de plăcere scade stresul psihologic și acționează ca un tampon”, subliniază psihologul. Cum să faci din cititul un obicei, nu doar o terapie Cititul în fiecare zi, pentru o perioadă, dar în mod constant, permite acestui obicei să ne îmbunătățească sănătatea mintală și să regleze sistemul nervos. „Atunci când cititul devine un obicei, motivația este forța motrice din spatele lecturii mai frecvente”, spune Diana Sánchez. Potrivit experților, atunci când cititul este dificil, „trebuie să cauți materiale de lectură mai plăcute”, mai ales în cazul adolescenților, care trebuie să dezvolte acest obicei și să încerce să-i țină departe de ecranele care îi absorb atât de mult. Pentru a-i motiva pe tineri să citească, este important să le oferim opțiuni de cărți electronice și chiar cărți audio. Există dovezi științifice care arată că, dacă orele petrecute citind cărți le depășesc pe cele petrecute în fața ecranelor, calitatea vieții crește și somnul se îmbunătățește pentru adolescenți și tineri. Sfaturi pentru deconectarea psihologică prin lectură Diana Sánchez și Tomás Santa Cecilia, ambii de la Colegiul Oficial de Psihologie din Madrid, oferă aceste recomandări pentru a face din citit o terapie care să ne deconecteze psihologic de griji și să ne bucure de fiecare poveste. Conform psihologilor: Dacă sunt persoane care nu au obiceiul de a citi, ar trebui să înceapă cu povestiri scurte, basme sau poezie. Citește întotdeauna de plăcere și alege lecturi pozitive care ne ajută să ne conectăm, mai ales dacă suntem într-o dispoziție proastă. Pentru problemele de concentrare cauzate de depresie sau suprasolicitare mentală, apelează la texte mai scurte și mizează pe exerciții fizice și mindfulness. Participarea la cluburi de lectură ajută la înțelegerea textelor citite, dar și la socializare. Dacă citim, vom avea o dezvoltare cognitivă evoluată, vom genera cunoștințe, reflecție, concentrare și memorie pe termen lung. Încearcă să dedici 20 sau 30 de minute zilnic, la sfârșitul zilei, pentru a-ți recicla creierul, pentru a te autoregla. Cititul este un avantaj; ne ajută să ne concentrăm, spre deosebire de a trăi într-o societate suprastimulată. Experții sunt clari în această privință: cititul este o formă de terapie pentru deconectare, un loc sigur în care să ne bucurăm de poveștile altora care ne distanțează de ale noastre și ne ajută să ne bucurăm și să ne îmbunătățim sănătatea mintală și cognitivă.
Cât timp ar dura să citești cele mai celebre cărți din ultimii 1.000 de ani? Lista completă cu cele 500 de opere literare considerate comori ale umanității
O condiție pentru a citi cărți bune este să nu le citești pe cele proaste: pentru că viața este scurtă”, scria Arthur Schopenhauer, filozof german din secolul al XIX-lea. Oamenii trăiesc astăzi mai mult decât în vremea lui Schopenhauer, dar numărul cărților a crescut într-un ritm mult mai mare. Prin urmare, ideea lui ar trebui să fie și mai valabilă acum decât era atunci, scrie The Economist. În formularea acestei idei, filozoful, cunoscut pentru pesimismul său, a fost surprinzător de optimist. El credea că cititorii pot distinge cu ușurință între cărțile care merită timpul lor și cele care nu. Această convingere s-a estompat între timp. Ideea unui canon literar este tot mai contestată. Unii cititori vor să îl extindă pentru a include mai multe opere scrise de femei și autori non-albi; alții ar prefera să renunțe complet la el. Criticii și-au pierdut din influență, iar numărul ziarelor cu rubrici de recenzii de carte a scăzut. Astăzi, se pare că fiecare are propriul său canon personal. Și totuși, nevoia de selecție rămâne. Recomandările de cărți sunt aproape la fel de populare ca volumele pe care le promovează. Influencerii de pe BookTok, o comunitate literară din cadrul aplicației TikTok, au înlocuit criticii de altădată. Mii de cititori oferă recenzii și evaluări pe Goodreads, o platformă cu zeci de milioane de utilizatori. Aplicația Rebind, aflată în prezent în fază de testare, le va permite cititorilor de literatură clasică să folosească inteligența artificială pentru a pune întrebări experților despre texte. Publicația The Economist publică periodic liste cu cele mai bune cărți, alături de recenzii și recomandări tematice. Cu toate acestea, numărul titlurilor considerate „obligatorii” rămâne copleșitor. O metodă de a face selecția mai ușoară este să vezi unde se suprapun listele de recomandări, pornind de la ideea că acele cărți care apar cel mai des merită cu adevărat citite. Exact acest lucru l-a făcut site-ul thegreatestbooks.org. Creatorul său, Shane Sherman, un programator din Texas, a analizat peste 300 de liste pentru a realiza o „listă a listelor”, pe care o numește, nu în totalitate serios, „cele mai grozave cărți din toate timpurile”. Această listă include peste 10.000 de titluri, ordonate în funcție de frecvența cu care apar în listele analizate. Utilizatorii pot explora primele 500 de cărți și le pot sorta după deceniul sau secolul publicării, anul apariției, limbă sau dimensiune. Divina Comedie și Biblia Cartea cea mai bine clasată care nu este roman este „Divina Comedie” de Dante Alighieri, un poem din secolul al XIV-lea despre călătoria autorului din Iad, prin Purgatoriu, spre Paradis. Ea apare pe locul 27. „Biblia”, atribuită „Autor necunoscut”, este a 34-a carte din GBOAT. (Gratest Books of al time / Cele mai celebre cărți din toate timpurile) „Hamlet”, prima dintre cele șase apariții ale lui Shakespeare, este pe locul 83. „Primul Folio”, un compendiu al pieselor sale, se află pe locul 126. Cele mai multe dintre aceste opere literare au fost scrise inițial în engleză și începând cu secolul al XX-lea. Iar busola literară indică aproape exclusiv spre Occident. După „O sută de ani de singurătate” ( cu acțiunea plasată într-o țară care seamănă cu Columbia, locul de naștere al autorului său), nu mai apare nicio altă carte scrisă sau plasată în sudul global până la „Lucrurile se destramă”, un roman istoric amplasat în Nigeria, aflat pe locul 50. „Prima carte din seria Harry Potter ocupă locul 134 Cu excepția Bibliei, prima carte de non-ficțiune care apare, pe locul 60, este „Jurnalul Annei Frank”, care s-a ascuns de naziști la Amsterdam, dar a fost descoperită și ucisă la Bergen-Belsen în 1945. În rândul listei GBOAT, popularitatea poate cântări mai mult decât profunzimea. „Harry Potter și Piatra Filozofală” este pe locul 134, cu opt locuri mai sus decât „Republica” lui Platon, filosof grec canonic. Schopenhauer, din păcate, nu apare în top 500. Deși Sherman lucrează în principal cu statistici, el face și un tip mai vechi de „gatekeeping”, în special prin ajustarea ponderilor listelor din baza sa de date. (El actualizează atât aceste ponderi, cât și clasamentele, pe măsură ce apar liste noi.) Ajustările sale par rezonabile. De exemplu, scade puncte listelor care includ doar cărți publicate pe perioade scurte de timp. Listele care se bazează prea mult pe neexperți sau pe o singură regiune pierd, de asemenea, din greutate. Alături de GBOAT, Sherman a creat un „canon literar global” mai selectiv, care limitează fiecare țară la trei cărți și literatura de imaginație la 80% din total (aceste ponderi pot fi modificate pe site-ul său). Totuși, cititorii înfometați de auto-îmbunătățire, dar și de divertisment, pot simți nevoia unui tip mai strict de ghidare, în stilul secolului al XIX-lea, precum „100 de cele mai bune cărți” al lui Sir John Lubbock, o versiune a căruia a fost publicată în 1887. Spiritul lui Lubbock, descris de un jurnalist drept „nașul” listelor de cele mai bune cărți, trăiește în continuare în programele unor cursuri universitare de literatură. Homer, Virgiliu și Sfântul Augustin apar atât pe lista lui Lubbock, cât și în lectura cursului „Literature Humanities” de la Columbia College, obligatoriu pentru boboci. Pentru Schopenhauer, evitarea a tot ceea ce este popular era o parte importantă a cititului înțelept: „Trebuie să-ți amintești că acela care scrie pentru proști găsește întotdeauna un public numeros.” Aceasta este probabil o regulă prea dogmatică pentru generația BookTok. Dar sfatul mai echilibrat al lui C.S. Lewis, savant și autor al seriei „Cronicile din Narnia”, merită urmat: „Este o regulă bună ca, după ce ai citit o carte nouă, să nu-ți permiți alta până nu ai citit una veche între ele.” Și dacă citești în principal GBOAT-uri, șansele sunt că timpul tău va fi bine folosit. Lista listelor cu 100 din cele 500 de cărți pe care ar trebui să le citim pe parcursul vieții 1 O sută de ani de singurătate Gabriel García Márquez, 1967 7 ore și 40 de minute de citit Adaugă la listă 2 Marele Gatsby F. Scott Fitzgerald, 1925 2 ore și 51 de minute de citit 3 Ulise James Joyce, 1922 14
Dua Lipa, influencer în lumea cărților: cum a devenit popstarul britanic o voce și în literatură
Festivalul literar London Literature Festival, aflat la a 19-a ediție, a anunțat că Dua Lipa va fi curatoarea ediției din acest an. Decizia a surprins pe mulți, având în vedere că artista este una dintre cele mai cunoscute popstaruri ale generației sale. Totuși, implicarea sa în domeniul literar nu este recentă, mai scrie Il Post. De mai mulți ani, cântăreața promovează constant cărțile și lectura, construindu-și o reputație serioasă în acest domeniu. Proiectul Service95 și podcastul dedicat cărților Interesul pentru literatură s-a concretizat în 2022, când Dua Lipa a lansat Service95, o platformă care include o newsletter, articole culturale și un podcast. Cel mai cunoscut proiect este „Book Club with Dua Lipa”, publicat pe Spotify și YouTube. În fiecare lună, artista alege o carte și discută cu autorul sau autoarea acesteia într-un interviu care durează aproape o oră. Conversațiile sunt relaxate și naturale, iar întrebările provin atât de la Dua Lipa, cât și de la cititorii care urmăresc newsletterul platformei. A surprise, extra episode of Dua Lipa: At Your Service has landed, where @DUALIPA looks back on the first three seasons of the podcast. Listen now for candid highlights and favourite moments, available across all major podcast platforms… https://t.co/SFQkPyeUN0 pic.twitter.com/U1uqsMS7cF — Service95 (@service95) October 6, 2023 Podcastul s-a remarcat prin stilul diferit de interviu. Spre deosebire de formatele tradiționale, conversațiile nu sunt rigid structurate și oferă spațiu pentru reflecții personale asupra lecturii. Criticii și jurnaliștii culturali au remarcat că artista citește atent cărțile și discută în profunzime temele abordate de autori. Printre invitații podcastului s-au numărat scriitori de renume precum Margaret Atwood, Khaled Hosseini, Hernan Diaz sau laureata Nobel Olga Tokarczuk. Promovarea autorilor mai puțin cunoscuți Un alt element apreciat este faptul că Dua Lipa nu se limitează la bestselleruri. În multe cazuri, ea promovează cărți mai vechi sau volume publicate de edituri mai mici. Prin selecțiile sale, artista contribuie la creșterea vizibilității unor autori mai puțin cunoscuți publicului larg, dar apreciați în mediile literare. Influența sa în lumea editorială este reală. În 2020, după ce a postat pe Instagram o fotografie în care citea romanul „A Little Life” al autoarei Hanya Yanagihara, vânzările cărții au crescut semnificativ în Marea Britanie. Editorii au confirmat că acest val de interes a fost generat direct de postarea artistei. O nouă generație de promotori ai lecturii Succesul proiectului Service95 a adus artistei recunoaștere în mediul literar. În 2022, Dua Lipa a fost invitată să țină un discurs la ceremonia Booker Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume. Specialiștii din industrie spun că prezența ei este importantă deoarece reușește să aducă un public nou către literatură, combinând popularitatea din muzică cu interesul autentic pentru lectură.
Cărți care mi-au schimbat percepția despre viață
După ce am dezbătut mai multe subiecte și cărți interesante în redacție, am zis că poate e un moment bun să vă povestesc și eu despre încă una dintre pasiunile mele. Lectura este una din metodele mele favorite de a descoperi idei și perspective noi, de a empatiza cu oameni diferiți și a-i înțelege mai bine. Știu că suntem puțini care citesc, așa cum suntem și puțini cei care ne jucăm jocuri video în România, dar am senzația că pe zi ce trece devenim tot mai importanți în lumea asta plină de superficial, artificial, gratificare rapidă, consum de dragul consumului și multe altele. Să te pierzi complet într-o lume captivantă e una, dar să rămâi blocat într-un doomscrolling infinit în timp ce îți curge o băluță în colțul gurii e cu totul alta. Și nu cred că TikTok, cu bune și cu… multe rele deopotrivă, va reuși vreodată să replice senzațiile pe care ți le dă un film bun și plin de intrigă, satisfacția că ai bătut boss-ul final dintr-un joc în care ai băgat deja peste 30 de ore sau analiza pe care ți-o declanșează un video educativ de pe Youtube, de exemplu. Aș putea să fac un rant întreg doar despre asta și despre multe altele care derivă de aici, dar atunci am sta toată ziua de vorbă. Asta o lăsăm temă pentru un alt video, eventual. Poate că Lolita Cercel se descurcă să „facă” muzică decentă, așa cum și alții se descurcă să scrie cărți mediocre cu AI, dar dacă e ceva fundamental uman pe care niciun AI nu va reuși să îl facă, acela este să livreze emoție. Storytellingul este un subiect care m-a pasionat în multe arii ale vieții mele, iar eu cred cu certitudine că Sara care se află astăzi în fața voastră nu ar fi fost aici dacă nu ar fi citit Harry Potter la vârsta potrivită. Nu că ar fi Rowling acest autor desăvârșit, dar eu cred că puterea imaginației și a curiozității, cultivată în sufletul unui copil la momentul potrivit, poate să genereze lucruri mărețe și să îi schimbe viața, dramatic, I know. Și, apropo de acest canal și de lucrurile care ne interesează aici: gaming, tehnologie, inovație. Ce este inovația dacă nu intersecția dintre curiozitate și știință? Ce sunt jocurile video, cărțile, filmele sau serialele dacă nu imaginația și viziunea creativă a unor oameni, aduse la viață și în care te poți pierde? Așa că, în spiritul celebrării acestor concepte, am zis că merge la fix să vă povestesc despre câteva dintre lecturile care mi-au schimbat percepția asupra vieții după ce le-am citit. Autobiografie: Educated Notă Goodreads: 4.46 – LINK O să încep cu Educated sau Învățare, de Tara Westover, o carte apărută în 2018, dar care va rămâne cu siguranță de actualitate mulți ani de acum încolo. Titlul este și el foarte bine ales, pentru că este mai puțin vorba despre educație, ca sistem social sau instituție de învățământ, pe cât este vorba despre educare, învățare la nivel personal. Fiind o carte autobiografică, ea urmărește copilăria autoarei într-o familie de mormoni paranoici care se pregăteau pentru apocalipsă (cam ca în stilul cultului din Far Cry 5 dacă știți). Și despre încercările prin care a trecut pentru a merge la școală. Tara a crescut alături de cei șase frați ai săi în creierii munților, complet izolată de societatea modernă și de orice interacțiune cu vreo instituție de stat, fără certificat de naștere sau documente de identificare, fără acces la spitale sau medicină, fără o educație formală și fără acces la resurse sau obiecte de igienă de bază. După o serie de întâmplări de-a dreptul traumatice, tensiunile tot mai nocive dintre ea și familia ei extremistă culminează la vârsta de 17 ani, când Tara reușește în cele din urmă să se înscrie la facultate și să evadeze pentru prima dată din mediul abuziv în care crescuse. Acolo întâlnește colegi și profesori care îi observă potențialul și o încurajează să progreseze, până când Tara reușește nu doar să recupereze decalajul față de restul colegilor ei educați, ci chiar să exceleze. În plus, ea ajunge să rupă complet legătura cu familia sa toxică și să își scrie povestea de viață în paginile acestei cărți ca reper și inspirație pentru alți oameni aflați în situații similare. Mai mult decât a fi o simplă odă pentru importanța școlii și a educației în dezvoltarea oamenilor, pe mine Educated m-a lăsat cu încă două mesaje marcante pe care le port cu mine în viața de adult până astăzi. Primul este faptul că, indiferent de mediul sau familia din care provii, poți ajunge acolo unde îți propui cu ambiție și perseverență și poți deveni propria ta persoană, uneori cu valori distincte de cele în care ai fost crescut. Însă al doilea, și poate cel mai de impact pentru mine, este faptul că putem depăși legăturile bolnăvicioase și limitative ale familiei, că puterea integrității individuale nu doar că este mai puternică chiar și decât cea a sângelui, ci chiar o depășește. Iar asta, în anumite cazuri, poate presupune până și sacrificarea relației cu cei care ți-au dat viață. Vă super-recomand cartea asta și sunt sigură că veți regăsi multe teme importante în ea, indiferent cine sunteți sau în ce moment al vieții vă aflați. Și, ca să ne și amuzăm puțin, să știți că Educated apare inclusiv în top 5 recomandări de carte ale lui Bill Gates, ceea ce este absolut ironic astăzi, având în vedere compania mai mult sau mai puțin educată pe care părea să o aibă, ca să nu zic chiar deciziile dezastruoase pe care chiar și un om învățat le poate lua. Autobiografie: In Order To Live Notă Goodreads: 4.48 – LINK O carte controversată, dar totuși marcantă a fost și „In Order To Live” de Yeonmi Park, al cărei titlu mi se pare că își pierde din impact odată tradus în limba română, unde devine „Drumul către libertate”. Tot o autobiografie, cartea spune povestea evadării lui Yeonmi din Coreea de Nord și toate
Pompierii din Sicilia au salvat 400 de cărți rare dintr-o bibliotecă după o alunecare de teren
Biblioteca se află pe marginea prăpastiei scoase de alunecarea de teren, o parte a clădirii fiind practic suspendată în aer. Operațiunea de recuperare a pompierilor, care a început luni, a fost precedată de un studiu detaliat al planurilor etajelor și al fotografiilor interioare pentru a cartografia poziția cărților, potrivit The Guardian. Pompierii au forat peretele unei clădiri din spatele structurii și, intrând, au legat rafturile între ele și le-au tras înapoi pentru a ajunge la cărți. Biblioteca deține aproximativ 4.000 de cărți de literatură, istorie și non-ficțiune generală, inclusiv o serie de ediții rare datând dinainte de 1830 despre istoria Siciliei. Printre cele mai prețioase comori ale sale se numără o carte din secolul al XVI-lea. „A fost ca și cum ai fi dat lovitura unui jaf la o bancă”, a spus Salvatore Cantale, comandantul provincial al brigăzii de pompieri din Caltanissetta. „A trebuit să fim rapizi și să încercăm să luăm cât mai mult posibil.” Mai multe dintre volume rămân în subsol Alunecarea de teren a început pe 25 ianuarie, când solul a început să se miște, crăpând asfaltul și sfâșiind clădirile. Unele s-au prăbușit ulterior în gol, împreună cu o porțiune de drum unde fuseseră parcate mașini și dube. Peste 1.600 de persoane au fost evacuate din oraș. Multe dintre volume rămân în subsol, care este considerată zona cu cel mai mare risc. Oficialii analizează utilizarea roboților, deși în Niscemi nu există niciunul potrivit.
Biblioteca Județeană are, în continuare, probleme din cauza cluburilor de la demisol. Dan Doboș: Părinții au început să nu-și mai lase copiii la sala de lectură seara
Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași se confruntă, în continuare, cu probleme cauzate de cluburile de la demisolul spațiului unde este localizată. Directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” Iași a povestit reporterilor BZI despre problemele pe care le întâmpină instituția din cauza cluburilor aflate la demisolul clădirii. Biblioteca Județeană Iași se confruntă cu probleme cauzate de cluburile de la demisol Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” Iași, o instituție culturală căreia îi trec sute de oameni pragul în fiecare zi, se confruntă de ani întregi cu problemele generate de existența barurilor și cluburilor de la demisolul complexului comercial „Ștefan cel Mare”. Pe lângă problemele legate de întreținerea spațiului unde a fost relocată Biblioteca Județeană Iași, la demisolul complexului comercial funcționează câteva baruri și cluburi care creează probleme cititorilor și instituției. Directorul Bibliotecii, scriitorul Dan Doboș, a recunoscut că, din cauza cluburilor și a barurilor care se află sub filialele instituției și ale sălii de lectură, acestea au suferit mai multe probleme de-a lungul anilor. „Ne confruntăm cu probleme din mai multe puncte de vedere. În primul rând, trebuie să recunoaștem că grupurile sociale care frecventează atât biblioteca noastră, cât și clientela spațiilor respective (cluburile de la demisol – n.r.) nu se suprapun. Acesta reprezintă un factor decizional pentru unii părinți, care, din motive de siguranță, poate sunt reticenți în a-și lăsa copiii să vină la bibliotecă mai spre seară”, a povestit directorul instituției, Dan Doboș. De asemenea, directorul Bibliotecii Județene Iași a adăugat și alte dezavantaje cu care se confruntă din cauza spațiului pe care sunt obligați să îl împartă. „Unele dintre baruri își încep programul pe la ora 17:00, adică atunci când biblioteca este încă deschisă. Ba chiar mai sunt 3 ore de program. Evident că se face gălăgie și asta ne afectează. Avem atâția cititori, în sala de lectură, la ora aceea. Pe lângă asta, se mai întâmplă să aibă loc scandaluri, incidente violente care, bineînțeles, apar și în presă. Uneori este menționată și Biblioteca Județeană pentru a fi mai ușor de reperat locul în care a avut loc incidentul și normal că o asociere de acest fel ne creează o imagine nepotrivită”, a mai declarat Dan Doboș reporterilor BZI. Unii utilizatori evită să mai vină la bibliotecă la ore târzii Poate cei mai afectați de situația prezentată sunt chiar utilizatorii Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi”. Sala de lectură este aproape întotdeauna plină de studenți, care găsesc aici spațiul potrivit pentru a învăța. Unii dintre aceștia recunosc că au întâmpinat probleme din cauza spațiului. „Nu îmi place deloc să vin aici seara. Mai ales acum, că se întunecă repede afară, nu mă simt foarte în siguranță până să intru în bibliotecă. Nu am pățit ceva anume, doar au mai fost situații când plecam seara spre casă de la bibliotecă și erau grupuri de persoane afară, unii dintre ei vizibili sub influența alcoolului”, a povestit Mădălina Ș., o utilizatoare frecventă a bibliotecii. Pentru alte persoane, gălăgia este problema principală. „Nu mai vin așa des la bibliotecă. Îmi plăcea să vin la sala de lectură pentru că e liniște și te motivează să vezi și alți studenți cum învață. Acum vin tot mai rar, pentru că nu am timp să vin ziua, iar seara, foarte multă gălăgie. Se aud uneori și țipete, înjurături. Nu am asistat la bătăi, dar la certuri da”, a povestit Ioana Gabur, studentă la Facultatea de Litere. Denis Andrei, proprietarul localului „Crazy Frog”, unul dintre puburile aflate la demisolul Galeriilor de Artă „Ștefan cel Mare”, a declarat că nu înțelege de ce se aruncă vina asupra localurilor din zonă, deoarece nu acestea sunt responsabile de incidentele neplăcute. „În primul rând, programul localului nu se intersectează cu programul bibliotecii, așa că nu văd cum ar putea fi afectată activitatea. În al doilea rând, eu cred că niciun copil nu ar avea ce să caute la bibliotecă seara. E normal ca părinții să aibă rețineri când vine vorba de aspectul ăsta. Da, au mai fost incidente violente, dar au avut loc în afara localului. Noi, proprietarii, nu putem face mai mult decât să angajăm paznici la fiecare bar, dar restul ține de bunul simț și educația fiecăruia”, a declarat Denis Andrei, proprietarul unuia dintre barurile de la demisolul spațiului comercial. Reporterii BZI au încercat să ia legătura și cu proprietarii celorlalte localuri din zonă, însă unii dintre aceștia au refuzat să comenteze situația, iar alții nu au oferit niciun fel de răspuns. Condițiile în care funcționează instituția nu sunt demne de un centru cultural care ar trebui să asigure liniște, siguranță și accesibilitate. Spațiul actual este prost luminat și, aproape întotdeauna, plin de gunoaie, în ciuda eforturilor angajaților bibliotecii de a înfrumuseța pe cât se poate spațiul. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai
Inteligența artificială scrie un bestseller și scandalizează lumea literară: ce înseamnă asta pentru viitorul cărților
Fără să anunțe pe nimeni, fără campanii pompoase și fără un autor real, o carte scrisă de Inteligență Artificială a spart toate barierele posibile și a ajuns în topul vânzărilor globale. „Hypnocracy. Trump, Musk and the New Architecture of Reality” părea semnată de un filosof din Hong Kong, Jianwei Xun. În realitate, acest personaj este complet fictiv. Adevăratul „păpușar” din spatele proiectului este Andrea Colamedici, filosof italian care a reușit, cu ajutorul a două platforme AI, să lanseze primul bestseller generat integral de o mașină. Iar lumea literară, previzibil, a luat foc. Până acum, inteligența artificială a fost văzută mai degrabă ca un instrument — un ajutor pentru redactare, editare, traducere sau promovare. Dar cazul „Hypnocracy” arată clar că AI-ul poate trece de la un simplu rol de sprijin la poziția de autor în toată regula. Întrebarea care frământă acum cercurile academice și culturale este: dacă o AI poate scrie un bestseller fără ca nimeni să-și dea seama, ce se mai poate numi „autentic” în literatură? Jianwei Xun : Hypnocratie. Trump, Musk et la fabrique du réel https://t.co/UF3ErnlgYs pic.twitter.com/bNN31p20fb — Livres Philosophie (@LivresPhilosoph) April 5, 2025 Andrea Colamedici nu a avut intenția de a păcăli pe cineva sau de a stârni scandal doar pentru publicitate. Scopul său, spune el, a fost acela de a crea o operă care să reflecte în mod practic conceptele filozofice discutate în interiorul ei. El a vrut o carte care nu doar să descrie lumea digitală în care trăim, ci să fie parte integrantă din acel univers — un text care se naște din însăși logica algoritmică a prezentului. În procesul creativ, Colamedici a folosit două platforme AI pentru a genera conținut, pe care apoi l-a organizat, rafinat și publicat sub un pseudonim fictiv. Cartea a fost lansată pe 15 ianuarie și, în doar două luni, a cunoscut trei reeditări datorită succesului masiv în rândul cititorilor. Deși dezvăluirea a venit recent, „Hypnocracy” rămâne în top 20 al celor mai bine vândute eseuri și este citată în numeroase cercetări și conferințe de profil. Această strategie de a crea un autor fictiv nu a fost o glumă, ci parte dintr-un experiment mai amplu de cercetare narativă. Colamedici afirmă că a presărat în carte „firimituri ca în Hansel și Gretel”, indicii despre originea artificială a textului, pe care doar cei mai atenți cititori le-ar putea sesiza. Ce impact are „Hypnocracy” asupra viitorului creației culturale? Unul dintre cele mai fascinante și controversate aspecte ale acestui caz este că publicul a consumat conținutul fără să suspecteze originea sa artificială. Nu a fost vorba de un roman de dragoste sau un thriller SF, ci de un eseu complex despre structurile puterii în era digitală, cu referințe filosofice și politice ample — un gen de literatură care presupune, în mod tradițional, o reflecție profund umană. Faptul că această carte a fost scrisă de o AI și totuși a trecut drept creația unui filosof real ridică mari semne de întrebare despre ce mai înseamnă autoratul în epoca digitală. Dacă AI-ul poate genera conținut cu logică internă, coerență argumentativă și chiar stil literar convingător, mai are rost să ne agățăm de ideea romantizată a „geniului creator”? În același timp, mulți se tem că astfel de proiecte vor deschide ușa unei inundații de conținut generat automat, care ar putea să diluzeze calitatea generală a pieței de carte. Cu toate acestea, Andrea Colamedici susține că nu asta a fost intenția sa. El propune un nou mod de a face filosofie: nu doar prin reflecție, ci prin experimentare narativă directă, cu sprijinul noilor tehnologii. Literatura viitorului: hibrid, interactivă, poate chiar… non-umană? Fenomenul „Hypnocracy” nu este doar un semnal de alarmă, ci și o invitație la reinventare. Cartea a devenit subiect fierbinte pe forumuri, în grupuri de cercetare și în comunitățile de scriitori, unde se discută intens despre cum ar putea arăta literatura viitorului. Poate că, în curând, colaborările între oameni și AI vor deveni norma — AI-ul va furniza structura, iar autorul uman va adăuga sens, sensibilitate și viziune artistică. Un lucru e clar: literatura nu mai este un teritoriu exclusiv uman. Dacă până acum credeai că AI-ul doar „ajută”, poate e momentul să te întrebi: cât de departe e ziua în care cartea ta preferată ar putea fi scrisă de un robot?