Rețetă de post. Cum se pregătește musacaua de cartofi și ciuperci
Credincioșii din țara noastră țin în perioada aceasta din an Postul Crăciunului, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțe la preparatele lor favorite. Cele mai multe rețete pot fi pregătite și în varianta de post, iar cu doar câteva diferențe minore, vor avea un gust la fel de bun ca varianta clasică. Doar pentru că suntem în post, asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la preparatele noastre favorite, pe care le mâncăm și în restul anului. Există o mulțime de variante de post ale celor mai faimoase preparate, iar gustul final este foarte asemănător. Spre exemplu, cu numai câteva ingrediente simple vom putea găti o musaca delicioasă de post, de care ne vom îndrăgosti pe loc. Iar partea cea mai bună este faptul că rețeta este ușor de pregătit. De ce ingrediente ai nevoie Practic, pentru a pregăti această mâncare delicioasă nu este nevoie decât de câteva ingrediente simple! Este vorba despre 500 de grame de cartofi, 500 de grame de ciuperci, două cepe, un morcov, 50 de grame de margarină, cât și trei linguri de bulion. De asemenea, ne mai trebuie și sare, piper, patru linguri de ulei, mărar și pătrunjel. Pentru a pregăti această musaca trebuie să începem prin a curăța cartofii, care vor trebui apoi tăiați în cuburi și puși la fiert. Atunci când s-au fiert, va trebui adăugată margarina, sarea, piperul, după care vom pregăti un piure. Mai departe, trebuie să călim morcovul și ceapa, iar atunci când aceasta din urmă devine transparentă, vom adăuga în tigaie și ciupercile tăiate cubulețe. Apoi, se pune puțină apă și se lasă totul la fiert. Când apa a scăzut, această compoziție trebuie dată prin blender, iar în ea vom adăuga bulion și verdeață tocată cât mai mărunt. Mai departe, într-o tavă unsă bine cu unt sau margarină, se pune un strat de cartofi, unul de ciuperci, iar apoi se continuă până când rămânem fără ingrediente. Este important ca ultimul strat să fie de cartofi. La final, musacaua se pune la cuptorul preîncălzit la 180 de grade, vreme de 30 de minute. Mâncarea va avea un gust delicios, de care vă veți îndrăgosti de la prima înghițitură. Recomandările autorului:
Motivul pentru care turiștii lasă cartofi la mormântul regelui Frederic cel Mare al Prusiei, un adept al absolutismului iluminat care a schimbat lumea
Mai mulți turiști care au fost în Germania vara aceasta au lăsat cartofi la mormântul regelui prusac Frederic al II-lea cel Mare. Considerat un comandant genial al secolului 18, a transformat Prusia într-o mare putere europeană prin tacticile sale inedite și reorganizarea armatei sale. Însă, este criticat de istoricii liberali pentru că era un adept al absolutismului iluminat. Mai mulți germani credeau că regele a fost primul conducător care a adus cartofi în Germania. Potrivit unui mit, el și-ar fi înconjurat palatul cu terenuri pe care erau plantați cartofi, păzite non-stop de gărzile sale. A fost poreclit și „regele-cartof”, doar că nu a mâncat niciodată cartofi Într-un interviu pentru AP News , istoricul german Jurgen Luh, care cunoaște palatele prusace și grădinile ca-n palmă, neagă că Frederic ar fi fost un rege împătimit după cartofi. În schimb, regelui prusac îi plăcea mâncarea italiană și vinul franțuzesc. Erau crescuți cartofi în grădinile sale, dar nu la scară largă. „N-a mâncat niciodată cartofi. Nici fierți, nici prăjiți” , a spus istoricul. În realitate, cartofii au fost cultivați în Bavaria din 1647. Electorul Frederic William, străbunicul regelui, a introdus cartofii în zona Brandenburg din Prusia din anii 1650. El i-a plantat doar pentru că-i plăcea să admire frunzele de cartof. Povestea regelui-cartof, demontată de un istoric german Regele Frederic a emis decrete regale pentru a promova agricultura și producția de cartofi. Însă, populația le-a ignorat. Prin urmare, cartofii n-au fost răspândiți la scară largă în Prusia și nici în Europa de Est până la încetarea războaielor napoleoniene din 1815. Despre povestea cu grădinile personale ale regelui în care s-ar fi cultivat cartofi, Luh afirmă că este un „nonsens”. Totuși, lângă Palatul Sanssouci, vizitatorii încă cumpără suveniruri, cărți poștale și cărți pentru copii în valoare de 35 de euro despre legenda lui „Kartoffelkonig” (regele-cartof). Mulți turiști depun cartofi cruzi pe mormântul regelui pentru a-i cinsti memoria. Sunt cofetării germane care prepară chiar și torturi din cartofi cu morcovi cu ocazia Paștelui. „Frumusețea e că mitul a bătut adevărul, iar mitul chiar este frumos”, a spus istoricul german. Portretul regelui Frederic al II-lea al Prusiei (1712-1786) Frederic, regele care a transformat Prusia într-o putere europeană Mare parte a Germaniei de azi era controlată de Sfântul Imperiu Roman, un imperiu fragmentat în mai multe state, descentralizat. Nu era nici imperiu, nici sfânt și nici roman, fiind mai degrabă o putere federală germană alcătuită din principate, ducate, comitate, orașe imperiale libere și alte domenii. Pe plan religios, mare parte din ele deveniseră luterane de două secole, fiind ieșite de sub influența Papei. Două mari puteri germane s-au ridicat în Europa Centrală după Căderea Constantinopolului. Prima putere a fost Arhiducatul Austriei, un stat catolic și o feudă din interiorul Sfântului Imperiu Roman ce s-a creat la 1453. Austria era condusă de Casa de Habsburg. A doua mare putere era Prusia, un regat militarizat creat din 1525, fiind inițial parte a Statului monastic al Cavalerilor Teutoni, și era condusă de Casa de Hohenzollern. Pe 31 mai 1740, Frederic al II-lea, al treilea fiu al regelui Frederic William I (frații săi mai mari au murit), a fost încoronat ca rege. Prusia, statul pe care îl conducea, era un teritoriu divizat între Ducatul Prusiei de la est și Brandenburg la centru. Mai cuprindea teritorii din Polonia, Litnuania și Kaliningradul rusesc de azi (care alcătuiau Prusia de Est). Armata prusacă la 1740 Prusac, dar francofil Născut pe 24 ianuarie 1712, Frederic moștenise o adevărată mașinărie de război de la tatăl său: o armată bine dotată tehnologic la standardele vremii alcătuită din 83.000 de oameni care beneficiau de echipamente, muschete, tunuri și fonduri financiare semnificative. La câteva luni de la preluarea domniei, el a pregătit Prusia pentru un război major. Soldații mărșăluiau pe ritmuri muzicale de tobă. Infanteriștii experimentați trăgeau între 3 și 4 gloanțe pe minut. Cei indisciplinați erau aspru pedepsiți, iar dezertorii erau spânzurați. Pe lângă infanteriști și grenadieri, erau cuirasierii și hussarii de cavalerie grea, și hussarii, trupe de cavalerie ușoară. Visa să transforme Prusia într-o mare putere europeană prin forță militară și cuceriri. Bărbații prusaci erau instruiți să devină soldați disciplinați după model spartan. Frederic era un adept al virtuțiilor prusace: frugalitate și sobrietate. Canalul Extra History a ilustrat cum Frederic Wilhelm își pedepsea fiul. Cu toate că era rigid și sobru, a avut și un grad crescut de rafinament. Potrivit MountVernon , tânărul prinț prusac era mai interesat de filosofie și de artă decât de armată. La 16 ani, devenise foarte atașat de prietenul său, Peter Karl Christoph von Keith, un paj. Când tatăl său a auzit zvonurile, a ordonat ca Keith să fie staționat la un regiment de la granița cu Provinciile Unite. A avut conflicte cu tatăl său fiindcă iubea cultura franceză Era vorbitor nativ de limbă germană, dar iubea să converseze în franceză, după ce a avut ca profesori francezi calviniști. Frederic a fost francofil și iubitor de artă franceză. Admira stilurile arhitecturale Baroc și Rococo, construindu-și un palat de vară la Sanssouci, lângă Berlin. Admirația sa față de limba franceză era în contrast cu naționalismul anti-prusac al prusacilor. Citise și „Principele”, lucrarea filosofului italian Niccollo Machiavelli și chiar a scris un eseu critic la adresa lui. S-a certat cu filosoful francez Voltaire și chiar a compus poezie și muzică. Din 1738, a devenit membru al francmasoneriei germane, inițiat la Brunswic, fără ca tatăl său să știe. A avansat la gradul de Maestru. În 1730, la 17 ani, Frederic a încercat să dezerteze și să fugă din Prusia în Marea Britanie. S-a împrietenit cu un ofițer cu 8 ani mai mare decât el, Hans Hermann von Katte. Dar a fost prins, arestat și închis de trupele prusace pentru scurt timp de tatăl său. Amenințat că va fi acuzat și executat pentru trădare, de atunci, Frederic s-a apucat de învățat arta militară. Hans a fost însă decapitat, Frederic fiind forțat de tatăl său să-i urmărească execuția. A leșinat înainte de lovitura fatală. Împăcarea cu tatăl său Tânărul prinț și-a jelit prietenul mort timp de 3 zile. N-a mai
Secretele din viața regelui-strateg Frederic cel Mare al Prusiei și motivul pentru care turiștii lasă cartofi la mormântul său
cMai mulți turiști care au fost în Germania vara aceasta au lăsat cartofi la mormântul regelui prusac Frederic al II-lea cel Mare. Un comandant briliant al secolului 18, a transformat Prusia într-o mare putere europeană prin tacticile sale inedite și reorganizarea armatei sale, fiind și un adept al absolutismului iluminat. Mai mulți germani credeau că regele a fost primul conducător care a adus cartofi în Germania. Potrivit unui mit, el și-ar fi înconjurat palatul cu terenuri de cartofi care erau păzite non-stop de gărzile sale. Până una alta, cine a fost Frederic cel Mare? A fost poreclit și „regele-cartof”, doar că nu a mâncat niciodată cartofi Într-un interviu pentru AP News , istoricul german Jurgen Luh, care cunoaște palatele prusace și grădinile ca-n palmă, neagă că Frederic ar fi fost un împătimit după cartofi. Regele prusac adora mâncarea italiană și vinul franțuzesc. „N-a mâncat niciodată cartofi. Nici fierți, nici prăjiți”. În realitate, cartofii au fost cultivați în Bavaria din 1647. Electorul Frederic William, străbunicul regelui, a introdus cartofii în zona Brandenburg din Prusia din anii 1650, însă doar pentru că-i plăcea să admire frunzele de cartof. Într-adevăr, erau crescuți cartofi în grădinile sale, dar nu la scară largă. Povestea regelui-cartof, demontată de un istoric german Regele a emis decrete regale pentru a promova agricultura și producția de cartofi, dar populația le-a ignorat. Prin urmare, cartofii n-au fost răspândiți la scară largă în Prusia și nici în Europa de Est până la încetarea războaielor napoleoniene din 1815. Despre povestea cu grădinile personale ale regelui în care s-ar fi cultivat cartofi, Luh spune că este un nonsens. Totuși, lângă Palatul Sanssouci, vizitatorii încă cumpără suveniruri, cărți poștale și cărți de 35 de euro despre legenda lui „Kartoffelkonig”. Mulți turiști depun cartofi cruzi pe mormântul regelui, pentru a-i cinsti memoria. Sunt cofetării germane care prepară chiar și torturi din cartofi cu morcovi cu ocazia Paștelui. „Frumusețea e că mitul a bătut adevărul, iar mitul chiar este frumos”, a spus istoricul german. Portretul regelui Frederic al II-lea al Prusiei (1712-1786) Frederic, regele care a transformat Prusia într-o putere europeană Două mari puteri s-au ridicat în Europa Centrală, la mijlocul secolului al 18-lea. Prima era Austria habsburgică, un regat catolic din interiorul Sfântului Imperiu Roman. A doua putere era Prusia, un regat militarizat cu o moștenire culturală din partea Cavalerilor Teutoni, situată în afara Sfântului Imperiu Roman. Pe 31 mai 1740, Frederic al II-lea, al treilea fiu al regelui Frederic William I (frații săi mai mari au murit), a fost încoronat ca rege. Prusia, statul pe care îl conducea, era un teritoriu fragmentat în nord-estul statului german de azi. De asemenea, cuprindea teritorii din Polonia și Kaliningradul rusesc de azi (care alcătuiau Prusia de Est). Mare parte a Germaniei era controlată de Sfântul Imperiu Roman, un imperiu fragmentat în mai multe state, descentralizat. Nu era nici imperiu, nici sfânt și nici roman, fiind o putere federală germană alcătuită din principate, ducate, comitate, orașe imperiale libere și alte domenii. Pe plan religios, mare parte din ele deveniseră protestante demult, ieșite de sub influența Papei. Armata prusacă la 1740 Prusac imperialist, dar francofil Frederic era un monarh absolut din rândul familiei Hohenzollern, care visa să transforme Prusia într-o mare putere europeană prin forță militară și cuceriri, unde bărbații erau instruiți să devină soldați disciplinați după model spartan. Dar a avut și un grad crescut de rafinament, fiind francofil și iubitor de artă franceză și a stilului rococo, construindu-și un palat de vară la Sanssouci, lângă Berlin. În adolescență, tatăl său i-a aruncat pe foc toate hainele de lux franțuzești și l-a forțat să îmbrățișeze stilul de viață auster și militar și să îmbrace uniforma prusacă. Admirația sa față de limba franceză era în contrast cu naționalismul anti-prusac al prusacilor. El citise și „Principele”, lucrarea filosofului italian Niccollo Machiavelli și chiar a scris un eseu critic la adresa lui. S-a certat cu Voltaire și chiar a compus poezie și muzică. Din 1738, a devenit membru al francmasoneriei germane. Era un adept al virtuțiilor prusace: frugalitate și sobrietate. El moștenise o adevărată mașinărie de război: o armată bine dotată tehnologic la standardele vremii alcătuită din 83.000 de oameni care beneficiau de echipamente, arme și fonduri financiare semnificative. La câteva luni de la preluarea domniei, el a pregătit Prusia pentru un război major. Avea vastă experiență militară după ce a fost colonel în armata prusacă, într-un regiment staționat lângă Nauen, pe durata Războiului de Succesiune din Polonia. Frederic și Voltaire în Parcul Palatului Sanssouci – gravură pe lemn din 1857 Criza succesiunii la tronul Sfântului Imperiu Roman Împăratul Sfântului Imperiu Roman, Karl al VI-lea din Casa austriacă de Habsburg, tocmai murise. S-a iscat astfel un conflict privind succesiunea la tron între fiica sa, arhiducesa Austriei, Maria Teresa, și Karl al VII-lea, electorul Bavariei. El a fost încoronat ca rege al Boemiei în 1741, și încoronat din 1742 ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. Arhiducesa Austriei, Maria Teresa, a domnit din 1740 ca regină a Ungariei și a Croației, alături de soțul ei, Arhiducele austriac Francis I, care era și Marele Duce al Toscanei. Armata austriacă era într-o stare precară, iar guvernul habsburgic, alcătuit din miniștri înaintați în vârstă, întâmpinase dificultăți financiare. Portretul Mariei Tereza (1717-1780), arhiducesa familiei Habsburgice din Austria, Regina Ungariei și a Boemiei, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman Profitând de această situație, Frederic a luat cea mai decisivă hotărâre care a schimbat istoria omenirii pentru totdeauna. Prin invadarea provinciei habsburgice Silezia, o zonă strategică și bogată în cărbune, au rezultat patru mari războaie și două mari revoluții, harta lumii fiind remodelată până la finalul secolului. Inițial, Frederic i-a solicitat teritoriul împărătesei, oferindu-i la schimb sprijin împotriva altor inamici. Însă, Maria Teresa a refuzat să cedeze Silezia prusacilor. Războiul a devenit inevitabil. Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) Pe 16 decembrie 1740, trupele prusace ale regelui Frederic au invadat Silezia, potrivit Encyclopedia Britannica. De la un război între două state, Prusia care era un stat protestant, și Austria habsburgică, o putere catolică, n-a durat mult ca acesta să escaladeze într-un război european.
Secretele din viața regelui-strateg Frederic cel Mare al Prusiei și motivul pentru care turiștii lasă cartofi la mormântul său
Mai mulți turiști care au fost în Germania vara aceasta au lăsat cartofi la mormântul regelui prusac Frederic al II-lea cel Mare. Un comandant briliant al secolului 18, a transformat Prusia într-o mare putere europeană prin tacticile sale inedite și reorganizarea armatei sale, fiind și un adept al absolutismului iluminat. Mai mulți germani credeau că regele a fost primul conducător care a adus cartofi în Germania. Potrivit unui mit, el și-ar fi înconjurat palatul cu terenuri de cartofi care erau păzite non-stop de gărzile sale. Până una alta, cine a fost Frederic cel Mare? A fost poreclit și „regele-cartof”, doar că nu a mâncat niciodată cartofi Într-un interviu pentru AP News , istoricul german Jurgen Luh, care cunoaște palatele prusace și grădinile ca-n palmă, neagă că Frederic ar fi fost un împătimit după cartofi. Regele prusac adora mâncarea italiană și vinul franțuzesc. „N-a mâncat niciodată cartofi. Nici fierți, nici prăjiți”. În realitate, cartofii au fost cultivați în Bavaria din 1647. Electorul Frederic William, străbunicul regelui, a introdus cartofii în zona Brandenburg din Prusia din anii 1650, însă doar pentru că-i plăcea să admire frunzele de cartof. Într-adevăr, erau crescuți cartofi în grădinile sale, dar nu la scară largă. Povestea regelui-cartof, demontată de un istoric german Regele a emis decrete regale pentru a promova agricultura și producția de cartofi, dar populația le-a ignorat. Prin urmare, cartofii n-au fost răspândiți la scară largă în Prusia și nici în Europa de Est până la încetarea războaielor napoleoniene din 1815. Despre povestea cu grădinile personale ale regelui în care s-ar fi cultivat cartofi, Luh spune că este un nonsens. Totuși, lângă Palatul Sanssouci, vizitatorii încă cumpără suveniruri, cărți poștale și cărți de 35 de euro despre legenda lui „Kartoffelkonig”. Mulți turiști depun cartofi cruzi pe mormântul regelui, pentru a-i cinsti memoria. Sunt cofetării germane care prepară chiar și torturi din cartofi cu morcovi cu ocazia Paștelui. „Frumusețea e că mitul a bătut adevărul, iar mitul chiar este frumos”, a spus istoricul german. Portretul regelui Frederic al II-lea al Prusiei (1712-1786) Frederic, regele care a transformat Prusia într-o putere europeană Două mari puteri s-au ridicat în Europa Centrală, la mijlocul secolului al 18-lea. Prima era Austria habsburgică, un regat catolic din interiorul Sfântului Imperiu Roman. A doua putere era Prusia, un regat militarizat cu o moștenire culturală din partea Cavalerilor Teutoni, situată în afara Sfântului Imperiu Roman. Pe 31 mai 1740, Frederic al II-lea, al treilea fiu al regelui Frederic William I (frații săi mai mari au murit), a fost încoronat ca rege. Prusia, statul pe care îl conducea, era un teritoriu fragmentat în nord-estul statului german de azi. De asemenea, cuprindea teritorii din Polonia și Kaliningradul rusesc de azi (care alcătuiau Prusia de Est). Mare parte a Germaniei era controlată de Sfântul Imperiu Roman, un imperiu fragmentat în mai multe state, descentralizat. Nu era nici imperiu, nici sfânt și nici roman, fiind o putere federală germană alcătuită din principate, ducate, comitate, orașe imperiale libere și alte domenii. Pe plan religios, mare parte din ele deveniseră protestante demult, ieșite de sub influența Papei. Armata prusacă la 1740 Prusac imperialist, dar francofil Frederic era un monarh absolut din rândul familiei Hohenzollern, care visa să transforme Prusia într-o mare putere europeană prin forță militară și cuceriri, unde bărbații erau instruiți să devină soldați disciplinați după model spartan. Dar a avut și un grad crescut de rafinament, fiind francofil și iubitor de artă franceză și a stilului rococo, construindu-și un palat de vară la Sanssouci, lângă Berlin. În adolescență, tatăl său i-a aruncat pe foc toate hainele de lux franțuzești și l-a forțat să îmbrățișeze stilul de viață auster și militar și să îmbrace uniforma prusacă. Admirația sa față de limba franceză era în contrast cu naționalismul anti-prusac al prusacilor. El citise și „Principele”, lucrarea filosofului italian Niccollo Machiavelli și chiar a scris un eseu critic la adresa lui. S-a certat cu Voltaire și chiar a compus poezie și muzică. Din 1738, a devenit membru al francmasoneriei germane. Era un adept al virtuțiilor prusace: frugalitate și sobrietate. El moștenise o adevărată mașinărie de război: o armată bine dotată tehnologic la standardele vremii alcătuită din 83.000 de oameni care beneficiau de echipamente, arme și fonduri financiare semnificative. La câteva luni de la preluarea domniei, el a pregătit Prusia pentru un război major. Avea vastă experiență militară după ce a fost colonel în armata prusacă, într-un regiment staționat lângă Nauen, pe durata Războiului de Succesiune din Polonia. Criza succesiunii la tronul Sfântului Imperiu Roman Împăratul Sfântului Imperiu Roman, Karl al VI-lea din Casa austriacă de Habsburg, tocmai murise. S-a iscat astfel un conflict privind succesiunea la tron între fiica sa, arhiducesa Austriei, Maria Teresa, și Karl al VII-lea, electorul Bavariei. El a fost încoronat ca rege al Boemiei în 1741, și încoronat din 1742 ca împărat al Sfântului Imperiu Roman. Arhiducesa Austriei, Maria Teresa, a domnit din 1740 ca regină a Ungariei și a Croației, alături de soțul ei, Arhiducele austriac Francis I, care era și Marele Duce al Toscanei. Armata austriacă era într-o stare precară, iar guvernul habsburgic, alcătuit din miniștri înaintați în vârstă, întâmpinase dificultăți financiare. Profitând de această situație, Frederic a luat cea mai decisivă hotărâre care a schimbat istoria omenirii pentru totdeauna. Prin invadarea provinciei habsburgice Silezia, o zonă strategică și bogată în cărbune, au rezultat patru mari războaie și două mari revoluții, harta lumii fiind remodelată până la finalul secolului. Inițial, Frederic i-a solicitat teritoriul împărătesei, oferindu-i la schimb sprijin împotriva altor inamici. Însă, Maria Teresa a refuzat să cedeze Silezia prusacilor. Războiul a devenit inevitabil. Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) Pe 16 decembrie 1740, trupele prusace ale regelui Frederic au invadat Silezia, potrivit Encyclopedia Britannica. De la un război între două state, Prusia care era un stat protestant, și Austria habsburgică, o putere catolică, n-a durat mult ca acesta să escaladeze într-un război european. De partea Prusiei era o coaliție alcătuită din Regatul Franței al regelui Ludovic al XV-lea, Regatul Spaniei al regelui Filip al V-lea, Sfântul Imperiu Roman și Electoratul Bavariei conduse de Karl al
Trucul prin care obții 100 de kilograme de cartofi doar pe un metru pătrat de teren. Secretul grădinarilor cu experiență
Care este trucul prin care obții 100 de kilograme de cartofi din doar un metru pătrat de teren. Află secretul grădinarilor cu experiență, pentru o recoltă bogată. Nu trebuie să ai o bucată generoasă de teren, ca să obții cartofi mulți. Grădinarii cu experuență apelează la un truc în fiecare an, iar rezultatul este: 100 de kilograme de cartofi obținute doar pe un metru pătrat de teren. Cartoful este una dintre cele mai iubite legume de către români. Ea este nelipsită din grădini, iar cei care o cultivă se așteaptă la roade bogate. Leguma are nevoie de spațiu pentru a se dezvolta, fapt care înseamnă că o cultură roditoare are nevoie de mult teren pus la dispoziție. Dar grădinarii cu experiență au găsit soluția ideală de a obține recolte bogate pe un teren foarte mic. Unii dintre ei se laudă deja cu 100 de kilograme de cartofi obținute pe numai un singur metru pătrat de teren. Soluția este pe cât de salvatoare de spațiu, pe atât de inovativă. Conform unui grădinar american, cea mai bună soluție pentru cei care nu dispun de mult spațiu este cultivarea pe verticală. Pentru a pune în aplicare această soluție este nevoie de cartofi de sămânță, 4 de scândurele lungi de un metru și late de 20 cm și 4 stâlpi subțiri de 1.2 m înălțime. De asemenea, nu trebuie să uiți nici de cuie pentru fixare. Apoi, vei începe prin a construi baza culturii din cei 4 stâlpu fixați în colțuri. Trebuie să alegi cu grijă solul în care urmează să plantezi cartofii. Este, deci, nevoie de un sol fertil. Ulterior, „lădița” se pune pe sol și se umple cu pământ. Se pun cartofii în pământ, la 10 cm adâncime. Atunci când cartofii ating 30 cm înălțime, fixezi un nou rând de scânduri pe stâlpii deja existenți. Procesul se poate repeat până se ajunge la 6 etaje. Deoarece sunt cultivați în etape diferite, și recoltarea se va face treptat. Conform grădinarului american care a implementat metoda, de pe 0.4 metri pătrați se pot recolta 45 kg de cartofi, fapt care înseamnă o producție de 100 kg la metrul pătrat. În cazul cartofilor, dar și al altor legume, agricultura pe verticală este cea mai bună metodă de economisire a spațiului. Agricultura pe verticală se poate face atât în mediul rural, cât și urban. Mai mult, datorită structurilor verticale, producția va fi mereu una generoasă. Agricultura pe verticală mai presupune și un consum redus de apă. Cele mai inovative structure se bazează pe sisteme hidroponice sau aeroponice, care au un consum de apă cu 95% mai mic decât agricultura clasică. Altfel spus, apa este reutilizată în mod eficient. Iar unul dintre marile avantaje este producția constantă, căci, indiferent de anotimp, acest tip de agricultură permite recolte multiple pe tot parcursul anului. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Grecia, mai scumpă, dar tot mai ieftină decât litoralul românesc. Turist: În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu
„În 2019 luam două gyros-uri și două beri cu 10 euro. Acum e dublu. Dar tot e mai ieftin decât pe litoralul românesc”, se plânge un turist. Însă, în ciuda scumpirilor din ultimii 5 ani, să faci o vacanță în Grecia tot este în continuare mai ieftin decât în România. În „satele mai izolate sau pe insule mai puțin comerciale, plătești 6 euro pe o masă completă. În stațiuni, dai 20 de euro fără să-ți dai seama”, continuă să scrie un utilizator. În ciuda numărului mare de plângeri, sunt și turiști care scriu că restaurantele Greciei au meniuri mai ieftine față de localurile din stațiuni de pe litoralul românesc, precum Mamaia. „Prețuri la jumătate față de Mamaia”. „Acum 4-5 ani, preţurile în România şi Bulgaria erau mult mai mici faţă de Grecia, însă vedem că în acest moment prețurile sunt echilibrate, nu mai sunt atât de multe diferenţe între supermarketurile din România și cele din Grecia”, a precizat Dan Adrian Drăgan pentru Antena 3 CNN, anul trecut. În ciuda scumpirilor, Grecia este o destinație preferată de mulți turiști Click.ro a citat câteva dintre plângerile unor utilizatori de pe grupul de Facebook, „Forum Grecia”. Turiștii susțin că Grecia continuă să fie o destinație preferată în ciuda costurilor crescute la mâncare. Într-o fotografie publicată este meniul unei taverne grecești. „Prețurile nu sunt exagerate”, scrie Click.ro, „dar nici nu mai sunt ce erau odată”. o porție de salată grecească – 10 euro salată cu ton – 14 euro musaca – 10 euro cartofii prăjiți – 5,50 euro dakosul cretan (pâine uscată cu roșii și brânză) – 10 euro, chiftelele în sos de roșii – 11 euro. caracarița la grătar sau macroul afumat – 16 euro porția Taramosalata – 5 euro Pizza Salami – 11 euro Pizza Margherita – 20 euro Pastele Carbonara – 10 euro Burger – 10 euro Berea la halbă – 4-5 euro/500 ml Vin – 4-10 euro/500 ml carafa O sticlă cu apă – 1 euro/500 ml Cât a ajuns să coste un circuit complet în Grecia, în 2025 Scumpirile din ultima vreme au împărțit turiștii români în două tabere: cei care le consideră corecte din pricina produselor de calitate mai crescută și cei care consideră că Grecia și-a pierdut farmecul meselor accesibile turiștilor cu buget modest. „La ce porție de salată primești aici, poți hrăni doi oameni. Nu e ca în România, unde ți se dă o frunză de salată cu o roșie tăiată”, comentează o utilizatoare. Potrivit Eurotravel, costă 469 de euro de persoană un circuit complet cu autocarul de 7 zile în Grecia. În această călătorie, turiștii pot vizita Poarta Athosului, Salonic, mânăstirile suspendate de la Meteora, Acropole din Atena, ruinele cetății Micene și ruinele templului și amfiteatrul de la Delfi. Nu sunt incluse în preț intrarea la obiectivele turistice la Acropole (20 euro/adult), Delfi (12 euro/adult) sau Micene (12 euro/adult), precum și excursiile opționale sau croaziera Athos (35 euro/persoană). Sursa Foto: Profimedia Citește și: O ciorbă, o limonadă și o porție de hamsii pe litoralul românesc: 70 LEI. Turiștii se reorientează către Bulgaria sau Grecia din cauza scumpirilor Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Cele 3 trucuri naturale la care poți apela pentru a avea o recoltă de cartofi bogată
Tu știai care sunt trucurile naturale la care poți apela pentru a avea o recoltă de cartofi bogată? Creșterea legumelor în propria grădină nu este tocmai ușoară, necesitând o implicare activă și atenție sporită asupra posibililor dăunători. Totuși, există câteva trucuri care ar putea fi abordate, în condițiile în care dorești să dispui de o recoltă bogată de cartofi sau alte legume. Iată mai jos detaliile! Grădinarii cu experiență cunosc anumite trucuri pentru a avea fie un spațiu verde de vis, fie o grădină cu verdețuri și legume sănătoase. De data aceasta, atenția s-a îndreptat asupra răsadurilor de cartofi, care, de obicei, se pun primăvara. Atunci când vrei să ai o recoltă bogată de cartofi, ar fi ideal să ai în vedere câteva trucuri utile. Astăzi vă arătăm 3 dintre trucurile care pot fi folosite în grădină. Poate fi un mod prin care să pui accent și pe sustenabilitate. Pentru a avea o recoltă bogată de cartofi, trebuie să ții la depărtare posibilii dăunători. În cazul cartofilor, printre dăunători se numără gândacul de Colorado, păduchele verde, cărăbușul de mai, coropișnița, dar și nematodele. Primul truc este legat de formarea unui mușuroi în jurul răsadurilor crescute de cartofi. Prin adăugarea unui strat suplimentar de pământ, luând forma unui mușuroi, poate fi ajutată dezvoltarea tuberculilor. Până în iunie, ar trebui să formezi de 2-3 mușuroaie în jurul plantei. Poți presăra gunoi de grajd fermentat la răsadurile de cartofi, pentru a ajuta la dezvoltarea lor / sursă foto: Shutterstock Un alt truc este legat de îmbunătățirea fertilității solului cu ajutorul gunoiului de grajd fermentat. Trebuie să aplici un strat subțire în jurul plantei, chiar și la baza ei. Poate fi un mod prin care să protejezi planta în fața unor boli fungice. În cele din urmă, mai poți utiliza cenușă de lemn. Cenușa de lemn poate fi aplicată la baza plantelor, după ploaie sau după ce le-ai udat. Asigură-te că această pulbere este presărată înainte să înflorească planta, în mai, o dată la 2 săptămâni, arată Fanatik. Vezi și: Ce să plantezi lângă roșii pentru a avea un gust mai bun. Planta te ajută să obții o recoltă bogată și delicioasă Cu ce să stropești ceapa verde pentru o creștere sănătoasă. Secretul natural al grădinarilor Secretul celor mai frumoase orhidee. Cum să le uzi, pentru a crește în ghivecele din apartament Cum să obții un gazon verde și sănătos cu un ingredient banal dar eficient. Orice gospodină îl are în casă Sursă foto: Shutterstock A căpătat experiență în trustul Intact Media Group și a activat, ulterior, în echipa Kanal D. În 2019 s-a alăturat trustului Gândul Media Network, semnând articole în CIAO, VERDICT, CANCAN … vezi toate articolele