Centrul Nobel pentru Pace, reacție în ziua în care Donald Trump a primit medalia Nobel de la Maria Corina Machado
Gestul a fost interpretat ca o încercare de a influența poziția administrației americane în raport cu viitorul politic al Venezuelei. Un oficial al Casei Albe a confirmat ulterior că Donald Trump intenționează să păstreze medalia. În aceeași zi, Centrul Nobel pentru Pace din Oslo a reacționat public, subliniind că, deși medalia poate schimba proprietarul, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace nu poate fi transferat. „Odată ce Premiul Nobel este anunțat, acesta nu poate fi revocat, împărțit sau transferat altora. Decizia este definitivă și rămâne valabilă pentru totdeauna”, a transmis instituția. Precizările Centrului Nobel pentru Pace despre medalia Premiului Nobel pentru Pace Centrul Nobel pentru Pace a explicat că medalia Nobel are un diametru de 6,6 cm, cântărește 196 de grame și este realizată din aur. Pe avers se află portretul lui Alfred Nobel, iar pe revers sunt reprezentați trei bărbați care se îmbrățișează, simbolizând fraternitatea. Designul a rămas neschimbat de peste 120 de ani. Reprezentanții muzeului au mai arătat că există precedente în care medalii ale Premiului Nobel pentru Pace au fost donate sau vândute. Un exemplu cunoscut este cel al jurnalistului rus Dmitri Muratov, care și-a scos medalia la licitație pentru peste 100 de milioane de dolari, fondurile fiind direcționate către sprijinirea refugiaților din Ucraina. The #NobelPeacePrize medal. It measures 6.6 cm in diameter, weighs 196 grams and is struck in gold. On its face, a portrait of Alfred Nobel and on its reverse, three naked men holding around each other’s shoulders as a sign of brotherhood. A design unchanged for 120 years. Did… pic.twitter.com/Jdjgf3Ud2A — Nobel Peace Center (@NobelPeaceOslo) January 15, 2026 Reacția lui Donald Trump la primirea medaliei Premiului Nobel pentru Pace Donald Trump a scris pe rețelele sociale că a fost „o mare onoare” să o întâlnească pe Maria Corina Machado și că gestul acesteia reprezintă „un semn de respect reciproc”. Casa Albă a publicat și o fotografie în care președintele ține în mână o ramă aurie cu medalia. Totuși, Institutul Nobel din Norvegia a reiterat că, indiferent cine deține fizic medalia, titlul de laureat al Premiului Nobel pentru Pace rămâne exclusiv al persoanei desemnate. Trump a declarat pentru Reuters: „Ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”, infirmând ideea că ar dori să preia onoarea. President Donald J. Trump meets with María Corina Machado of Venezuela in the Oval Office, during which she presented the President with her Nobel Peace Prize in recognition and honor.🕊️ pic.twitter.com/v7pYHjVNVO — The White House (@WhiteHouse) January 16, 2026 Ce înseamnă acest gest pentru imaginea Premiului Nobel pentru Pace Specialiștii consideră că gestul Mariei Corina Machado este unul simbolic, cu miză politică, dar fără efect juridic asupra statutului premiului. Regulamentele Comitetului Nobel norvegian sunt clare: Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi transferat, revocat sau împărțit, indiferent de circumstanțe. Astfel, deși Donald Trump poate păstra medalia ca obiect, Maria Corina Machado rămâne singura laureată recunoscută oficial a Premiului Nobel pentru Pace.
Casa Albă: Trump a spus clar că vrea ca SUA să dobândească Groenlanda în ciuda prezenței militare europene
Casa Albă, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a transmis joi că discuțiile dintre miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio au fost „productive”, potrivit Sky News. „A fost o întâlnire bună, cele două părți au convenit să înființeze un grup de lucru format din persoane care vor continua să poarte discuții tehnice privind achiziționarea Groenlandei. Aceste discuții vor avea loc, mi s-a spus, la fiecare două-trei săptămâni”, a spus Leavitt. Ea a subliniat faptul că poziția președintelui Trump nu s-a schimbat. „Președintele și-a exprimat destul de clar prioritatea, dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, crede că este cel mai bine pentru securitatea națională să facă acest lucru”, a explicat Karoline Leavitt. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că țările europene care trimit trupe în Groenlanda nu vor afecta decizia lui Trump privind achiziționarea teritoriului. Liderul american consideră că doar controlul american poate proteja teritoriul arctic de Rusia și China. Declarațiile lui Leavitt contrastează cu declarația de la finalul întâlnirii de la Washington din care a reieșit că există un „dezacord fundamental” cu privire la viitorul Groenlandei. Recent, europenii au anunțat că trupe din Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia și Suedia se îndreaptă spre insula arctică pentru a asigura securitatea zonei.
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.
Trump îl invită pe președintele Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă după amenințări militare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri. Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters. Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025. Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună. „A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare. Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă. În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă. „Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos. Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.
Casa Albă confirmă discuții cu companii petroliere americane privind Venezuela
Un oficial al Casei Albe a confirmat pentru agenția Anadolu că au fost inițiate corespondențe cu firme petroliere americane și că discuțiile vor continua. Negocierile urmează să fie coordonate de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul pentru Energie, Chris Wright, fără a fi făcute publice numele companiilor implicate. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, președintele Donald Trump este interesat să colaboreze cu marile companii petroliere americane pentru noi investiții și oportunități în Venezuela. Declarațiile vin în condițiile în care Trump și-a exprimat în repetate rânduri intenția de a extinde influența Statelor Unite asupra Venezuelei, inclusiv asupra rezervelor sale semnificative de petrol. „Vom trimite cele mai mari companii petroliere americane, cele mai puternice din lume, să investească miliarde de dolari și să repare infrastructura energetică distrusă”, a afirmat Trump, într-o conferință de presă susținută la reședința sa din Mar-a-Lago. Venezuela deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, însă sectorul energetic se confruntă de ani de zile cu probleme majore, pe fondul sancțiunilor internaționale și al lipsei de investiții.
Casa Albă va prezenta în ianuarie planurile pentru viitoarea sală de bal din Aripa de Est
Potrivit Comisiei Naționale pentru Planificarea Capitalei, reprezentanții Casei Albe se vor reuni pe 8 ianuarie pentru a oferii mai multe informații în legătură cu dezvoltarea proiectului din Aripa de Est, anunță Reuters. Proiectul prevede construirea unei săli de bal de aproximativ 8.000 de metri pătrați, despre care Donald Trump a afirmat că va costa în jur de 400 de milioane de dolari și va depăși ca dimensiuni clădirile existente ale Casei Albe. Proiectul președintelui Trump a fost criticat aspru. Organizații pentru protejarea patrimoniului au contestat proiectul în instanță, iar congresmeni democrați au calificat gestul drept „abuz” și au solicitat clarificări privind identitatea donatorilor. Comisia de planificare, condusă de Will Scharf, consilier al Casei Albe și fost avocat al lui Trump, a refuzat până acum să analizeze demolarea fostei Aripi de Est sau impactul asupra clădirilor istorice, în ceea ce ar reprezenta cea mai amplă modificare a reședinței prezidențiale. Proiectul sălii de bal a fost atacat în instanță de o organizației non-profit, însă judecătorul a respins recent cererea de suspendare temporară a lucrărilor, argumentând că dimensiunile și specificațiile finale ale construcției nu au fost încă stabilite, următorul termen fiind stabilit pentru luna ianuarie. Președintele Trump s-a implicat activ în proiecte de remodelarea a Casei Albe sau a capitalei, Washington DC. Acesta a propus construcția unui arc de triumf în capitală, în vederea celebrării, anul viitor, a 250 de ani de independență, iar la Casa Albă, Trump a instalat plăcuțe sub portretele foștilor președinți în care îi critică dur.
Oana Țoiu anunță când ar putea avea loc întâlnirea dintre Nicușor Dan și Donald Trump
Oana Țoiu a vorbit vineri seara, la Antena 3 CNN, despre stadiul pregătirilor deplasării președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, pentru o întâlnire cu Donald Trump. Ministra a afirmat faptul că se lucrează pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale, dar și cu echipa desemnată din SUA pentru această întâlnire. „În prima parte a anului 2026 (va avea loc întâlnirea – n.r.), acest lucru a făcut parte și din întâlnirile delegației Statele Unite ale Americii în România de curând. Lucrăm pe câteva componente împreună cu echipa administrației prezidențiale și cu echipa desemnată din SUA pentru asta”, a spus Oana Țoiu la Antena 3 CNN. Una dintre componentele din cadrul întâlnirii, cea economică Ministra a subliniat că una dintre componentele acestei întâlniri între cei doi președinți este cea economică. De asemenea, în pregătirea întâlnirii sunt incluse și componentele privind Apărarea și securitatea. „Una dintre componente este, evident, cea economică, pentru că ambii președinți au spus foarte clar la începutul mandatelor dumnealor că în ceea ce privește politica externă, componenta economică devine absolut esențială, poate mai mult decât a fost cazul în trecut. Există componenta de apărare și de securitate”, a spus Oana Țoiu, vineri seara. Aceasta a mai subliniat că în ultima declarație avută împreună cu partea americană în închiderea dialogului strategic pe acest an, „este menționată colaborare pe schimbul de informații, în special în ceea ce privește protecția granițelor, de exemplu”. În luna octombrie, consilierul prezidențial pe securitate națională, Cristian Diaconescu, afirmase, într-o emisiune la Digi24, că „președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, spunea, la momentul respectiv,Nicușor Dan.
Plăci denigratoare la adresa lui Biden și Obama apar pe Aleea Celebrităților de la Casa Albă
Președintele american Donald Trump, care nu a făcut niciun secret din dușmănia sa față de predecesorii săi democrați, a dus recent lucrurile la un alt nivel, prin afișări neortodoxe de la Casa Albă care reiterează nemulțumirile sale de lungă durată împotriva foștilor lideri, potrivit France 24. Republicanul în vârstă de 79 de ani făcuse anterior furori instalând o galerie cu portrete ale foștilor președinți în fața Biroului Oval, dar înlocuind fotografia lui Joe Biden cu un stilou automat. Înlocuirea face referire la afirmația lui Trump conform căreia Biden, care a părăsit funcția în ianuarie la vârsta de 82 de ani, era atât de senil încât nu știa ce se semna. Miercuri, jurnaliștii cărora li s-a permis accesul la celebra Colonată de Vest au remarcat că au fost instalate noi plăci sub fotografiile președinților. Descrierile la adresa lui Biden și a fostului președinte Barack Obama au fost izbitor de negative. Inscripția de sub Obama, primul președinte de culoare din istoria SUA, îl numește „una dintre cele mai controversate figuri politice din istoria americană”. Include și al doilea său prenume, Hussein, așa cum face adesea Trump când se referă la predecesorul său democrat, după ce a alimentat teoriile conspirației despre locul de naștere al celui de-al 44-lea președinte. Biden este descris ca fiind „de departe cel mai prost președinte din istoria Americii”. Placa repetă, de asemenea, afirmația lui Trump că alegerile din 2020 i-au fost furate. Propria biografie, strălucitoare În ceea ce-l privește pe actualul președinte, biografia furnizată este, așa cum era de așteptat, strălucitoare. Se afirmă că a pus capăt a opt conflicte în opt luni, o cifră considerată inexactă, și că a atras o sumă neverificabilă de trilioane de dolari în investiții în Statele Unite. Noile plăci reprezintă cea mai recentă modificare adusă Casei Albe de la revenirea lui Trump în ianuarie. Trump a demolat întreaga Aripă de Est pentru a face loc unei săli de bal extravagante, a adăugat o mulțime de decorațiuni aurii în Biroul Oval și în alte încăperi și a agățat portrete cu el însuși – contrar obiceiului ca imaginea președintelui să fie afișată doar după ce părăsește funcția.
Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia. Trump, sătul de întâlniri fără rezultate, presează pentru un acord rapid
Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a subliniat că liderul american dorește acțiuni concrete, nu întâlniri fără finalitate, scrie TVP World. Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia se intensifică pe fondul presiunilor asupra Kievului Potrivit Casei Albe, administrația Trump a petrecut peste 30 de ore, în ultimele două săptămâni, în discuții cu reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și statelor europene. Leavitt a precizat că Washingtonul ar putea trimite o nouă delegație la negocieri în Europa în cursul weekendului, însă doar dacă există „perspective reale” ca un acord de pace să fie semnat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea săptămână „ar putea aduce vești” legate de oprirea vărsării de sânge, alimentând speculațiile că discuțiile ar putea intra într-o fază decisivă. Negocierile de pace includ teme de reconstrucție și dezvoltare economică Oficiali de la Kiev și Washington au purtat discuții suplimentare privind reconstrucția post-conflict și un posibil fond de investiții pentru metale rare din Ucraina. Această componentă economică ar urma să facă parte dintr-un acord mai amplu, menit să stabilizeze țara după aproape patru ani de război. Liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au discutat la rândul lor cu Trump, la scurt timp după întâlnirile avute cu Zelenski la Londra, subliniind că Ucraina se află într-un „moment critic”. De asemenea, o delegație ucraineană s-a reunit cu statele din așa-numita „coaliție de voință” pentru coordonarea ajutorului militar și stabilirea garanțiilor de securitate viitoare. Negocierile se împiedică de condițiile de securitate cerute de Kiev Tensiunile din negocieri sunt amplificate de faptul că primul plan de pace, propus de Washington și influențat de Moscova, presupunea concesii teritoriale importante și limitarea capacităților militare ale Ucrainei. După obiecțiile Kievului și reacții critice din Europa, documentul a fost redus de la 28 la 20 de puncte. Zelenski insistă ca orice acord să includă garanții de securitate „fiabile și demne”, precum și posibilitatea aderării la UE și NATO. Totuși, noua strategie de securitate a administrației Trump indică intenția de a bloca extinderea suplimentară a NATO, o concesie majoră în favoarea Moscovei.
Camera Reprezentanților SUA aprobă ajutor militar extins pentru Ucraina până în 2027
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat miercuri un proiect de lege pentru cheltuieli de apărare în valoare totală de 900 de miliarde de dolari, ce include fonduri destinate sprijinirii armatei ucrainene. Textul include o mare parte dintre direcțiile de securitate națională promovate de președintele american Donald Trump. Totuși, introduce restricții asupra posibilității sale de a diminua prezența militară a Statelor Unite în Europa sau de a limita sprijinul acordat Kievului. Prin noul proiect, este reînnoită Inițiativa de Asistență pentru Securitate din Ucraina. Acest program este gestionat de Pentagon și oferă armament Ucrainei prin contracte cu firme de apărare din Statele Unite ale Americii. Documentul stabilește că Ucraina va primi câte 400 de milioane de dolari pe an, pentru anii fiscali 2026 și 2027, prin mecanismul USAI. Legea interzice Pentagonului să reducă numărul militarilor „staționați permanent sau desfășurați” în Europa sub pragul de 76.000, pentru o perioadă mai lungă de 45 de zile. Totodată, textul obligă Departamentul Apărării să informeze Congresul în cel mult 48 de ore în legătură cu orice măsură care limitează schimbul de informații cu Ucraina. Proiectul a atras sprijin din ambele partide, iar votul final a fost de 312 pentru și 112 împotrivă. Urmează analiza în Senat, unde se anticipează un rezultat similar. Donald Trump nu a introdus un nou pachet de ajutor militar prin Autoritatea Prezidențială de Tragere, folosit frecvent de fostul președinte Joe Biden. Actuala administrație preferă vânzarea de armament către Ucraina prin intermediul partenerilor NATO, cu ajutorul Listei de Cerințe Prioritare pentru Ucraina. În privința războiului dintre Ucraina și Rusia, Trump a repetat că Statele Unite nu suportă costurile războiului, ci beneficiază de pe urma vânzărilor de arme către aliați. „Știți, nu cheltuim bani în Ucraina”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, miercuri, când a fost întrebat despre discuțiile aflate în desfășurare. „Vindem echipamente, practic rachete și tot restul, către NATO, iar NATO ne plătește, iar apoi distribuie cui vor, cred că distribuie mai ales către Ucraina. Dar nu cheltuim bani.”