Casa Coandă a intrat în reabilitare și amenajare, la 48 de ani de la închiderea MUZEULUI. Când este programată finalizarea lucrărilor
Casa Coandă, aflată în proprietatea Academiei Române, a intrat în șantier, la aproape o jumătatea de secol de la închiderea muzeului, decizie luată de Nicolae Ceaușescu după catastrofalul cutremur din 1977, care a afectat semnificativ multe sedii ale minunilor diplomatice externe. Lucrările de reabilitare au fost demarate săptămâna aceasta, după ce, în urmă cu aproape o lună și jumătate, Gândul semnala starea de degradare în care se află clădirea monument istoric, donată de familia marelui savant român pentru a deveni un spațiu muzeal și se încurajare a tinerilor cu potențial. Lucrările de reabilitare a clădirii monument istoric de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29 și amenajarea Muzeului „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă” au fost demarate pe 10 iunie, așa cum indică panoul cu „Șantier în lucru”, montat zilele acestea pe gardul de protecție din jurul impresionantului imobil. Când ar putea fi vizitat noul muzeu Se întâmplă la scurt timp după ce Gândul a publicat un amplu reportaj despre starea de degradare a clădirii, parcă abandonată în timp, dar și despre demersurile susținătorilor muzeului de a-l readuce în circuitul educativ și cultural. Contactați atunci de reporterul Gândul, reprezentanții Academiei Române explicau, cu regret, că nu dispun de banii necesari pentru derularea lucrărilor obiectivului. Este un rol pe care, în ciuda demersurilor iubitorilor aviației, mai vechi și mai noi, nu și-l poate duce la îndeplinire, pe termen nedeterminat, din cauza lipsei alocărilor bugetare pentru finanțarea proiectului de reabilitare și amenajare, așa cum au transmis, la solicitarea Gândul. Potrivit reprezentanților instituției, Casa Memorială Henri Coandă, proprietate a Academiei Române, este inclusă într-un proiect de reabilitare a clădirii monument istoric și de amenajare a Muzeului „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă”. „Din lipsa bugetului alocat în anul 2024, nu s-a putut proceda la demararea execuției lucrărilor. Precizăm că în acest moment, proiectul deține atât certificatul de urbanism, cât și toate avizele și acordurile necesare începerii lucrărilor. Având în vedere bugetul alocat pe anul în curs, constatăm, din nou, cu mare regret, că alocațiile bugetare sunt total insuficiente în raport cu obiectivele incluse în programul de investiții ale Academiei Române. În acest context, Academia Română a întreprins nenumărate demersuri, pe care le va continua, pentru o serie de obiective de investiții, între care și Muzeul «General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă», care a fost prioritizat maxim în proiecția bugetară pentru anul 2025”, au transmis reprezentanții Academiei, la finalul lunii aprilie. Panoul afișat la locul șantierului arată că autorizația de construire a fost emisă acum doi ani – fară o zi, pe 16 iunie 2023 – iar execuția va dura 18 luni. Astfel, dacă totul merge conform planului, peste un an și jumătate, pe 10 decembrie 2026, noul muzeu va fi inaugurat, iar expoziția privind realizările marelui om de știință și obiecte ale familiei Coandă ar putea fi vernisată și apoi vizitată de toți iubitorii aviației, dar nu numai. Povestea Casei Coandă Saga Muzeului Coandă a fost detaliată în mai pentru cititorii Gândul de unul dintre veteranii aviației, inginerul Alexandru Bartoc, în vârstă de 84 de ani, un adevărat cronicar al domeniului, care chiar a fost prezent când inginerul aeronautic de geniu a revenit în țară și s-a numărat printre voluntarii care s-au luptat pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol. Gândul a vorbit și cu inginerul Sorin Dinea, coordonatorul Asociației Henri Coandă, care s-a alăturat acum mai bine de 30 de ani demersurilor de aducere a clădirii la stadiul stipulat prin actul de donație. Henri Coandă a sosit în România, după enorme presiuni ale regimului comunist, în 1967, pe Băneasa, singurul aeroport deschis la acea dată în Capitală, înainte de inaugurarea Aeroportului Otopeni, deschis în 1970, și care îi poartă în prezent numele. Astfel, prin Hotărârea Consiliului de Ministri, în anul 1970 s-a aprobat înființarea Muzeului Științific (Henri Coandă) al Academiei RSR, care a funcționat la etajul clădirii până la 11 martie 1977. „Muzeul s-a înființat rapid, după ce Nicolae Ceaușescu a dat dispoziție să fie realizat urgent, astfel să putem marca 50 de ani de la epocala realizare a lui Henri Coandă din 1910”, povestește Alexandru Bartoc. După uriașul cutremur din 1977, cel mai distructiv seism din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 de răniți prinși sub clădirile prăbușite, la dispoziția conducerii PCR, muzeul a fost desființat, iar clădirea transferată în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic (ODCD). O vreme după desființare, în clădire a funcționat Ambasada Algeriei. „Casa Henry Coandă, construită după planurile arhitectului Gregoire Marc, reședința generalului Constantin Coandă, este un exemplu reprezentativ de arhitectură romantică de factură neo-renaștere franceză”, se indică pe plăcuța de monument istoric, din secolul XIX., montată pe clădire. Documentele culese de Asociația Henri Coandă arată că savantul a condiționat revenirea în țară de transformarea acesteia într-o adevărată „Casă a gândirii românești”: „Casa Coandă a fost construită în anul 1910 de către generalul Constantin Coandă, după planurile arhitectului român de origine franceză Ernest Doneaud, secondat de ucenicul său arh. Gregoire Marc. Construcția compusă din parter, etaj, mansardă și subsol a fost proiectată între 17.04 si 15.06 1910 și construită până în 15.09.1910, costând 88.000 LEI (aproximativ 2 milioane de euro de astăzi), având 6% onorariul arhitectului. Clădirea a fost dobândită în 1936 de către cele două surori ale lui Henri Coandă, prima fiind Aida Maria Elena Popovici și a doua fiind Jeanne Serge (Ioana) Herbert, născute Coandă, moștenindu-l pe defunctul lor tată. Imobilul a fost rechizitionat în 1947 și folosit până în 1967 de Ministerul Afacerilor Interne, găzduind sediul agenției eline de presă Ellas Press si al Asociației Emigranților Politici din Grecia în RPR, între 1967 si 1969 acesta fiind administrat de Gospodăria de Partid. În 21 iunie 1967, după mai multe tatonări și demersuri ale conducerii de partid și de stat de a-l aduce în țară, Henri Coandă acceptă învitația de a veni în România pentru a participa la lucrările Simpozionului Internațional Efectul Coandă și unele aplicații speciale ale aerohidrodinamicii, organizat de Academia Republicii Socialiste România prin eforturile academicianului Elie Carafoli.
Casa Coandă, donată Academiei de familia ilustrului inventator, uitată de la finanțare pentru reabilitare și amenajare
Oricine merge pe una dintre cele mai selecte artere din centrul Bucureștiului, Bulevardul Lascăr Catargiu, poate vedea, la jumătatea distanței dintre Piața Romană și Piața Victoriei, la numărul 29, o clădire impunătoare, cu un etaj și mansardă, dar vizibil deteriorată și cu un aer părăsit, Un lacăt zdravăn este pus pe un lanț care înconjoară de două ori poarta masivă de metal, acum foarte ruginită. Mai mult, în urmă cu zece zile, la final de aprilie, trecătorii de pe lânga latura dintre bulevard și strada Henri Coandă încă puteau vedea agățate afișe uitate de multe săptămâni cu avertizarea: „Vă rugăm ocoliți! Cad țurțuri”. Doar plachetele de pe ziduri arată care este rolul clădirii-monument istoric, acela de „Casă memorială Henri Coandă”. Este un rol pe care, în ciuda demersurilor iubitorilor aviației, mai vechi și mai noi, nu și-l poate duce la îndeplinire, pe termen nedeterminat, din cauza lipsei alocărilor bugetare pentru finanțarea proiectului de reabilitare și amendajare, așa cum au transmis reprezentanții Academiei Române, proprietară a obiectivului, la solicitarea Gândul. Saga Muzeului Coandă a fost detaliată pentru cititorii Gândul de unul dintre veteranii aviației, inginerul Alexandru Bartoc, un adevărat cronicar al domeniului, care chiar a fost prezent când inginerul aeronautic de geniu a revenit în țară și s-a numărat printre voluntarii care s-au luptat pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol. Gândul a vorbit și cu inginerul Sorin Dinea, coordonatorul Asociației Henri Coandă, care s-a alăturat acum mai bine de 30 de ani demersurilor de aducere a clădirii la stadiul stipulat prin actul de donație. Henri Coandă a sosit în România, după enorme presiuni ale regimului comunist, în 1967, pe Băneasa, singurul aeroport deschis la acea dată în Capitală, înainte de inaugurarea Aeroportului Otopeni, deschis în 1970, și care îi poartă în prezent numele. Alexandru Bartoc, acum în vârstă de 84 de ani, pasionat de aviație, a fost prezent la sosirea savantului în țară. Lucra la acea vreme ca inginer constructor la Institutul de Proiectări, Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA), proiectantul aeroportului din Otopeni. În prezent, dedicatul octogenar se ocupă și de coordonarea Muzeului Național al Aviației Române, aflat acum în renovare. În urmă cu 55 de ani, s-a luptat, alături de alți colegi de la IPTANA, pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, iar în prezent, dezamăgit de starea clădirii, se simte responsabil să se implice pentru a da un imbold procesului de reabilitare și reamenajare a muzeului. „Eu am fost când a venit Coandă, în 1967 și a fost cu mare tam-tam. Și eu poate nu mă implicam, dar în ‘69-‘70 când a venit, s-a luat hotărârea ca să se facă muzeu. Coandă a venit așa, în ultima clipă, și trebuia să fie gata repede, repede. Eu atunci eram tot la IPTANA și plecam de la ora 15:00, că serviciul pe vremea aia era de la 07:00 la 15:00. Eu și cu alți câțiva veneam voluntari și lucram acolo până seara târziu, până să prindem ultimul tramvai”, rememorează Alexandru Bartoc, pentru Gândul, cu peste o jumătate de secol mai târziu. Astfel, prin Hotărârea Consiliului de Ministri, în anul 1970 s-a aprobat înființarea Muzeului Științific (Henri Coandă) al Academiei RSR, care a funcționat la etajul clădirii până la 11 martie 1977. „Muzeul s-a înființat rapid, după ce Nicolae Ceaușescu a dat dispoziție să fie realizat urgent, astfel să putem marca 50 de ani de la epocala realizare a lui Henri Coandă din 1910”, povestește Alexandru Bartoc. Nicolae Ceauşescu l-a primit pe savantul Henry Coandă. (9 iulie 1967) / Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 418/1967 După uriașul cutremur din 1977, cel mai distructiv seism din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 de răniți prinși sub clădirile prăbușite, la dispoziția conducerii PCR, muzeul a fost desființat, iar clădirea transferată în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic (ODCD). O vreme după desființare, în clădire a funcționat Ambasada Algeriei. „A fost un muzeu deosebit, dar numai că s-a întâmplat cutremurul și, în 10 martie 1977, Ceaușescu a luat hotărea să se desființeze, pentru că erau mai multe ambasade care rămăseseră fără clădiri după cutremur. A luat lucrurile din muzeu și le-a dus la Muzeul Tehnic din Parcul Carol. Când s-a spus acum câțiva ani că se va face, m-am dus, am cercetat inventarele, în sfârșit, ce să mai. Numai că nu se poate găsi o soluție ca să se facă muzeul și eu sunt foarte, foarte supărat”, spune Alexandru Bartoc. „Un muzeu Coandă se poate înființa în orice casă, dar această clădire a aparținut familiei și are un caracter memorial” Sorin Dinea coordonează Asociația Henri Coandă din 2011, dar strădaniile lui pentru redeschiderea muzeului datează dinaintea înființării acesteia. „Primul demers care a fost făcut înainte de a se înființa Asociația Henri Coandă de către noi, ca persoane fizice, a fost în 1994. Eu sunt inginer de aviație, am făcut facultatea la Aerospațiale, la Politehnică, și am interacționat cu cadrele didactice și cu oameni care au avut cumva legătură cu Coandă. Atunci am aflat și din arhive că a existat un muzeu până în 1977 și a mi-am pus problema de ce nu mai există. În 1994 au făcut primul demers să strângem niște semnături, a semnat Radu Voinea, fostul secretar general al Academiei pe vremea când a venit Coandă și ulterior președinte al Academiei Române, a semnat fostul custode al muzeului, Ion Cojocaru, și ne-am oprit, pentru că nu știam ce să facem mai mult”, povestește Sorin Dinea. În 2010, Sorin Dinea a înființat Asociația Henri Coandă, la centenarul avionului cu reacție, expus lumii în 1910 la Paris. Povestea Casei Coandă, de la momentul înființării primului muzeu, a trecut prin numeroase „provocări” administrative, juridice, inclusiv în instanță, documentate exhaustiv de Asociația Henri Coandă. Dincolo de toate acțiunile birocratice și în instanță, membrii Asociației luptă pentru concretizarea scopului inițial al clădirii donate. „Am elaborat un proiect expozițional pentru a transforma acest imobil nu numai într-un muzeu, ci și într-o casă memorială. Pentru că un muzeu Coandă se poate înființa în orice