Țeapă cu baterii pentru panouri fotovoltaice! Un client a fost păcălit să facă plata, dar a rămas fără bani și fără produse: Mă tot duce cu zăhărelul
Un bărbat din Iași a luat o țeapă cu baterii pentru panouri fotovoltaice. A plătit 12.000 de lei pentru aceste produse, în luna septembrie 2025, dar a rămas fără bani, dar și fără baterii Cătălin Bulichi, unul dintre primii ieșeni care și-au montat panouri fotovoltaice pe casă în anul 2020, a întâmpinat probleme cu un bărbat care comercializează baterii de stocare a energiei electrice. Cătălin Bulichi a vrut să le obțină prin programul derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), „Casa Verde Fotovoltaice”, dar nu s-a încadrat la finanțare, astfel că a decis să le cumpere. Gurici Vlad Andrei a aflat de PFA de la cumnatul său și a comandat bateriile în valoare de 12.000 de lei. Le-a plătit în luna septembrie 2025, dar nu a mai primit produsele sau banii. Țeapă cu baterii pentru panouri fotovoltaice în Iași Bărbatul din Iași susține că va depune plângere la instituțiile abilitate și va acționa vânzătorul de baterii în instanță dacă nu își recuperează banii. „Am vrut să iau două baterii pentru casă pentru sistemul fotovoltaic. I-am trimis banii domnului Gurici Vlad, 12.000 de lei, în septembrie 2025, iar de atunci mă tot duce cu zăhărelul. Mi-a zis că nu au venit, că o să vină, că nu știu ce s-a întâmplat. Azi am fost la poliție, dar domnul polițist a zis că avea un pic de treabă și mă sună să vin să depun plângere. O să mă duc să fac plângere! Vreau să îmi recuperez banii! Un cumnat de-al meu a fost în aceeași situație. Am aflat și eu ulterior de situația lui, după ce am dat banii. Pentru că așa am ajuns la Gurici Vlad, prin cumnatul meu. Cumnatul meu a reușit să își recupereze banii, dar tot așa, după ce a depus plângere peste tot. Cumnatul meu și-a instalat panourile fotovoltaice cu el, cu domnul Gurici, și atunci l-am întrebat dacă nu poate să îmi aducă niște baterii, și a zis bine. Așa am ajuns la acest domn. Eu am încercat să ajung la un compromis cu domnul acesta – el are PFA – să aștept bani în rate, dar nu reușesc să ajung la un consens. El a luat banii mei și a făcut altceva. Mă minte în continuare. Eu am arătat înțelegere și bunăvoință, dar el nu face la fel. Îl dau în judecată dacă nu recuperez banii. Poate, totuși, mai văd și alții și se gândesc de două ori înainte să mai aibă încredere în astfel de servicii. Domnul e înregistrat în București cu PFA. Este din Iași, nu știu de ce e pe București. Eu mă duc azi (n.r. – 22 decembrie 2025) la poliție și la OPC (n.r. – Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași)”, susține Cătălin Bulichi. Reporterii BZI au încercat să ia legătura telefonic cu Vlad Andrei Gurici, însă nu a răspuns apelurilor telefonice. Un alt ieșean a fost păcălit de o firmă care comercializează panouri fotovoltaice. Modificări la programul „Casa Verde Fotovoltaice”, care are succes și la Iași Începând din anul 2024, au apărut modificări la programul „Casa Verde Fotovoltaice”. Finanțarea se acordă în cuantum de maximum 30.000 de lei pentru achiziționarea și montarea unui sistem de panouri fotovoltaice și a unei instalații de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile, cu condiția suportării unei contribuții proprii a beneficiarului de 3.000 de lei. Astfel, banii sunt folosiți de beneficiari pentru montarea panourilor fotovoltaice, dar și pentru bateriile de stocare a energiei electrice. Din Iași s-au înscris 2.852 de persoane, iar din regiunea Moldovei, un număr de 10.646 de beneficiari. O parte dintre aceștia au fost declarați eligibili la finanțare și au demarat investițiile în sistemul de panouri fotovoltaice. Pe de altă parte, un bărbat din Iași a luat o țeapă cu baterii pentru panouri fotovoltaice. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Diana Buzoianu, despre programul Rabla: Nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă
„Tocmai ce vorbeam mai devreme de o situație absolut îngrozitoare economică în care ne aflăm, în care au fost pierduți și vor fi pierduți bani de la investiții strategice în România, pentru că pur și simplu nu există acești bani. Noi ce am reușit să facem este ca din bugetul de anul acesta să asigurăm Rabla persoane fizice, o lansare pe un buget de 200 de milioane de lei, ceea ce nu a fost chiar cea mai ușoară măsură posibilă, dar facem acest efort pentru că știm că au fost făcute investiții. Știm că a fost dat avans pentru aceste mașini, apoi, pe celelalte programe, din păcate, anul acesta nu vor mai putea să fie susținute, dar aș vrea să atrag atenția – pentru programul Rabla: Suntem, în acest moment, în discuție cu Ministerul Fondurilor Europene, ca pe fondul social pentru climă, care este un fond care va fi multianual, de 6 miliarde de euro, în România, dat în următorii ani. Acest fond – suntem în discuții să aibă inclusiv un program Rabla, deci să-l finanțăm din fonduri europene programul Rabla, astfel încât să nu mai depindă de bugetul național, de crize economice sau de alte aspecte”, spune la B1TV Diana Buzoianu. Un cadru mai predictibil pentru Rabla și Casa Verde Ea afirmă că își dorește ca de anul viitor să existe „un cadru mult mai reglementat și mult mai sigur, mult mai predictibil pentru acest program, la fel și pentru Casa Verde”. „Pentru Casa Verde, astăzi, pentru panourile fotovoltaice, nu vom mai avea lansat programul de la AFM, dar exact anul acesta vom avea lansat un program, poate chiar mai amplu, din RePowerEU, de către Ministerul Fondurile Europene. Deci, practic, luăm bani din fonduri europene și susținem aceleași programe. Găsim soluții pentru fiecare dintre aceste programe. Evident că lumea care nu este mulțumită, în continuare poate să zică că nu este mulțumită. Noi trebuie să găsim inclusiv metode ca aceste programe să nu se mai ducă către industrie, mai ales, și pentru producătorii din China. Deci trebuie să spunem aceste lucruri”, adaugă Diana Buzoianu. De asemenea, a menționat că este necesară reducerea intrării mașinilor din China pe piața românească și că programele ar trebui să se concentreze pe vehicule produse în Europa. „Este una dintre ținte. Din punctul meu de vedere, programele tip Rabla ar trebui să se axeze mai ales pe mașini produse măcar în Europa, dar în niciun caz în China, la fel și pentru fotovoltaice, este foarte clar pentru toată lumea că de acolo programele și produsele vin din China. Deci noi va trebui, cumva, sub o formă sau alta, să avem și o structură în care să încurajăm producția din Europa”, încheie Buzoianu.