Dragoș Pîslaru, despre CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală
Oficialul spune că subiectul a apărut într-un schimb tehnic de idei, nu într-o poziție oficială a Bruxelles-ului. Întrebat în cadrul unei intervenții la Digi24 dacă ideea prelungirii CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și după 2027 aparține Comisiei Europene sau Guvernului de la București, Dragoș Pîslaru a insistat asupra diferenței dintre discuțiile tehnice și pozițiile oficiale ale executivului comunitar. „În primul rând, vorbiți de o corespondență tehnică, deci nu este o corespondență în care să primim vreo directivă sau vreo indicație clară de reformă din partea Comisiei. Este o corespondență tehnică de consultare pe această lege a salarizărilor”, a declarat ministrul interimar. El a adăugat că „există un disclaimer clar între opiniile unor experti care lucrează la Comisie și ceea ce spune Comisia Europeană ca poziție oficială”. „Rezumatul este: Comisia Europeană nu ne spune ce să facem cu politica fiscală sau ce să creștem sau ce să prelungim. Avem doar un comentariu de la un specialist din Comisie care ne indică faptul că ar trebui să avem și rezerve adiționale pentru buget”, a spus Pîslaru. „Nu putem spune că avem Comisia Europeană care ne obligă” Întrebat din nou dacă ideea privind prelungirea CASS a venit de la un oficial european, ministrul a precizat că, la nivel tehnic, sunt analizate mai multe ipoteze. „Ca să ne înțelegem, există totdeauna la nivelul de expert idei pe care le poți vehicula, scenarii, asumpții, așa cum este munca tehnică pentru orice proiect în privat sau în zona publică”, a afirmat Pîslaru. „Prin urmare, nu putem spune, și nu ar fi corect să spunem, că avem Comisia Europeană care ne obligă, care ne spune să facem x sau y”, a continuat acesta. România trebuie să găsească bani pentru legea salarizării Pîslaru a separat însă discuția despre CASS de problema necesarului bugetar pentru viitoarea lege a salarizării. „România, ca să poate să-și respecte angajamentul, trebuie să vină cu aceste măsuri permanente de reducere adițională de cheltuieli”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor a lucrat deja la posibile variante, care trebuie discutate politic. Pîslaru a indicat că diferența dintre suma de 8 miliarde de lei și un posibil cost de până la 12 miliarde de lei al legii salarizării trebuie acoperită prin măsuri suplimentare. „Chiar astăzi, dacă, și eu încă sper că rațiunea va prevala și că interesul României va bate interesul de partid, astăzi la ora 1, când există această consultare finală pe acest subiect la Cotroceni, trebuie să se discute la pachet”, a spus Dragoș Pîslaru.
Comisia Europeană îl atenționează pe Dragoș Pîslaru că draftul legii salarizării nu corespunde cu documentele înaintate Bruxelles-ului. Comisia mai propune CASS permanentizat pentru pensii. Ce alte recomandări mai vin de la Bruxelles. Gândul are documentu
Într-o comunicare către Ministerul Muncii, obținută de Gândul, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că draftul primit de la Dragoș Pîslaru depășește cu un miliard de lei calculele inițiale ale legii salarizării trimise la Bruxelles. Comisia Europeană spune că discrepanța financiară vine din sănătate și propune ca soluție permanentizarea și extinderea plății contribuției CASS de către pensionari. Deși reprezentanții Comisiei notează la începutul mesajului că „versiunea revizuită reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare”, draftul scoate la iveală probleme majore de finanțare. Diferența de 1 miliard de lei între calculele fiscale inițiale și draftul final Potrivit documentului oficial transmis ministerului condus de Dragoș Pîslaru, principala îngrijorare a Comisiei Europene este faptul că cifrele din textul legii nu se potrivesc cu calculele financiare trimise inițial la Bruxelles. Discrepanța apare în sănătate și generează un cost suplimentar de aproape un miliard de lei. „În ceea ce privește sănătatea, există o discrepanță între fișa de costuri și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unitățile sanitare și specialitățile medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de stabilire a costurilor sunt diferite. Legea include referiri la coeficienți de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei”, se arată în scrisoarea Comisiei. Oficialii europeni cer Guvernului să modifice urgent legea ca să fie „în deplină concordanță cu fișa de costuri” și să fie complet neutră fiscal. „Legea ar trebui să specifice în mod clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, unui loc de muncă sau unei specialități ar trebui să fie complet compensată prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii”, se subliniază în document. CASS pentru pensii, soluția propusă de Bruxelles pentru acoperirea deficitului Comisia Europeană atrage atenția și că există lipsa unor surse clare de finanțare pentru scenariul prudent de 8 miliarde de lei asumat inițial. Pentru a stabiliza bugetul, Bruxelles-ul pune pe masă varianta permanentizării și extinderii plății CASS-ului din pensii. „Identificarea și adoptarea de măsuri pentru a compensa impactul fiscal suplimentar în raport cu scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu, sau de preferat înainte de adoptarea legii salarizării”, solicită oficialii europeni, dând apoi un exemplu concret de soluție: „O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le-ați considera adecvate”. Mai mult, instituția europeană subliniază că aceste decizii fiscale trebuie luate foarte rapid, având un impact direct asupra modului în care România este evaluată pe piețele externe financiare: „Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating”. Textul complet al documentului: Dear all, Thank you very much for sending the revised version, which represents an improvement relative to the previous iterations. We would, however, like to stress the importance of addressing the following additional elements: 1. On healthcare, there is a discrepancy between the costing file and the text of the draft Law. The matrix (for health units and medical specialities) included in the draft Law and the one that was used for the costing exercise are different (the Law includes references to multiplying coefficients, and implies an extra cost close to RON 1bn). Can you please adjust the text of the draft Law, to make it fully consistent with the costing file you sent us. Moreover, the Law should clearly specify that the adjustment factors should be established by Government Decision and be fiscally neutral: any increase granted to one category, workplace or speciality should be fully offset by corresponding reductions for other categories. 2. Identification and adoption of measures to offset the additional fiscal impact relative to the prudent RON 8 billion scenario we initially discussed. These measures should be legislated in parallel with, or preferably ahead of, the adoption of the wage law. This is particularly important from the perspective of the rating agencies. One possible measure could be the extension of the CASS contribution for pensions. We are open to discussing any list of potential measures that you would consider appropriate. 3. A clear timetable for the repayment of arrears owed to the judiciary sector. It would be useful to attach such a timetable to the law, or adopt it in parallel with the law. This would provide important certainty for the sector and could help reduce litigation risks. 4. The institutional aspects. We understand that you are already working on this dimension. We have already made concrete suggestions in this area and would be happy to discuss them at your earliest convenience. Best regards,