De ce a fost alocată finanțare pentru Catedrala Mântuirii Neamului? Dan: Este o ambiție istorică a comunității ortodoxe
Întrebat despre relația dintre credință și politică, președintele a respins folosirea religiei în scop electoral și a subliniat că relația cu divinitatea trebuie asumată cu decență. Cum vede președintele credința amestecată în politică „Ceea ce vrea Dumnezeu de la noi nu este să ne mute așa ca pe niște păpușele, să facă un joc din noi, ci dimpotrivă ne-a dat libertatea ca să aspirăm să ne apropiem cât mai mult de chipul și asemănarea Lui. Nicidecum să maimuțărim o relație și să mergem în campania electorală să facem poze și să sărutăm icoane. Deci una e una, alta e alta. Și, asta e părerea mea, în relația cu divinitatea trebuie să fim ceea ce ar trebui să aspirăm să fim. Decenți și coerenți cu noi”, a declarat Dan la 40 de întrebări cu Denise Rifai. Președintele a fost confruntat cu declarațiile din 2021, când, în calitate de primar general, anunța că nu va mai aloca fonduri pentru Catedrala Mântuirii Neamului, în contextul în care, pentru anul 2025, Consiliul General al Municipiului București a aprobat 20 de milioane de lei pentru acest obiectiv, iar șeful statului a participat la ceremonia de sfințire din 26 octombrie. „Niciodată nu am atacat Catedrala” „Eu niciodată nu am atacat Catedrala. Când am vorbit de delir, m-am referit la iepurași de Paște și la fel de fel de sclipiciuri prin oraș ale fostului primar. Când m-am referit la Catedrala Mântuirii Neamului, am spus că este o ambiție istorică a comunității ortodoxe, a Bisericii Ortodoxe din România și m-am referit cu decență la această inițiativă. În 2021, când am făcut primul buget al Primăriei Capitalei, într-adevăr, nu am pus bani pentru multe lucruri. Ulterior, în 2022-2023, când bugetul s-a mai echilibrat cât de cât, au fost niște bani, în special pentru biserici, monumente istorice care aveau nevoie de anumite reparații, iar în ultimul an, în 2025, au fost cei 20 de milioane de lei pe care îi spuneți pentru Catedrală, pentru că era acest moment, 26 octombrie, de inițial, ideal, de sfințire a întregului lăcaș, după ce s-a reușit ridicarea lui. Nu a fost o schimbare de atitudine, a fost o atitudine pragmatică ca primar față de un obiectiv important”.
Cât este timpul de așteptare sâmbătă seară pentru accesul în Catedrala Mântuirii Neamului. Aproape 200.000 de pelerini au trecut prin Sfântul Altar
Timpul de așteptare pentru accesul în Catedrala Mântuirii Neamului este, sâmbătă după ora 17.30, de aproximativ 4 ore, potrivit hărții interactive pusă la dispoziție de Patriarhia Română. Patriarhia Română a anunțat, sâmbătă, că peste 170.000 de credincioși au trecut și s-au închinat prin Sfântul Altar al Catedralei Naționale din București, începând din ziua de duminică, 26 octombrie, când a avut loc slujba de sfințire a picturii interioare. Coada se întinde pe kilometri la Catedrala Mântuirii Neamului Sâmbătă, în jurul orei 17.30, timpul de așteptare la coada pentru intrare în Catedrală era de aproximativ 4 ore, potrivit hărții interactive care poate fi consultată AICI. Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfinţită, pe 26 octombrie, în cadrul unei ceremonii conduse de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi și 12 diaconi. După ce slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale s-a încheiat, în cuvântul final, Patriarhul Daniel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la construirea lăcașului de cult. Preafericitul Părinte a solicitat în continuare ajutor pentru a finaliza „toate lucrările la Catedrala Națională, inclusiv pictura din pridvor care nu este terminată”. Catedrala Mântuirii Neamului, simbol al identității spirituale românești În ultimii ani, Catedrala Mântuirii Neamului a devenit un simbol al identității spirituale românești. De asemenea, impunătoarea construcție atrage privirile prin dimensiunile sale monumentale și picturile unicat în lume. Este cea mai mare biserică din România și cea mai înaltă și mai mare clădire de biserică ortodoxă ca volum și suprafață din lume, totodată remarcându-se și prin cel mai mare iconostas din lume. Construcția monumentului a început în decembrie 2010, iar 15 ani mai târziu sunt finalizate lucrările de construcție, vitraliile exterioare și picturile, respectiv mozaicurile interioare. Până acum, costurile s-au ridicat la 270 de milioane de euro.
Festivalul ipocriziei continuă! Consilierul lui Nicușor Dan laudă și el Catedrala: Nu construcția este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi
Festivalul ipocriziei continuă, în ziua Sfințirii Catedralei Neamului. După ce Andrei Caramitru a lăudat construcția, deși în 2020 o critica, a venit și rândul lui Radu Burnete, consilierul președintelui Nicușor Dan să facă acest lucru, tot prin intermediul unei postări pe Facebook. „130-150 de miliarde de euro. Cam 400-500 de catedrale. Între 130 și 150 de miliarde de euro a cheltuit România pe investiții publice din 2010 încoace (pun cap la cap toate PIB-urile și o rată medie de 3.5% investiții publice ca procent din PIB). Din acest motiv aceia care spun că acest monument religios este ”singura” realizare din acești 15 ani se află într-o gravă eroare. Cu toată corupția (care a fost și este mare!), cu toate ineficiențele, România în acești 15 ani, cu mulți bani europeni (câteva zeci de miliarde) și cu mulți bani din taxele și impozitele din mediul privat a investit cât sute de catedrale în infrastructură publică. Și se vede. Țara noastră a progresat. Poate mai puțin decât ne-am fi dorit, s-ar fi putut sau am visat, dar asta e altceva. Investițiile strict private au fost în acești 15 ani de peste 600 de miliarde de euro (în medie 20%/PIB/an), cât 2000 de catedrale deci și aceia care ne tot spun cum nu s-a făcut nimic de pe vremea lui Ceaușescu și că iată o realizare nu fac decât să perpetueze un neadevăr. S-a făcut enorm, dar fără ca toată lumea să beneficieze în egală măsură, ceea ce din nou este altceva. Plecând de la același cifre nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de scumpă ea reprezintă o sumă infimă din banii publici care au fost investiți și dacă îi administram mai bine, dacă am fi avut mai puțină corupție, achiziții publice mai simple, mai puțină birocrație, mai multă stabilitate guvernamentală am fi avut mai multe și mai bune din toate. Nu construcția acestei catedrale a făcut să avem mai puține și nici faptul că acum este aproape gata ne va face să avem în viitor mai multe. Ca orice proiect de mare anvergură el nu doar stârnește controverse, dar este în sine o reflecție a societății care i-a dat naștere. O imagine. O stare. Această catedrală este în simbolistica ei, în felul în care a fost construită, inaugurată și dezbătută public o oglindă. Putem înțelege multe din ea despre stat și biserică, despre noi, religiozitatea noastră, habotnicie sau hărnicie, administrație și bani publici, raporturile Orient-Occident în cultura noastră, vremurile pe care le traversăm. Nu toate frumoase, plăcute sau binevenite, dar nici toate rele. Ochi diferiți, văd lucruri diferite. Cred că s-a scris tot ce se putea scrie. Mi s-au părut însă distorsionate aceste două unghiuri: că nu s-a făcut nimic în afară de această catedrală sau că absența ei ar fi schimbat în vreun fel peisajul investițiilor publice. Cifrele seci ca și realitatea cotidiană, pentru cine are memorie să o privească în perspectivă, spun altceva. Țara noastră are și progrese incontestabile de când e parte a Occidentului, dar și probleme cât să mai țină ocupate încă două generații. Acum și-o mare catedrală”, a scris acesta pe rețeaua de socializare. La rândul său, economistul Andrei Caramitru s-a contrazis singur, duminică, în ziua în care s-a sfințit pictura celui mai grandios lăcaș de cult din România, Catedrala Mântuirii Neamului (Catedrala Națională). Dacă în urmă cu aproape 5 ani îi ataca pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR), în legătură cu acest subiect, acum spune că îi place noul lăcaș de cult și chiar îl descrie ca pe „o operă de artă, care simbolizează ambiția”. Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”, este cea mai mare biserică din România și cea mai înaltă (127 metri ) și mai mare clădire de biserică ortodoxă ca volum și suprafață din lume. Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfinţită duminică, 26 octombrie 2025, în cadrul unei ceremonii conduse de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi și 12 diaconi.
Maia Sandu vine la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului
Printre invitații de seamă care vor lua parte, duminică, 26 octombrie, la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Mântuirii Neamului, din București, se numără și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit oficialilor de la Chișinău, în programul Maiei Sandu este prevăzută și o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. Catedrala Mântuirii Neamului, caracteristici Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Cei doi vor fi însoțiți de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii Catedralei se va citi Actul de sfințire. Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale. Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare, din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare. Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României. Clădirea Catedralei este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe „Dealul Arsenalului”. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 de metri. „Lungimea catedralei, egală cu înălțimea turlei Pantocrator” „Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii Ortodoxe, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman). Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer. Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de REGULI pentru miile de pelerini așteptați la București Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de reguli pentru miile de pelerini așteptați la București
Jandarmeria Capitalei a anunțat măsurile de ordine publică instituite sâmbătă, 25 octombrie, respectiv duminică, 26, cu ocazia evenimentelor prilejuite de sfințirea picturii Catedralei Naționale. Mai este doar o zi până la momentul istoric al sfințirii impunătoarei catedrale. Evenimentul este încununarea manifestărilor dedicate Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și va aduna mii de credincioși veniți din întreaga țară. În acest context, Jandarmeria Capitalei transmite că, începând de sâmbătă, va institui dispozitive de ordine şi siguranţă publică și culoare speciale de acces atât în exterior, cât și în curtea interioară a Catedralei. Măsurile sunt luate în scopul creării unor condiţii optime de desfăşurare a evenimentului, astfel încât să fie evitate aglomerările de persoane sau orice alte incidente. Pe unde se face accesul Duminică, în ziua evenimentului, începând cu ora 6.00, peste 800 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivul de ordine publică, dispuși în punctele-cheie pentru a îndruma toți oamenii care vor participa la eveniment. Accesul participanților se face începând cu ora 7.00, prin cele trei puncte: intrarea pe la Paraclisul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur”, precum și pe la celelalte două intrări din strada Izvor. Conform regulilor stabilite de organizator, în timpul slujbei, în interiorul Catedralei accesul va fi permis doar pentru invitații oficiali, iar în piațeta Catedralei vor putea avea acces doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară. Celelalte persoane prezente, atât din București, cât și din alte localități, vor putea staționa în exteriorul gardului Catedralei, respectiv în Piața Arsenalului sau pe partea carosabilă dinspre strada Izvor sau Calea 13 Septembrie. Accesul acestora în interiorul Catedralei se va face doar după ora 20:00, îndrumați de jandarmi, către punctul de acces central din strada Izvor, rândul de așteptare formându-se pe Calea 13 Septembrie, pe trotuar, paralel cu gardul Palatului Parlamentului. Persoanele care își doresc să intre pentru închinare în Sfântul Altar al Catedralei o pot face și în fiecare zi din perioada 27-31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții. În fiecare dintre aceste zile, peste 100 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivele de ordine publică, inclusiv noaptea, pentru a asigura măsurile de ordine publică și pentru a îndruma oamenii. Recomandările Jandarmeriei Capitalei Pentru buna desfăşurare a acestui eveniment Jandarmeria Capitalei face următoarele recomandări: cei prezenţi să manifeste răbdare şi să adopte un comportament civilizat; să respecte indicaţiile jandarmilor și regulile impuse de organizator; să fie atenți la bunurile personale, pentru a nu deveni victime ale unor infracțiuni de furt din buzunare; părinţii să supravegheze cu atenţie sporită copiii; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte antisociale, să solicite ajutorul jandarmilor aflaţi în apropiere sau să apeleze numărul de urgență 112. De asemenea, din raţiuni de siguranţă publică, se recomandă participanţilor să nu vină cu bagaje sau genţi voluminoase. Catedrala Mântuirii Neamului, în cifre și date istorice Catedrala Mântuirii Neamului este amplasată pe Dealul Arsenalului, în București. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Vizita Papei Francisc, din 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de
Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție – cifre și date istorice
Amplasată pe Dealul Arsenalului, în București, Catedrala Mântuirii Neamului se apropie de momentul sfințirii, care va avea loc în ultima duminică din octombrie, pe 26. Cu acest prilej, basilica.ro a prezentat un amplu material despre principalele etape ale construirii impresionantei catedrale, de la alegerea locului, în 2005, și până la încheierea lucrărilor, 20 de ani mai târziu. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Papa Francisc a vizitat Catedrala în 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Dorința Regelui Carol I Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat în urma războiului din 1877- 878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii), care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice și, ulterior, a declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial. Cifrele Catedralei Mântuirii Neamului Catedrala Mântuirii Neamului este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE Se împlinesc 18 ani de când Preafericitului Părinte Daniel este Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului