Sindromul fetiței cuminți: ce este, cauze, simptome și tratament
Sindromul fetiței cuminți este o tulburare psihologică în care o persoană încearcă să îi mulțumească pe alții pentru a obține recunoaștere și/sau iubire. Dincolo de denumirea populară, este important de subliniat că atât femeile, cât și bărbații pot adopta acest tip de comportament, fiind vorba despre o atitudine activă față de viață, scrie psihologia-online.com. Acest tipar de comportament se manifestă prin acțiuni menite să placă persoanelor din cercul apropiat, având ca rezultat evitarea conflictelor. Deși nu apare în DSM V, problema poate fi încadrată în tulburarea de personalitate dependentă, care are o serie de criterii diagnostice ce trebuie îndeplinite pentru a ajunge la o evaluare corectă: Afectarea modului de a se percepe pe sine și a felului în care este interpretată realitatea. Nevoia imperioasă de a fi îngrijit(ă). Dificultatea de a lua propriile decizii. Teama de abandon. Debutul simptomelor în perioada adolescenței. Afectarea relațiilor sociale, profesionale și familiale. Manifestările nu pot fi explicate prin prezența altor tulburări mintale sau prin consum de substanțe toxice ori medicamente. Care sunt cauzele sindromului fetiței cuminți? Există mai multe motive care pot explica originea acestei probleme. Chiar dacă fiecare caz trebuie analizat individual, se pot identifica unele cauze comune: Experiențe din copilărie Personalitatea începe să se formeze în primii ani de viață. Astfel, experiențele traumatice din copilărie pot influența puternic simptomele apărute la vârsta adultă. Din punct de vedere clinic, s-a observat că abuzul, furia părinților și nevoia de recunoaștere pot predispune copiii la comportamente de complianță excesivă. De asemenea, nu trebuie excluse situații stresante precum pierderea unor persoane dragi sau mutările neașteptate, care pot afecta dinamica familiei. Idei legate de perfecționism și stereotipuri sociale Nevoia de a obține iubire din partea persoanelor considerate importante poate afecta stima de sine, determinând acțiuni orientate spre perfecțiune. Succesul economic, performanțele academice, construirea unui grup valoros de apartenență și presiunea de a menține o viziune pozitivă asupra vieții pot intensifica comportamentele disfuncționale. Care sunt simptomele sindromului fetiței cuminți? Recunoașterea timpurie a semnelor acestei probleme este esențială pentru stabilirea unor strategii eficiente. Iată simptomele predominante: Sentiment de vinovăție. Perfecționism. Nevoia de a-i mulțumi pe ceilalți. Nevoia constantă de aprobare. Lipsă de autonomie. Autoexigență excesivă. Dificultate de a refuza ordine sau solicitări. Evitarea conflictelor. Oboseală. Neliniște. Anxietate și/sau nervozitate. Dincolo de această descriere, este recomandat să consulți un specialist în sănătate mintală pentru un diagnostic corect. Este important ca evaluarea să ia în considerare vârsta, antecedentele familiale, eventualele boli existente, patologii anterioare, precum și contextul social și cultural. Care este tratamentul pentru sindromul fetiței cuminți? Deși persoanele afectate se confruntă cu dificultăți în gestionarea simptomelor, există abordări eficiente care pot îmbunătăți calitatea vieții. Iată câteva dintre ele: Psihoterapia Sprijinul unui specialist în sănătate mintală oferă instrumente utile pentru a gestiona situațiile stresante într-un mod mai echilibrat. În tratamentele de scurtă durată, scopul este de a lucra asupra emoțiilor, gândurilor și comportamentelor care provoacă simptome. Se stabilesc obiective clare într-un număr limitat de ședințe, ceea ce poate duce la rezultate favorabile. Terapia de lungă durată pune accentul pe rememorarea situațiilor din trecut care au legătură cu problemele actuale. Aceasta permite o altă perspectivă asupra vieții și încurajează reflecția personală privind autoexigența și tendința de a-i mulțumi pe ceilalți. Mindfulness Este o metodă terapeutică în care persoana își concentrează atenția asupra prezentului, reducând importanța gândurilor legate de trecut sau viitor. Este necesar un mediu liniștit, fără stimuli care să distragă. Modificarea obiceiurilor Scrierea gândurilor pe hârtie, participarea la activități sociale, adoptarea unei alimentații sănătoase și îmbunătățirea rutinei de somn pot contribui la diminuarea simptomelor.
De ce fac infarct femeile aparent sănătoase?
Femeile care par complet sănătoase, dar au inflamații în corp, au un risc cu 77% mai mare de a face infarct pe parcursul vieții. Datele vin dintr-un studiu de trei decenii publicat în European Heart Journal. Cercetătorii au urmărit 12.530 de femei care nu prezentau factorii de risc obișnuiți. Nu aveau hipertensiune, colesterol ridicat, diabet sau nu fumau. Surpriza a venit de la analizele de sânge: femeile cu niveluri ridicate ale proteinei C-reactive (CRP), un marker al inflamației, s-au dovedit mult mai vulnerabile, relatează Independent. Riscul nu se oprește la infarct. Aceleași femei cu inflamație au avut un risc cu 39% mai mare de accident vascular cerebral. De asemenea, au cu 52% riscuri mai mari pentru orice eveniment cardiovascular major, comparativ cu cele cu CRP scăzut. Inflamația explică atacurile de cord la femeile fără factori de risc „Multe femei care suferă atacuri de cord nu prezintă factorii de risc tipici”, explică dr. Paul Ridker de la Mass General Brigham, coordonatorul studiului. „Datele noastre arată că inflamația poate fi explicația lipsă”. Testul pentru CRP măsoară niveluri mai mari de trei miligrame pe litru de sânge și poate identifica femeile cu risc încă de la 40 de ani. Acest lucru permite intervenția timpurie, nu așteptarea până la 70 de ani când „adesea este prea târziu”. Femei aparent sănătoase au risc crescut de infarct din cauza inflamației Inflamația cronică, chiar și la niveluri scăzute, favorizează formarea plăcilor în artere, le slăbește și declanșează cheagurile de sânge care provoacă atacurile de cord și accidentele vasculare. Studiul oferă și o soluție. Medicamentele cu statine pot reduce riscul cu peste o treime la femeile cu inflamație, chiar dacă nu au alți factori de risc cardiovasculari.
De ce se răsucesc frunzele la roșii și ardei. Principalele cauze și cum prevenim rapid și eficient problema
Răsucirea frunzelor la roșii și ardei este un semn de alarmă pentru grădinari, dar nu întotdeauna indică o boală gravă. Cauzele pot fi multiple – de la udare incorectă la deficiențe de nutrienți sau atacuri de dăunători. Iată cum identificăm corect problema și ce soluții aplicăm. Frunzele răsucite afectează procesul de fotosinteză al plantei, reducând producția de fructe și slăbind dezvoltarea generală. Pentru a preveni greșelile frecvente, este esențial să înțelegem motivele reale din spatele acestui simptom. Una dintre cele mai frecvente cauze este udarea neregulată. Dacă solul este uscat doar la suprafață, dar rădăcinile nu primesc apă, frunzele se pot răsuci în sus. Pe de altă parte, excesul de apă duce la putrezirea rădăcinilor și răsucirea frunzelor în jos. Experții în agricultură recomandă să udați plantele o dată la 5–7 zile, cu apă la temperatura de cel puțin 22°C, aproximativ 1–2 căldări/metru pătrat. În zilele reci sau posomorâte, prelungiți intervalul la 7–10 zile, potrivit Agrobiznes.md. Dezechilibre nutriționale Excesul de azot duce la frunze răsucite și la îngroșarea tulpinii. În acest caz, se poate aplica cenușă sau se recomandă udarea mai abundentă pentru a dilua concentrația de azot. Deficiențele de potasiu, magneziu, cupru, bor sau sulf pot cauza simptome similare. Specialiștii în agricultură recomandă aplicarea unor soluții de fertilizare echilibrate și, la nevoie, tratamente cu soluții specifice cum ar fi: 2 linguri de sulfat de magneziu + 1 linguriță de sulfat de cupru (dizolvată în apă clocotită) în 10 litri de apă – 0,5 litri per plantă. Îngrășămintele organice lichide și biostimulatorii ajută la refacerea plantei. Dăunătorii deformează frunzele Acarienii, afidele, musculița albă sau tripșii pot cauza răsucirea frunzelor. Totodată, virozele provoacă simptome precum piticirea plantei, internoduri scurte și frunze deformate. Iată ce aveți de făcut: Primul pas este să examinați frunzele și tulpinile pentru dăunători. Apoi aplicați tratamente cu produse omologate dacă apar semne clare de infestare. Următorul pas este să îndepărtați plantele bolnave. Atenție! Nu plantați alte solanacee în apropiere și mențineți igiena solului. După transplantare, plantele pot suferi un stres temporar, iar frunzele se pot răsuci sub formă de tub. La fel, un copilit făcut incorect (prea mulți lăstari eliminați odată sau prea târziu) afectează dezvoltarea. În acest caz legumicultorii experimentați recomandă să folosiți biostimulatori, adaptați planta treptat la noile condiții și asigurați un mediu cu lumină suficientă și temperaturi stabile. Un al cincilea factor care poate afecta plantele este temperatura ridicată, umiditatea scăzută sau aerisirea insuficientă – care pot duce la răsucirea frunzelor. De asemenea, lipsa luminii naturale agravează problema. Cu toate astea, în unele cazuri, răsucirea ușoară a frunzelor poate fi caracteristică soiului sau hibridului de roșii ori ardei. Dacă planta este sănătoasă și înflorește/fructifică normal, nu este motiv de îngrijorare. Sfaturi urile pentru legumicultori Instalați un sistem de irigare prin picurare pentru udare regulată. Mulciți solul pentru a menține umiditatea și a reduce buruienile. Ventilați sera zilnic și aplicați peliculă fleece în zilele caniculare. Pulverizați seara o soluție slabă de permanganat de potasiu (1%). Numele meu este Denis Andrei, sunt un jurnalist cu o pregătire solidă și o pasiune neîncetată pentru informare. Am absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București și, de … vezi toate articolele
Nu doar soarele este periculos: alți factori de risc ai cancerului de piele
Principalele tipuri de tumori cutanate legate de expunerea solară sunt, în principal, carcinoamele bazocelulare și scuamoase, precum și melanomul. Însă factorii de risc pentru cancerul de piele merg dincolo de expunerea la soare, notează EFE. Există și alți factori care pot duce la apariția acestei boli, precum fumatul sau tratamentele estetice în care persoanele sunt expuse la produse toxice capabile să producă daune ireversibile pielii. Tipuri de cancer de piele Potrivit MD Anderson Cancer Center, carcinoamele reprezintă 90% din cancerele cutanate, cel mai frecvent fiind carcinomul bazocelular, un tip de cancer cu creștere lentă, care rareori se extinde către alte părți ale corpului. Carcinomul scuamos este mai puțin comun, dar mai agresiv și are o probabilitate mai mare de a pătrunde în profunzime sub piele și de a se răspândi în alte zone. Melanomul, deși mai puțin frecvent, este mai periculos decât oricare dintre cele două carcinoame. Totuși, nu toate tipurile de cancer de piele sunt legate de expunerea solară. Carcinomul cu celule Merkel este un tip rar de cancer de piele, care se asociază majoritar cu un virus (poliomavirusul celulelor Merkel) și care apare de obicei ca un nodul de culoare carne sau roșu-albăstrui, în special pe față, cap sau gât. „Este o tumoră mult mai rară și mai agresivă decât melanomul, dar dacă este depistată la timp, poate fi vindecată”, explică dr. Pilar López Criado, responsabila Unității Multidisciplinare de Piele și Melanom de la MD Anderson Cancer Center Madrid. Această patologie apare adesea sub forma unei papule care seamănă cu o verucă sau cu o înțepătură de insectă, motiv pentru care este frecvent ignorată. Se dezvoltă în principal la persoanele în vârstă, iar expunerea prelungită la soare sau un sistem imunitar slăbit pot crește riscul de apariție a acestei boli. Supraexpunerea la substanțe toxice Deși expunerea la soare este foarte periculoasă, există și alți factori de risc pentru cancerul de piele care nu au legătură cu soarele, cum este supraexpunerea la substanțe toxice. Potrivit doctoriței, tot mai multe persoane apelează la tratamente estetice prost controlate, care pot provoca leziuni cutanate. De aceea, „trebuie să fim conștienți de riscurile la care ne expunem și să mergem în centre care oferă garanții”, subliniază specialista. Este important să apelăm la centre estetice calificate, unde se respectă normele de igienă și se evită folosirea adezivilor sau a solvenților care nu respectă recomandările sanitare europene. Însă, adesea, se prioritizează aspectul estetic în detrimentul unui tratament medical adecvat, avertizează experta. Pe de altă parte, expunerea la alți toxici, precum tutunul, poate de asemenea să provoace daune semnificative pielii, accelerând degradarea acesteia și îmbătrânirea. Pericolul influenței din social media La toate acestea se adaugă și influența rețelelor sociale și a tendințelor. Oncologa subliniază că există tot mai multe standarde de frumusețe nerealiste pe internet, ceea ce are un impact negativ asupra stimei de sine și provoacă dorința de a arăta mereu perfect. „Influencerul momentului are mai multă putere decât ce spune medicul”, afirmă Pilar López Criado. Printre exemplele pe care le menționează se numără folosirea extensiilor de păr sau a unghiilor cu gel, fără a se lua în calcul efectele acestora pe termen scurt, mediu și lung. „Utilizarea necorespunzătoare a unor tratamente pentru unghii poate duce la apariția de carcinoame”, explică specialista de la MD Anderson Cancer Center. Expunerea solară contează în continuare Potrivit celui mai recent raport al Societății Spaniole de Oncologie Medicală, se estimează că în 2025 vor fi diagnosticate 9.408 cazuri noi de melanom. De aceea, oncologa insistă asupra pericolului unui diagnostic întârziat și a necesității de a conștientiza mai bine daunele pe care le poate produce soarele pielii noastre. „Pielea este cel mai mare organ al corpului și este extrem de expusă, dar dacă detectăm un melanom din timp, avem șanse de aproape 97% de vindecare”, subliniază medicul.