Casa Poporului, fabrica de legi a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată
A doua cea mai mare clădire administrativă din lume se prăbuşeşte lent și sigur, pe zi ce trece, sub ochii angajaţilor şi ai sutelor de mii de vizitatori care-i trec pragul anual. Iarba crescută prin crăpăturile zidurilor, rugina şi chiar găurile din tavanele înalte ornamentate cu stucaturi aurii şi decorate cu candelabre impresionante sunt imaginea vie a măririi şi decăderii unei epoci. Doar Pentagonul din SUA depăşeşte Palatul Parlamentului României, ca anvergură. Clădirea Casei Poporului, aşa cum a fost denumită iniţial de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, cel care a şi comandat ridicarea acestei construcţii, are o suprafaţă totală de aproximativ 365.000 de metri pătraţi. Este posibil ca Pentagonul să nu treacă prin aceeaşi situaţie ca sora ei din România, dacă luăm în calcul că orice investiţie anunţată n-a avut darul să-i redea măreţia pe care trebuia s-o aibă atunci când a fost proiectată. Să înconjori clădirea Parlamentului este o treabă anevoioasă că trebuie să mergi, aşa cum se spune în basme, zi de vară până-n seară. Sunt mai multe intrări, destinate atât deputaţilor cât şi senatorilor, iar clădirea este un labirint în adevăratul sens al cuvântului. Interioarele impunătoare, pe pereţii cărora odihnesc ţesături scumpe, tablouri şi candelabre impresionează prin dimensiuni. Dincolo de toată această imagine poleită, structura se degradează de la an la an. Apa de la ploaie şi-a săpat drum în interiorul clădirii și a format crevase printre elementele decorative din tavan. Când se rup norii, angajaţii de la Senat stau cu găleţi şi ligheane ca să strângă apa care se prelinge prin tavanul spart. Clădirea are aerul unui castel care aparţine unor nobili scăpătaţi care se cos într-o parte şi se rup în alta. Zidurile de la exterior, dinspre Camera Deputaţilor, sunt pline de bălării ieşite prin pereţii sparţi, decojiţi sau prin balustradele de la balcoanele sparte. Apa care se scurge pe pereţi le-a înverzit şi le-a corodat, iar acum a căpătat un aer de clădire părăsită. Doar parcarea plină şi acel continuu du-te-vino permanent dovedesc contrariul. Aceeaşi senzaţie este lăsată şi de intrările pe care vizitatorii nu au acces şi care sunt securizate cu nişte lanţuri ruginite. Porţile vechi şi grele din fier păzesc o ruină în care bălăriile fac casă bună cu abandonul. Deputaţii şi senatorii trec zilnic pe lângă ele şi pare că s-au obişnuit cu ideea că muncesc într-o clădire, pe care o numesc în limbaj colocvial „fabrica de legi”, în folosul căreia mai dau roade doar legile fizicii. Munca a 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori riscă să se dărâme sub ochii aleşilor Impunătoarea clădire domină Bucureştiul şi este vizibil din numeroase puncte ale oraşului. Potrivit informaţiilor date publicităţii din cartea tehnică, are o greutate estimată la peste 4 milioane de tone, graţie materialelor folosite (beton, marmură, oţel şi cristal), aspect care face să fie considerată drept cea mai grea clădire din lume. De asemenea, este şi una dintre cele mai scumpe clădiri administrative construite vreodată, cu un cost estimat la peste 3 miliarde de euro. la realizarea ei au contribuit 700 de arhitecţi şi 100.000 de muncitori(chiar şi soldaţi), coordonaţi de Anca Petrescu, o tânără arhitectă de doar 28 de ani la acea vreme, care au lucrat zi şi noapte, timp de 5 ani. Materialele provin exclusiv din România, iar aici vorbim de 1 milion de metri cubi de marmură adusă din carierele din Transilvania, 3.500 de tone de cristal pentru candelabrele impresionante, 200.000 de metri pătraţi de covoare ţesute manual, 900.000 de metri cubi de lemn din stejar, cireş şi nuc şi 2.800 de candelabre din cristal, cel mai mare având peste 7 tone. De asemenea, clădirea are peste 1.100 de camere, dispuse pe 12 etaje la suprafaţă şi 8 etaje subterane (unele nefinalizate). Acestea includ săli de conferinţe, birouri, galerii impresionante şi chiar apartamente luxoase. Palatul Parlamentului din București măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime și 92 m sub pământ. World Records Academy a catalogat-o drept a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, si cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. După cutremurul din 4 martie 1977, Nicolae Ceaușescu a căutat un amplasament pentru a dezvolta un program foarte mare de investiții. S-a preluat o idee a regelui Carol al II-lea din 1935, în al cărei proiect era prevăzută construirea Camerei Deputaților pe Dealul Arsenalului. Proiect fusese conceput de cei mai mari arhitecți ai vremii. În 1938 s-a anunțat începerea demolărilor în vederea deschiderii acestui ax. A venit al Doilea Război Mondial și lucrurile au rămas doar pe hârtie până în 1983, când a început construirea Palatului Parlamentului, ceremonia oficială a așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, țara supravegherii pe motiv de „siguranță națională”. Capii Parchetului General și Curții Supreme de Justiție au menținut industria mandatelor pe vremea lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan. Câți români au fost urmăriți în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 și 2025 „Autostrada suferinței”, în grija CNSAS. 25 de ani de dezvăluiri şi 200 de kilometri de dosare cu torturile Securităţii
Cătălin Drulă, cel care azi abuzează de numele lui Nicușor Dan, îl compara în trecut cu Ceaușescu și punea umărul la debarcarea lui din fruntea USR. Acum Nicușor Dan participă la lansarea candidaturii lui Drulă. Gândul publică mesaje de pe
Președintele Nicușor Dan va participa duminică la lansarea oficială în cursa pentru Primăria Generală a Capitalei a lui Cătălin Drulă. Numai că liderul USR, Cătălin Drulă, care se folosește acum insistent de numele și imaginea lui Nicușor Dan – ca să câștige voturi – este același personaj care în trecut în compara pe Nicușor Dan cu dictatorul Nicolae Ceaușescu și chiar punea umărul la debarcarea lui Dan din USR. În paralel însă, lupta pentru Capitală pare să ascundă un adevărat război între Palate. Președintele Nicusor Dan s-a poziționat deja în spatele lui Drulă, deschizându-i calea, în timp ce premierul Ilie Bolojan în susține deschis pe Ciprian Ciucu, apropiatul său. Gândul a intrat în posesia a mai multor mesaje de pe grupurile interne ale USR. In 2017, anul despărțirii partidului de fondatorul sau , Nicușor Dan, Cătălin Drulă apare ca unul dintre principalii săi detractori. Deși astăzi Drulă îl laudă pe președintele României, pe atunci îl acuza pe Nicușor Dan că este un adevărat Nicolae Ceaușescu și că nu lăsa loc democrației în partid. Din informațiile prezentate de Gândul, la acea vreme, reieșea că Nicușor Dan a fost trădat de colegi. Ulterior, unii dintre ei s-au deconspirat, fie în discuții private cu colegi de partid, fie prin postări în care actualul președinte era comparat cu fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În campania prezidențială, Gândul a ajuns în posesia unei înregistrări telefonice dintre actualul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, și un alt coleg de partid unde primul mărturisea cum „i-a luat partidul, în 2017”. „M-am certat cu el. I-am luat partidul, în 2017. Sunt unul dintre ăia care i-am luat partidul. L-am dat afară. L-am împins”, mărturisea Moșteanu, într-o conversație privată. Gândul a mai intrat în posesia și altor dovezi ale artizanilor mazilirii lui Nicușor Dan din propriul partid. Un al doilea autor este actualul candidat la Primăria Capitalei și recordmenul la pronunțat numele președintelui de 28 de ori în 24 de ore, Cătălin Drulă. Acesta din urmă, care odată îl compara pe Nicușor Dan cu „celălalt Nicușor”, dar cu numele de familie Ceaușescu, acum aleargă disperat să-i câștige susținerea la Capitală. La postarea lui Drulă de pe facebook, din 2017, a reacționat imediat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care i-a atras atenția că jignirea se răsfrânge și asupra altor colegi, nu numai a lui Nicușor Dan. De asemenea, actualul candidat USR la Primăria Capitalei era numit „mercenar” de către unul dintre colegii de partid, în cadrul unor discuții de pe un grup privat al partidului și chiar „toxic”, de un altul. Nicușor Dan a părăsit USR prin demisie, spune acesta, la 1 iunie 2017, după ce colegii săi, din formațiunea pe care el a înființat-o în 2016, au hotărât să nu susțină revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Decizie care a atras nemulțumirea președintelui USR, Nicușor Dan. În ciuda rugăminților unor colegi de partid, acesta a continuat pe drumul demisiei, iar apoi a organizat o conferință de presă, la Parlament, unde și-a și explicat gestul. De asemenea, pe pagina oficială a USR, a fost postat un text cu declarațiile lui Nicușor Dan cu privire la motivul demisiei sale. „Vă anunț demisia mea din USR. Sunt trei motive importante pentru care o fac. Primul dintre ele este opinia mea fermă că lucrul cel mai rău care se poate întâmpla în România acum este ca dezbaterea principală să nu fie pe cine fură și cine nu fură, ci pe cine apără tradițiile și cine nu le apară. În felul acesta, o să ajungem ca în 20 de ani oamenii o să fure în continuare spunând că apără tradițiile. Acesta este un pericol uriaș pentru România. Al doilea motiv este că simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat. Tema familiei este foarte importantă pentru fiecare dintre ei. Este o temă intimă, ce ține de identitate, de sentimentul religios. Chiar dacă ea este importantă pentru ei ca persoane, chiar dacă nu este importantă pentru societate. Pentru că USR-ul a fost votat și de oameni care sprijină acest referendum, câteva sute de mii, și de oameni care nu îl sprijină, este convingerea mea fermă că USR trebuie să se adreseze și unora și altora. Peste aceste două motive aș fi putut să trec, în virtutea principiului că al democrației că majoritatea are întotdeauna dreptate. A fost un vot prin care colegii mei s-au poziționat. Este însă un al treilea motiv care ține de onoare”, spunea Nicușor Dan, în 2017. În ciuda dovezilor care apăreau, Nicușor Dan insista cu faptul că plecarea din USR a fost numai și numai din propria voință. „Nu este nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni. În această construcție a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o direcție. Eu nu cred că direcția aceasta este bună, însă este dreptul lor s-o facă. Le urez succes și sunt convins că se vor ține de cuvânt și tot ceea ce am promis în campania electorală va fi realizat de USR(…) Nu a fost o țâfnă de moment pe care aș fi avut-o eu”, a insistat în argumente Nicușor Dan. La alegerile prezidențiale din 2024, USR a reușit aceeași performanță de a-și decapita conducerea, prin îndepărtarea Elenei Lasconi, deși aceasta a câștigat primul tur al alegerilor și a rămas în cursă alături de Călin Georgescu, pentru cel de-al doilea tur. A urmat anularea acelui scrutin, iar în anul următor, USR a cerut demisia Elenei Lasconi și a anunțat susținerea lui Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum l-au dat afară USR-iștii pe Nicușor Dan din propriul partid / Ionuț Moșteanu: L-am ÎMPINS. Atunci, era mai bine să conducem noi – ÎNREGISTRARE EXPLOZIVĂ Elena Lasconi îl compară pe Nicușor Dan cu Călin Georgescu: „MIRAJUL independentului care vine să ne salveze” Trădat de partid, Nicușor Dan anunță că DEMISIONEAZĂ din USR. UPDATE
Ion Cristoiu: Marcel Ciolacu a încercat după 30 de ani să mai CONSTRUIASCĂ ceva
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic!” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre sacrificiile pe care le cere Bolojan poporului român. Acesta începe prin a spune că întregul context cu Nicolae Ceaușescu este unul important. Cultura românească, adaugă jurnalistul, și spiritualitatea acestui neam, ambele sunt strâns legate de construcțiile grandioase. În consecință, poporul este obsedat de absența marilor construcții din ultimii 30 de ani. Analistul susține că acest popor nu a avut mari boieri care să își construiască palate grandioase. Ar fi câteva excepții de menționat în sens contrar. Jurnalistul spune că Ciolacu a încercat să construiască ceva după 30 de ani de absență. Însă, cei care au venit imediat după au blocat proiectele. Cristoiu susține că Ilie Bolojan cere românilor să strângă cureaua degeaba. În aceeași ordine de idei, și Ceaușescu le spunea românilor să se sacrifice, dar măcar erau niște clădiri impunătoare care se ridicau în urma sacrificiului, a mai adăugat analistul. „Povestea cu Ceaușescu este foarte importantă. Cultura românească și spiritualitatea românească sunt obsedate de absența marilor construcții. Adică, uite-te aici. Noi nu avem palat ca ăsta. Adică nu am avut nici măcar boieri, cu mici excepții, care să își construiască palate. Toți marii scriitori… Construcții de canale, autostrăzi, palate, piscine, cutare, cutare… A încercat regimul Marcel Ciolacu, anul trecut, hai să începem, după 30 de ani, să mai construim ceva. Le-a oprit pe toate, ăsta care a venit. Nicolae Ceaușescu, sigur, cu mari greșeli, punând și poporul… El a explicat, eu am citit… Ce spune Bolojan acum? Spune să ne sacrificăm? Păi așa a zis și Ceaușescu. Numai că noi ne sacrificăm pentru nimic. El a zis, ne sacrificăm, dar facem măcar niște construcții. În sensul acesta am zis. Sunt momente în istoria unei țări în care vine unul… Ilie Bolojan ne propune să suferim. Dar ne construiește o sală? Că dacă el ar veni și ar spune așa, băi români, uite ce se întâmplă… Noi avem nevoie de o sală pentru operă, de 3600 de locuri. Hai să ne strângem cureaua și să o facem. Păi după măsurile astea de austeritate ce se construiește? Nimic! Ba chiar din potrivă.”, a explicat jurnalistul.