Educația unui copil, disputată la CEDO de părinții divorțați. Tatăl vrea să-l ducă la Paradis, mama are încredere în Varlaam Mitropolitul
Un conflict între doi părinți din Iași, despărțiți de câțiva ani, a depășit granițele instanțelor românești și a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Miza: școala la care trebuie înscris minorul. Mama și tatăl exercită împreună autoritatea părintească, dar nu se înțeleg în privința educației potrivite pentru copil, scrie Ziarul de Iași. Ce vrea băiatul Concret, mama vrea ca băiatul să-și continue studiile la Școala „Varlaam Mitropolitul”, unde învață de mai mulți ani, dar tatăl insistă să-l mute la „Paradis International College”. Cum dialogul dintre cei doi părinți nu a dus la niciun rezultat, instanțele ieșene au fost chemate să decidă în locul lor. Băiatul, elev de gimnaziu, a fost audiat de judecători și a spus că el se simte bine integrat la „Varlaam Mitropolitul”, are prieteni, rezultate bune și nu percepe activitățile religioase ca pe o constrângere. La proces, și mama a insistat asupra faptului că dorința tatălui de a-l muta pe copil la o altă școală nu are fundament concret și ar însemna o nouă ruptură în viața minorului. Ea a subliniat că băiatul este bine adaptat și că rezultatele sale confirmă acest lucru. Citește aici despre decizia judecătorilor români și cum a ajuns cazul pe masa magistraților de la CEDO.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.
Marine Le Pen ajunge la CEDO după ce i s-a interzis să candideze la prezidențiale. Ce solicitări are
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a sesizat marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a contesta pedeapsa de ineligibilitate cu efect imediat la care ea a fost condamnată. Le Pen solicită suspendarea de urgență a executării imediate a sentinței pronunțate de un tribunal din Paris în luna martie, atunci când a fost condamnată pentru deturnare de fonduri UE. Hotărârea cuprinde și interdicția ca aceasta să candideze pentru o funcție publică timp de cinci ani, care i-ar împiedica participarea la prezidențialele din Franța din anul 2027, scrie POLITICO. Ea a apelat la ajutorul Curții din cauza „riscului de vătămare gravă și ireparabilă a drepturilor sale și ale alegătorilor care ar rezulta din imposibilitatea sa de a candida la alegerile viitoare”. În declarația sa, Le Pen a susținut că a fost lăsată fără o cale de atac legală adecvată pentru a-și contesta interdicția de a fi aleasă. În plus, lidera extremei drepte franceze neagă acuzațiile care îi sunt aduse. În afară de pedeapsa de ineligibiliate, tribunalul corecțional de la Paris a condamnat-o la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare.
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele