Închis pentru omor, și-a lovit colegul de celulă cu un șiș! Bogdan Ionuț Frățică are un trecut infracțional bogat
Un bărbat din Iași, în vârstă de 34 de ani, închis în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași pentru comiterea unui omor, și-a lovit un coleg de celulă cu un șiș. Acesta i-a aplicat lovitura la nivelul capului, producându-i grave leziuni bărbatului, care a avut nevoie de îngrijiri medicale. Individul nu se află la primul contact cu legea penală. Un ieșean nu s-a cumințit nici măcar în spatele gratiilor. Deși era trimis după gratii pentru o infracțiune de omor, acesta și-a lovit un coleg de celulă cu un șiș. Închis pentru omor, și-a lovit colegul de celulă cu un șiș! Bogdan Ionuț Frățică, în vârstă de 34 de ani și cu un trecut infracțional bogat, a ajuns din nou în fața magistraților de la Tribunalul Iași, marți, 14 iulie a anului în curs. Acesta este judecat pentru săvârșirea infracțiunii de omor. Deși închis în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Iași, criminalul și-a continuat activitatea infracțională și a luat decizia de a-i înfige un șiș în cap unui coleg de celulă. Șișul este un pumnal cu o lamă lungă și îngustă, ascuns, în mod tradițional, într-un baston care îi servește drept teacă. La termenul din 14 iulie, judecătorii au dispus amânarea cauzei, în vederea administrării în continuare a probatoriului. „Pentru a se atașa copie de pe sentința penală a Judecătoriei Iași, amână judecarea cauzei și acordă termen de judecată la data de 08.09.2026, ora 11:00”, se arată în încheierea de ședință. Următorul termen a fost stabilit pentru luna septembrie, având în vedere că până la finalul lunii august este vacanța judecătorească. De asemenea, Bogdan Ionuț Frățică este inculpat și în alte dosare. Pe rolul Judecătoriei Iași se află un dosar ce are ca obiect săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal și lovire sau alte violențe. Nu s-a cumințit nici în închisoare La începutul lunii decembrie 2025, bărbatul și-a rănit grav un coleg de celulă, după ce i-a dat cu un șiș în cap, cauzându-i răni grave. „Pe 2 decembrie 2025, în jurul orei 13:00, inculpatul, în timp ce se afla pe holul unei secții din cadrul Penitenciarului Iași, a înjunghiat-o puternic pe persoana vătămată Costel T., în vârstă de 23 de ani, în zona capului, cauzându-i o plagă preauriculară dreaptă, folosind un cuțit semiartizanal, agresiunea cauzată fiind de natură să pună în primejdie viața victimei, prin raportare la obiectul folosit, intensitatea loviturii și la zona vizată, inculpatul urmărind, astfel, cauzarea decesului persoanei vătămate”, a declarat la acea vreme Elena Mădălina Pricop, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași. În urma acestui eveniment, bărbatul a reușit să câștige o agravare a pedepsei, care îi va fi aplicată în cazul în care va fi găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, faptă săvârșită în aprilie 2025, atunci când i-a aplicat un pumn unui bărbat care și-a pierdut viața, întrucât, în cădere, s-a lovit cu capul de o piatră. În 2019, a încercat să jefuiască o bancă Bogdan Ionuț Frățică a luat contact cu legea încă din anul 2019, atunci când avea doar 27 de ani. Bărbatul a încercat să jefuiască o cooperativă de credit din satul Poieni, comuna Schitu Duca, județul Iași, în noiembrie 2019. Individul a amenințat-o pe casieriță, căreia i-a pus cuțitul la gât și a somat-o să-i dea banii. În această modalitate brutală, Frățică a reușit să pună mâna pe suma de 2.000 de lei, iar ulterior a încercat să fugă. Acesta nu a ajuns prea departe, fiind capturat de polițiști în mai puțin de 20 de minute, care fuseseră alarmați de angajații instituției, care au acționat butonul de panică. Ulterior, a fost recuperat și prejudiciul. Un ieșean, în vârstă de 34 de ani, deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași pentru comiterea unui omor, și-a lovit un coleg de celulă cu un șiș.
Activista Greta Thunberg spune că este reținută în Israel într-o celulă infestată cu ploșnițe
Greta Thunberg, una dintre cele mai cunoscute voci ale activismului pentru climă, a declarat oficialilor suedezi care au vizitat-o în închisoare că este ținută într-o celulă infestată cu ploșnițe și că nu primește suficientă hrană și apă, potrivit unei corespondențe citate de The Guardian. Activista, în vârstă de 22 de ani, a mai spus că a dezvoltat iritații pe piele și că a fost obligată să stea ore întregi pe suprafețe tari. Thunberg a fost reținută împreună cu alți 436 de activiști, parlamentari și avocați, membri ai Global Sumud Flotilla, o coaliție de peste 40 de nave care încercau să spargă blocada maritimă impusă de Israel asupra Gazei de 16 ani. Toți au fost arestați de forțele israeliene și sunt deținuți la închisoarea de maximă securitate Ketziot din deșertul Negev, folosită în mod obișnuit pentru prizonieri palestinieni. Alți deținuți au relatat că Thunberg ar fi fost forțată să țină în mâini steaguri pentru fotografii, fără să știe unde ar putea fi distribuite imaginile. Avocații organizației pentru drepturile omului Adalah au acuzat autoritățile israeliene de încălcări sistematice ale drepturilor activiștilor, de la lipsa accesului la apă și medicamente până la abuzuri verbale și fizice. Într-o vizită la portul Ashdod, ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, i-a numit pe membrii flotilei „teroriști” și a cerut ca aceștia să fie închiși, nu deportați.
Descoperire revoluționară. Cercetătorii au descoperit o parte nemaivăzută a celulei umane
La fel ca organele din corpul nostru, organitele din celule sunt structuri specializate care îndeplinesc funcții specifice. În timp ce observau filamentele care mențin forma celulelor, Seham Ebrahim, profesor asistent la Universitatea din Virginia, și echipa sa au remarcat o nouă structură care apărea în mod constant în imaginile 3D pe care le realizau, potrivit Live Science. Ceea ce la început părea a fi un artefact în imagini s-a dovedit a fi un nou organit care ar putea fi implicat în sortarea, reciclarea și eliminarea proteinelor din celulele umane. Ebrahim a comparat forma hemifuzomului cu cea a unui om de zăpadă care poartă o eșarfă: imaginați-vă un cap mic atașat unui corp mai mare, cu o margine subțire care separă cele două capete. Organitul are un diametru de aproximativ 100 de nanometri, mai puțin de jumătate din dimensiunea unei mitocondrii mici, celebra centrală energetică a celulei. Cercetătorii au folosit metoda cryo-ET Oamenii de știință au putut observa hemifuzomii deoarece au folosit o metodă numită tomografie crio-electronică (cryo-ET) pentru a genera imaginile. Această tehnică a implicat înghețarea rapidă a celulelor din patru linii celulare cultivate în laborator pentru a păstra cât mai mult din structurile lor, făcând posibilă crearea de imagini 3D clare. „Este ca o instantanee în timp, fără niciun fel de substanță chimică sau colorant”, a declarat Ebrahim pentru Live Science. Folosind această tehnică de imagistică, ei au putut privi în interiorul celulelor într-o „stare foarte naturală”, ca și cum ar fi fost bile de sticlă, a spus ea. În articolul lor, publicat în revista Nature Communications în luna mai, cercetătorii au scris că etapele dure de procesare la care sunt supuse celulele în cazul altor tehnici de imagistică au împiedicat probabil observarea hemifuzomilor mai devreme. În plus, cu alte tehnici care utilizează imagistica pentru a studia traficul care se desfășoară într-o celulă vie, organita era probabil prea mică pentru a fi văzută, apărând cel mult ca o imagine neclară, a adăugat Ebrahim. Ebrahim și colegii ei au observat o configurație a veziculelor pe care nu o mai observaseră până atunci. Veziculele sunt structuri asemănătoare baloanelor utilizate pentru a transporta substanțe precum proteine și hormoni în interiorul și între celule. Noul studiu a revelat două vezicule fuzionate între ele, cu o barieră de grăsime cu două straturi între ele. „Chiar și din perspectiva biofizicii, este o descoperire revoluționară”, a spus Ebrahim, „deoarece, din punct de vedere biofizic, oamenii au prezis sau teoreticizat întotdeauna că veziculele pot exista în această stare hemifuzionată… dar aceasta a fost prima dată când a fost observată într-o celulă vie”. Această observație a inspirat numele de hemifuzom, deoarece hemifuzia se referă la fuziunea parțială a două straturi duble. Ebrahim susține că hemifuzomii pot fi clasificați ca organite, deoarece sunt unități funcționale autonome în interiorul unei celule, spre deosebire de structurile „trecătoare” care apar temporar pe măsură ce membranele se formează și se divid. În articol, ea a scris că este puțin probabil ca hemifuzomii să fie artefacte ale criomicroscopiei electronice. Descoperirile lui Ebrahim „sugerează că hemifuzomii pe care îi vizualizează sunt intermediari celulari autentici, nu distorsiuni induse de îngheț”, a spus Yi-Wei Chang, profesor asistent de biochimie și biofizică la Universitatea din Pennsylvania Perelman School of Medicine, care nu a fost implicat în această lucrare. Odată ce rolul și funcția hemifuzomilor vor fi confirmate prin studii suplimentare, acestea ar putea fi recunoscute ca o clasă proprie de structuri intermediare care îndeplinesc o parte din procesele de fuziune în celulele mamiferelor, a declarat Chang pentru Live Science într-un e-mail. Nu se cunoaște exact rolul organitului Cu ajutorul cercetărilor actuale, oamenii de știință pot confirma existența hemifuzomului, dar încă nu au determinat rolul exact al organitului, ciclul său de viață sau compoziția sa. Ebrahim emite ipoteza că hemifuzomii sunt precursori ai anumitor tipuri de vezicule. E a crede că hemifuzomii pot juca un rol crucial în reciclarea sau eliminarea membranelor celulare, ceea ce este important pentru prevenirea acumulării de substanțe în celule care ar putea împiedica funcționarea acestora dacă ar fi lăsate să se acumuleze. Cercetătorii au scris că o mai bună înțelegere a modului în care funcționează hemifuzomii ar putea oferi noi perspective asupra modului în care se manifestă boli precum Alzheimer. Boala Alzheimer este legată de eliminarea necorespunzătoare a plăcilor proteice anormale din creier, ceea ce duce la acumularea acestora în timp. „Fără tomografia crio-electronică, am fi ratat această descoperire”, a spus Ebrahim, adăugând că „probabil există o întreagă lume acolo pe care încă trebuie să o descoperim”.