Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Ungaria,la milimetri distanță de a închide, pe timpul nopții, centrala nucleară Paks pe fondul secetei. Anunțul Comisiei Europene despre România
UE urmărește îndeaproape criza energetică din Bulgaria, Ungaria și România Comisia Europeană a anunțat marți că urmărește îndeaproape evoluția situației din Bulgaria, Ungaria și România, în contextul crizei energetice provocate de valul de căldură și seceta severă. Purtătoarea de cuvânt pentru energie, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat că nivelul scăzut al Dunării afectează producția de energie nucleară din statele traversate de fluviu. „Nivelul scăzut al Dunării va avea în mod clar un impact asupra generării de energie nucleară de-a lungul traseului”, a spus oficialul european, adăugând că această situație „îngrijorează mai multe state membre”. Comisia Europeană este pregătită să „convoace un grup de coordonare în domeniul energiei electrice imediat ce va fi nevoie”. „În general, riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme au fost deja integrate în multe dintre politicile noastre legate de transportul energiei de ceva vreme, așa că, evident, vom include aceste aspecte și în oricare dintre activitățile noastre viitoare”, a spus ea, potrivit The Guardian. Știrea inițială Ungaria a fost la doar „câțiva milimetri” de a fi nevoită să oprească complet, în cursul nopții, centrala nucleară Paks, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim record pe fondul secetei și al valului de căldură care afectează sud-estul Europei, potrivit The Guardian. Situația s-a stabilizat temporar în cursul dimineții, după o ușoară creștere a nivelului apei. „În jurul orei 1:30 dimineața eram la câțiva milimetri de a închide complet Centrala Electrică Paks, dar apoi nivelul apei a încetat să mai scadă și până dimineață a crescut cu 1,5 centimetri. Ultima turbină funcționează în prezent în siguranță”, a declarat premierul ungar Péter Magyar, pe rețelele de socializare. Centrala nucleară Paks funcționează deja la o capacitate redusă, de puțin peste 10%, fiindcă debitul foarte scăzut al Dunării nu mai permite răcirea instalațiilor în condiții normale. Ministrul Energiei, István Kapitány, a anunțat marți că autoritățile au introdus mai multe măsuri de economisire a energiei, care au ajutat la reducerea consumului și, implicit, la menținerea stabilității rețelei electrice. În acest context, mai multe companii au făcut schimbări importante în programul de lucru pentru a reduce consumul în orele de vârf. Lanțul de magazine Lidl și-a modificat programul de coacere a produselor de panificație și a oprit frigiderele destinate băuturilor, chiar dacă temperaturile sunt așteptate să ajungă aproape de 40 de grade Celsius. Totodată, încărcătoarele pentru mașinile electrice din parcările magazinelor pot fi utilizate doar până la ora 17:00, potrivit publicației HVG. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, premierul Péter Magyar a vorbit despre cea mai dificilă perioadă traversată de sistemul energetic al țării. El a spus că a contat enorm solidaritatea de care au dat dovadă cetățenii în reducerea consumului de energie. „Întorsătura evenimentelor din această seară ne dă motive de optimism, dar cele mai grele zile sunt încă în față”, a spus Péter Magyar. „Căldură arzătoare de peste 40°C, secetă și alte greutăți ne așteaptă, dar acum se poate vedea lumină la capătul tunelului, odată cu venirea vremii mai răcoroase de vineri și, sperăm, cu ploi mult necesare în zonele superioare ale Dunării”, a mai spus el. Care este situația în România Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți dimineață că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de luni, deși prognozele indicau o scădere de 2 centimetri. „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută. Ținând cont de faptul că prognoza indica o scădere cu 2cm, putem spune că operațiunea de ieri (n.r – luni) a adus un câștig net de cel puțin 4 cm. Felicitări, ANAR, pentru soluție”, a transmis Miruță, pe Facebook. Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice.
Peter Magyar, criticat dur de opoziție după ce a anunțat limitarea consumului de energie: S-a întors în epoca Ceaușescu
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat măsuri excepționale în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks, cea care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării. Premierul ungar a vorbit despre faptul că, în cazul unei penurii severe de energie, ar trebui limitată aprovizionarea populației. Declarațiile au determinat-o pe parlamentara Piroska Szalai, de la partidul de opoziție Fidesz, să îl compare pe Peter Magyar cu liderii comuniști Nicolae Ceaușescu și Mátyás Rákosi. „Péter Magyar a făcut o afirmație despre ultimii 16 ani care, în țara noastră, a mai fost întâlnită doar în perioada regimului Rákosi sau în România lui Ceaușescu”, a declarat Piroska Szalai pentru publicația Magyar Nemzet. Deși politica industrială socialistă se concentra pe industria grea, introducerea unor restricții care afectau direct populația era considerată un tabu încă de la sfârșitul anilor 1950, subliniază Piroska Szalai. „În acea perioadă, când rețeaua electrică învechită nu mai făcea față, energia electrică era redirecționată către marile unități industriale, în detrimentul populației. În acea perioadă, întreruperile locale de curent, fără avertisment, erau frecvente, iar puterea aparatelor electrice pe care populația le putea folosi, precum fierele de călcat și încălzitoarele, era, de asemenea, reglementată”, a explicat reprezentanta Fidesz. Ulterior, lucrurile au stat diferit în perioada Kádár. Ea a subliniat că atunci când era necesară limitarea consumului de energie, măsurile vizau în primul rând industria. Amintind de iernile din 1979 și 1987, politicianul a spus că, în perioadele de penurie energetică, guvernul ungar obliga fabricile, uzinele din industria grea și întreprinderile de stat să-și reducă producția sau să treacă la ture de noapte. În anumite cazuri, iluminatul public era restricționat. „Chiar și atunci, se dorea evitarea întunecării apartamentelor, iar această atitudine nu s-a schimbat nici măcar după schimbarea regimului”, a spus Piroska Szalai, adăugând că mențiunile făcute de Péter Magyar sâmbătă au avut loc ultima oară în Ungaria în perioada lui Mátyás Rákosi, până la mijlocul anilor 1950, și mai târziu în România lui Ceaușescu. Măsurile anunțate de Peter Magyar Sâmbătă, Peter Magyar a anunțat o serie de măsuri în contextul nivelului scăzut al Dunării, care afectează Centrala Nucleară de la Paks. În situații excepționale, Guvernul de la Budapesta va dispune întreruperi temporare ale alimentării cu energie pentru consumatori punctuali. În plus, premierul ungar a menționat că limitarea consumului populației va fi luată în calcul ca ultimă variantă, însă a lansat un apel către oameni ca să consume mai puțin în orele de vârf. În plus, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Magyar a anunțat că a fost oprită penultima unitate de producție de energie a Centralei Nucleare Paks. Conform anunțului postat de premierul maghiar pe Facebook, producția centralei va scădea la doar 240 de megawați, iar duminică va fi oprită complet pentru prima dată în 44 de ani.